(Doctorul habilitat Ştefan Topală, la 75 de ani)

Azi avem fericita ocazie de a sărbători jubileul de 75 de ani din ziua naşterii şi activităţii ştiinţifice a dlui Ştefan Topală – una din somităţile autohtone, proeminent savant, personalitate remarcabilă în domeniu citologiei, cariosistematicii, poliploidiei, citogeneticii şi hibridării distante la viţei de vie, doctor habilitat, profesor cercetător, autor al primelor descoperiri de epocă în R.Moldova.

Dl prof. Ş.Topală - savant eminent în  citologia, citogenetica şi hibridarea îndepărtată a viţei de vie, s-a născut la 19.03.1938 în s. Curleni (actual Podgo­reni), raionul Orhei, R.Moldova. A absolvit şcoala medie de 7 ani în satul Cuizovca (1954), Colegiul agricol din Cucuruzeni (1958). După absolvirea acestei renumite instituţii de profil agricol din Moldova a activat în calitate de agronom pomicultor în inspecţia agricolă raională din Enbekşi-Cazah din regiunea Alma-Ata, repub­lica Cazahstan. A absolvit Universitatea agrară de Stat  din Mol­dova (1964), doctorantura la Institutul de Botanică Comarov al Academiei de Ştiinţe din Rusia, Sanct-Petersburg la specialitatea - „citologia plantelor” sub ghidarea ştiinţifică a ilustrului citolog rus cu renume mondial Mihail S. Navaşin (1968), repartizat aici cu deplasare de ex-directorul Grădinii Botanice a AŞM, A.A.Ciubotaru. A susţinut cu brio teza de doctor în ştiinţe cu tema „Poliploidia la specia Vitis vinifea L. şi importanţa ei pentru ameliorarea viţei de vie” în Institutul Unional de Fitotehnie (V.I.R.) în numele lui N.I.Vavilov la specialitatea „citologia plantelor” (1972). A susţinut teza de doctor habilitat în ştiinţe biologice la tema „Cariologia, poliploidia şi hibridarea distantă la viţa de vie” în GB a AŞM la specialitatea „botanica” (1988). După absolvirea Universităţii Agrare de Stat din Moldova cu Diplomă de Merit şi obţinerea licenţei respective a activat aproape 2 ani în funcţie de agronom-şef în gospodăria colectivă „Nistru”, în satul Boşcana, r-nul Criuleni.

Din anul 1968 a activat ca colaborator ştiinţific inferior şi superior în cadrul Laboratoarelor de „Citologie a plantelor” şi „Flora plantelor de cultură” a Grădinii Botanice a AŞM. Din 1989 a condus Laboratorul de  „Hibridare distantă ”, iar din 1996 a fost numit şef al laboratorului „Plante horti-viticole”, fiind ales, în ambele cazuri, prin concurs cu alternativă. Din anul 1999 şi până în 2001 a condus laboratorul „Plante netradiţionale”, de asemenea, fiind ales prin concurs cu alternativă.              

Din anul 1972 a întreprins şi a efectuat ample investigaţii citologice a genofondului viţei de vie cultivat în cele mai mari colecţii ampelografice din Europa (Institutul de viticultură şi vini­fi­caţie „Magaraci” (Ialta), Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie (Chişinău), stabilind pentru prima dată numărul soma­tic de cromozomi  2n=38 la circa 2000 de soiuri şi clone de viţă de vie. În acelaşi timp a descoperit pentru prima dată 10 forme tetraploide noi cu numărul dublu de cromo­zomi – 2n=76 şi 9 citochimere, care conţineau în conul de creştere celule dip­loide (2n=38) şi celule tetraploide (2n=76) în diferite proporţii. A realizat multiple hibridări cu scop bine determinat: directe şi reciproce - diploid x tetraploid; tetraploid x tetraploid x diploid. Ca rezultat al acestor hibridări valente dintre soiurile diploide şi formele tetra­ploide pentru prima dată în lume (1971) au fost creat genomul triploid şi obţinute formele triploide cu  2n=57 de cromozomi, care nu există în natură.

A elaborat împreună cu eminentul viticultor din I.V.V. „Ma­ga­raci” (Ialta) Korobeţ P.V. metoda de diagnosticare vizuală a for­melor tetraploide spontane (după nervaţia frunzei, gradul de închi­dere a lobilor de jos a frunzei, forma şi mărimea grăunciorului de polen) şi a definitivat caracterizarea morfologică, citologică şi cito­genetică completă a acestora.

A întreprins şi a realizat vaste cercetări cariologice, care au cuprins mai mult de 50 de specii spontane ale familiei Vitaceae Juss. din zonele tropicale şi subtropicale ale Globului, ce vege­tează în oranjeriile de fond ale Grădinilor Botanice din Moscova, Ialta şi Chişinău, completând şi precizând numărul, mărimea şi forma cromozomilor la diferite specii, mai precis a fost completată cariologia la 7 genuri din cele 14 ale familiei Vitaceae Juss.

Noile descoperiri efectuate de dl prof. Topală constituie pentru biologia vegetală în general şi pentru viticultura mondială în special o extraordinară sursă genetică a caracterului „rezistenţa  la filoxeră” , sursă, care poate fi exploatată cu succes în programele de hibridare intergenerică şi ameliorare.

A pregătit 3 doctori în ştiinţe, la rînd mai stă al 4 discipol, a publicat circa 300 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 2 monografii originale „Poliploidia la viţa de vie” şi „Cariologia, poliploidia şi hibridarea distantă la viţa de vie”.

Cu ocazia jubileului a 75-lea din ziua naşterii dorim dragă profesore să exprimăm cele mai sincere sentimente de profundă recunoştinţă pentru contribuţii incomensurabile după volum şi importanţă în citogenetica viţei de vie şi aportul inestimabil la dezvoltarea ştiinţei despre viţa de vie în general, dorindu-vă din suflet să vă viziteze în continuare noi inspiraţii şi forţe de creaţie.  

C. Ia. DADU – director general al IŞPHTA,

M. P. Rapcea – director pe ştiinţă al IŞPHTA,

Maria Pântea – dr.habilitat, col.pr.al IŞPHTA,

M. F. Chisili – şef de laborator al IŞPHTA