O serie de acţiuni juridice inedite (ca iniţiative civice, nu de stat) urmează să fie lansate din România sub forma unor procese de retrocedări pentru proprietăţile care le-au aparţinut românilor în Bucovina de Nord, în Maramureşul istoric şi în Sudul Basarabiei, au declarat pentru „Adevărul.ro“ surse apropiate situaţiei.

Aceste teritorii care au aparţinut României sînt acum în componenţa Ucrainei, dar România a recunoscut inviolabilitatea graniţelor cu Ucraina, renunţînd pe vremea preşedintelui Emil Constantinescu la orice pretenţii teritoriale prin Tratatul cu Ucraina din 1997. Prin acest Tratat, România recunoştea dreptul de succesiune al Republicii Ucraina asupra unor teritorii româneşti integrate anterior în fosta Uniune Sovietică.

Cum s-au deschis porţile litigiilor

Odată cu votul simultan din Parlamentul European şi din Parlamentul de la Kiev (din 16 Septembrie 2014) prin care a fost ratificat Acordul de Asociere UE-Ucraina, ţara vecină se obligă să respecte principiile democratice, drepturile omului şi statul de drept, aşadar şi reglementările europene în materie de dreptul proprietăţii.

Şi România a trecut printr-o fază similară, atunci cînd a trebuit să accepte diferite formule legale de retrocedări pînă chiar la „restitutio in integrum“ pentru a răspunde acestor comandamente europene. Articolul 471 din acest Acord, de exemplu, intitulat „Accesul la instanţele şi organismele administrative competente“, precizează că „În cadrul prezentului acord, fiecare parte se angajează să garanteze că persoanele fizice şi juridice ale celeilalte părţi au acces liber, fără nici o discriminare în raport cu proprii resortisanţi, la instanţele şi organele administrative competente ale părţilor, în vederea apărării drepturilor lor individuale şi de proprietate“ (subl. red.), aşa cum se poate vedea în Jurnalul Oficial al UE din 29 Mai 2014. Aşadar, calea procedurilor legale pentru a redobîndi proprietăţile anterioare de către moştenitori a fost deschisă în Ucraina, arată sursele noastre.

Trei ţări pornesc solicitările

Ucraina se va confrunta în continuare cu o serie de procese de retrocedare care pot atinge valori impresionante, dacă ne gîndim că vor veni din direcţia unor solicitanţi persoane fizice din trei ţări diferite, adică România, Ungaria şi Polonia, care au trăit pe zone întinse pe teritoriul actual al statului ucrainean. Aceste demersuri au fost începute deja în Polonia, care are o comunitate puternică provenind sau avînd legături cu provincii istorice din Ucraina, care au aparţinut Poloniei (precum Galiţia). De asemenea, procese similare vor fi lansate din Ungaria, care ţine o legătură strînsă cu regiunea Transcarpatia unde trăieşte o importantă comunitate maghiară. Cît despre România, proprietăţile care vor fi solicitate prin procese vor fi din zonele istorice care au aparţinut la un moment dat României înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial.

Procesele sînt iniţiative civice, nu de stat

Aceste procese sînt însă iniţiative civice şi nu aparţin statelor amintite, care au semnat toate tratate cu Ucraina de recunoaştere a graniţelor - lucru de care a fost condiţionată intrarea lor în UE şi în NATO. Ele vor fi desfăşurate de către ONG-uri, iar procesele se vor judeca, inevitabil, în Ucraina, care va fi supusă unei presiuni în acest sens.

Rămîne de văzut dacă România, care a aplicat principiul „restitutio in integrum“, va avea succes atunci cînd cetăţenii români ai căror înaintaşi au avut proprietăţi pe teritoriul actual al Ucrainei vor solicita şi ei - pe baza legislaţiei europene în care proprietatea este inalienabilă - retrocedarea bunurilor care au aparţinut familiilor româneşti şi care sînt considerabile.

Reamintim că nu de mult Adunarea Românilor din Bucovina s-a adresat preşedintelui Petro Poroşenko, solicitînd ca teritoriul Regiunii Cernăuţi, în care locuieşte şi minoritatea română, să primească autonomie teritorială. Motivul ar fi că drepturile românilor şi a altor minorităţi din Ucraina sînt încălcate permanent, iar autonomia va permite edificarea unor mecanisme de apărare. Şi această organizaţie a anunţat că se va adresa UE şi Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru a atrage atenţia faţă de problema apărării minorităţii româneşti din Ucraina.

Dan STRĂUŢ, Adevărul.ro