Ca şi în cazul prognozei meteo, dacă  doreşti să afli ce va fi mîine cu economia ţării tale, vezi ce se întîmplă astăzi cu cea din UE, CSI, din întreaga lume. Bunăoară, în ce priveşte zona euro au apărut noi semnale de stabilizare macroeconomică. De exemplu, ritmul de încetinire a activităţii întreprinderilor din  sectorul de servicii a continuat să se diminueze în iunie, arată o analiză a SSIF Broker. Indicatorul PMI Compozit (industrie, servicii) a crescut de la 47,7 puncte, în mai, la 48,7 puncte, în iunie. Indicele Purchasing Managers Index (PMI) reliefează situaţia economică din sectorul manufacturier. De exemplu, un indicator PMI de peste 50 indică o expansiune a sectorului manufacturier comparativ cu valoarea din luna precedentă. Sub valoarea 50, indicatorul reflectă o scădere, în timp ce 50 sugerează o stagnare.

La fel, vînzările din comerţul cu amănuntul au crescut în mai cu 1 procent, iar ritmul anual de încetinire a activităţii s-a diminuat la -0,1 la sută, demonstrînd premise de stabilizare pentru principala componenta a Produsului Intern Brut din zona euro.

Totuşi, cerul de asupra continentului nu este atît de senin.  Plutesc încă mulţi nori negri, încît mulţi se întreabă dacă nu cumva urmează o noua criza. O sursă de îngrijorare o reprezintă  situaţia din Portugalia, în care situaţia în ultimul an a fost destul de calmă. Dobînda obligaţiunilor cu termen la 10 ani a ajuns la 8 procente, nivel critic la care această ţară a cerut ajutor extern. Şomajul în ţara iberică este de 17,6 procente, adică 932 mii de persoane sînt fără loc de muncă, iar mii de absolvenţi de facultăţi pleacă în alte state. În aceste condiţii, oamenii au ieşit pe străzi şi au cerut îmbunătăţirea nivelului de trai.

Oficialii europeni fac apel la stabilitate. Îngrijorările lor au fost sonorizate de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care a avertizat că "credibilitatea financiară a Portugaliei poate fi pusă în pericol de instabilitatea politică", oficialul adăugînd că, dacă această ţară se va prăbuşi, efectele se vor resimţi pe tot continentul.

 Aşa că, Portugalia trebuie să decidă ce vrea să facă, în condiţiile în care politicienii trebuie să găsească un consens în ceea ce priveşte continuarea sau nu a reformelor şi tăierilor de cheltuieli. Oricum, premierul portughez a avertizat deja populaţia ca să se pregătească de noi sacrificii. Situaţia statului iberic arată că este foarte greu unei astfel de economii să iasă din programul de reforme şi să revină pe creştere.

O altă mare problemă pentru Uniunea Europeană o reprezintă cele 5,6 milioane de europeni şomeri cu vîrste sub 25 de ani, iar peste 20 milioane nu se descurcă cu cheltuielile zilnice. "Generation perdue", generaţia pierdută, cum sînt numiţi tinerii de astăzi de către preşedintele francez, Hollande, se arată mînioşi. Bani pentru salvarea băncilor există, dar pentru noi nu, spun aceştia.

Cum le va recîştiga UE încrederea? Or, mulţi dintre tineri nu mai cred în UE. Reprezentanţi ai guvernelor celor 27 de state membre UE au adoptat o iniţiativă, aşa-numita "garanţie pentru tineri". În acest scop, UE a deblocat de la buget 6 miliarde de euro, ceea ce înseamnă cîte 1.000 de euro pentru fiecare dintre cele aproape 6 milioane de tineri fără loc de muncă. Dar, această sumă va fi suficientă să acopere doar cheltuielile cu interviurile, selecţia şi pregătirea celor care îşi caută un loc de muncă.  Încearcă să-i explici tînărului şomer din Grecia, Spania sau Portugalia că viaţa lui se va îmbunătăţi, după ce pentru salvarea băncilor s-au găsit repede 700 miliarde de euro, iar tinerilor le-au rămas doar fărîmături, se arată nedumeriţi mulţi jurnalişti din statele UE.

Doar miliardele acordate de Bruxelles, conchid aceştia, nu au cum să le ofere tinerilor un viitor mai bun. Situaţia tinerilor din UE mai este agravată şi de birocraţia paralizantă, de corupţia generalizată din ţările membre. Plus că, criza creditelor a pus şi mai mult capăt speranţelor tinerilor. Desigur, pachetul de măsuri împotriva şomajului din rîndul tinerilor va fi îndreptat pentru ca tinerii să poată obţine credite la dobînzi şi costuri avantajoase, iar economia să pornească încet şi să se creeze noi locuri de munca. Este un pas corect, dar va fi acesta de ajuns, se întreabă mass-media europeană. Are UE în vedere şi alte măsuri concrete? Nu, din păcate, constată aceasta.

Nici pe celelalte continente lucrurile nu merg tocmai bine. Aceasta a devenit clar după ce Christine Lagarde, directorul general al FMI, a avertizat că prognoza Fondului privind creşterea economiei mondiale de 3,3 procente pentru acest an va fi înrăutăţită ca urmare a încetinirii înregistrate în ţările cu economii emergente.

Sinteză de Vlad LOGHIN