Cîţi bani cîştigă moldovenii peste hotare şi cum îi cheltuiesc acasă

Ultimele date ale Băncii Naţionale a Moldovei(BNM) arată că moldovenii care lucrează peste hotare au transferat în ţară sume băneşti în valoare de 868 milioane de dolari SUA, echivalentul a peste 11 miliarde de lei moldoveneşti. Adică, cam toate veniturile acumulate în bugetul de stat, aproximativ 94 procente, în această perioadă. De fapt, transferurile băneşti realizare de migranţii moldoveni sînt cu mult mai mari, pentru că datele BNM reflectă fluxul de mijloace băneşti realizat prin intermediul băncilor din ţară. Or, conaţionalii noştri îşi trimit banii agonisiţi în străinătate prin intermediul altor canale neoficiale: prieteni, persoane care se ocupă cu transportarea coletelor de peste hotare ş.a.

Rezultă că veniturile migranţilor noştri fac cît toate acumulările în bugetul statului. Dar, poate şi mai mult, pentru că un sondaj realizat de centrul de investigaţii sociologice şi studii de marketing „CBS-AXA” la comanda reprezentanţei asociaţiei obşteşti Hilfswerk Austria Internaţional în Republica Moldova indică că doar 76 procente din conaţionali noştri care lucrează peste hotare transmit banii acasă.

Nici nu este de mirare, deoarece în străinătate lucrează cam tot atîţia moldoveni cîţi muncesc în ţară. Ultimele datele statistice oficiale ne spun că în prezent în străinătate îşi obţin surse de venit mai bine de 337 mii de moldoveni, în timp ce Banca Mondială, unii experţi, precum Valeriu Moşneaga, profesor universitar, care urmăreşte şi analizează fenomenul migraţiei în ţară încă din anii 90 ai secolului trecut, susţin că numărul migranţilor noştri se ridică la 1 milion de persoane. În timp ce cifra persoanelor ce au un loc de muncă în Republica Moldova, potrivit datelor statistice oficiale, este de 1 milion 227 milioane de oameni.

Adică, proporţia persoanelor antrenate în cîmpul muncii al ţării nu face mare diferenţă faţă de exodul moldovenilor plecaţi la lucru peste hotare. Cu titlu de informaţie, ar mai fi de adăugat că, potrivit „CBS-AXA”, majoritatea covîrşitoare a conaţionalilor noştri lucrează în Rusia, 82,5 procente. De mai bine de trei ori mai mic este numărul concetăţenilor noştri care şi-au găsit un loc de muncă în Italia. Cam cîte 2-3 procente muncesc în ţări de pe continent, precum Portugalia, Spania, Franţa, Germania.

Unde ajung sumele uriaşe de bani, a căror valoare se ridică la sute de milioane de dolari SUA sau zeci de miliarde de lei moldoveneşti, transferate de moldovenii aflaţi la muncă peste hotare? Rezultatele cercetării sociologice realizate de „CBS-AXA” vorbesc că mai bine de 70 de procente din remitenţe, cum se mai numesc aceste transferuri băneşti, sînt cheltuite pentru nevoile zilnice: hrană, servicii comunale, îmbrăcăminte, încălţăminte. Aproape 50 la sută din cei chestionaţi au spus că adună banii munciţi peste hotare pentru procurarea unei locuinţe. Cam 40 la sută din remitenţe sînt folosite pentru cumpărarea lucrurilor de uz casnic: frigider, televizor, computer etc. Mai bine de 18 procente din părinţii plecaţi la muncă peste hotare cheltuiesc banii pentru educaţia copiilor lor, adică plăţi neformale în instituţiile preuniversitare, contracte de studii la facultăţi. Cam tot atîţia dintre ei au declarat că cheltuiesc pentru propria sănătatea, precum şi cea a rudelor lor. Foarte puţini, cam 6 procente, îşi pot permite să pună nişte bani deoparte, adică să economisească. Doar un număr extrem de mic, 1,2 la sută, a mărturisit că investesc banii lor în afaceri.

Fără nici un dubiu, se poate spune în baza acestor date sociologice, banii trimişi acasă de moldovenii care muncesc peste hotare asigură existenţa şi chiar supravieţuirea familiilor lor rămase în ţară, cum s-ar spune, formează consumul zilnic. Ar fi de amintit că anume consumul gospodăriilor casnice, conform statisticii oficiale, garantează aproape un sfert din Produsul Intern Brut al ţării, dezvoltarea comerţului şi a serviciilor. Indirect, generează venituri în bugetul ţării. Deşi, prin menţinerea şi sporirea consumului favorizează cererea pentru mărfurile fabricate de producătorii autohtoni, totuşi, din păcate, remitenţele îşi aduc o contribuţie neînsemnată la dezvoltarea economiei ţării. Acea cifră de 1,2 la sută din volumul remitenţelor investite în afaceri este destul de concludentă în acest sens.

Alarmant este faptul că structura cheltuielilor se va păstra aceiaşi şi de acum înainte. Or, la capitolul intenţii, cam 70 procente dintre cei chestionaţi de „CBS-AXA” au declarat că vor băga banii cîştigaţi peste hotare în consum, în nevoi casnice, pentru achitarea datoriilor şi doar 2,2 procente ar fi dispuşi să investească în afaceri. Aproape 85 la sută dintre ei au spus că la momentul derulării cercetării nu au nici un business şi nici nu au de gînd să pornească ceva de genul acesta în anii care urmează. Mai rău, cam 12 la sută dintre migranţii noştri au declarat că cîndva au avut afaceri, însă au fost nevoiţi să renunţe la ele din cauza concurenţei neloiale, lipsei pieţei de desfacere.

Autorii cercetării au ţinut să afle şi părerea populaţiei ţării vizavi de efectele plecării masive a cetăţenilor RM la lucru peste hotare. Printre avantaje, aproape 80 procente au punctat creşterea nivelului de trai al familiilor celor aflaţi la muncă în străinătate. De două ori mai mic este numărul celor care consideră că prin plecarea peste hotare s-a reuşit asigurarea copiilor cu studii superioare. Tot cam atîţia apreciază că din contul remitenţelor se menţine economia ţări, iar o treime sînt de părere că graţie remitenţelor funcţionează sistemul de sănătate a ţării.

Cît priveşte efectele negative, respondenţii, în proporţie de 80 la sută, au scos în relief, în primul rînd, suferinţele copiilor, ai căror părinţi au plecat la muncă peste hotare. Altă „victimă”, în viziunea celor 73,5 procente din cei chestionaţi, este familia. Dar cel mai grav este că în localităţi rămîn tot mai puţine persoane tinere. Or, diminuarea drastică a acestei categorii de cetăţeni şubrezeşte perspectivele ţării.

Vlad LOGHIN