Primăria Parisului a fost dată în judecată pentru poluarea cu plumb, la peste doi ani de la incendiul de la Notre-Dame

Primăria Parisului a fost dată în judecată din cauza poluării cu plumb din timpul incendiului de la Catedrala Notre-Dame, din Aprilie 2019. Acoperişul şi turnul de sute de tone de plumb care s-au topit au eliberat particule toxice în atmosferă. Autorităţile sunt acuzate de „neglijență gravă”, pentru că în lunile de după incendiu nu au luat măsuri pentru a micşora riscul la care erau expuşi locuitorii orașului. Plîngerea a fost depusă de o asociație de sănătate, un sindicat şi două familii. Măsurători făcute în această Primăvară, la doi ani după dezastru, arată că încă mai sunt concentraţii de praf de plumb peste valorile normale în anumite locuri de pe esplanada Catedralei. 400 de tone de plumb ar fi fost dispersate peste Capitala Franței, după incendiu. O simulare efectuată în 2019 a arătat că particulele descoperite s-au răspîndit pînă la 50 de km de Catedrală.

La cîteva luni după incendiu, autorităţile au ordonat să fie curăţate şcolile din zonele din apropierea Catedralei, iar femeile însărcinate care locuiau în apropiere au fost îndemnate să facă analize de sînge, scrie Mediafax. De atunci şi pînă azi, s-au derulat numai măsuri de securizare. Timp de mai multe luni, alpinişti, arheologi şi ingineri au curăţat, analizat şi au investigat bucăţile Catedralei care a luat foc în 15 Aprilie 2019. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a promis că pînă în 2024 Catedrala va fi  reconstruită.

Un puști de 10 ani vrea să fie fermier și și-a cumpărat deja șase viței

Un băiat de 10 ani din Irlanda vrea să ajungă cel mai bun fermier din țara lui. Cu banii cîștigați la o tombolă și-a cumpărat șase viței. William Woods, fermier: "Am decis că-mi plac vițeii, vacile sunt animalele mele preferate, așa că de ce să nu cumpăr cîteva? Sunt viței extraordinari, îmi place la nebunie să am grijă de ei, să mă asigur că mănîncă, că sunt sănătoși, că mănîncă iarbă... Pentru că dacă nu mănîncă, se vor îmbolnăvi. E un sentiment ciudat, pentru că sunt ai mei. Este o experiență nouă pentru mine, nu am mai avut niciodată propriile vite. Această experiență e foarte amuzantă, pentru că sunt atît de tînăr și mă întreb ce fac. Lucrul acesta m-a învățat că trebuie să faci ceva, nu poți sta deoparte fără să faci nimic în timp ce te vaiți în privința vieții tale. Cred că trebuie să-ți umpli timpul cu ceva de care ești pasionat." 

Mii de spanioli au ieșit în stradă după uciderea unui tînăr infirmier, bătut pînă la moarte

Proteste de amploare în Spania după ce Samuel Luiz, un tînăr infirmier în vîrstă de 24 de ani, a fost bătut pînă la moarte într-un oraș din Nord-Vestul țării. Familia și prietenii spun că ar fi fost vorba despre o crimă homofobă. Poliția susține însă varianta unei tentative de jaf încheiată cu uciderea tînărului. 13 persoane au fost arestate pînă acum în acest caz. Uciderea tînărului de 24 de ani în timp ce ieșea dintr-o discotecă din orașul A Coruña a scos mii de oameni în stradă în toată Spania. Manifestanții spun că a fost vorba despre o crimă homofobă și reclamă faptul că minoritățile sexuale încă sunt discriminate în statul iberic. În unele orașe, manifestațiile care cereau dreptate pentru Samuel au devenit violente. Forțele de ordine au încercat să disperseze cu forța mulțimea. Moartea lui Samuel, în vîrstă de 24 de ani, care lucra ca infirmier a avut loc la sfîrșitul săptămînii trecute. Bărbatul a fost găsit inconştient în apropierea unei discoteci din A Coruña, după ce a fost bătut. Prietenii acestuia au chemat ambulanța, dar, în ciuda eforturilor medicilor, Samuel nu a mai putut fi salvat.

Două săptămîni consecutive de creştere a bilanţului de contagieri la nivel global

Contagierile cu noul coronavirus au crescut uşor pentru a doua săptămînă consecutiv, cu peste 2,6 milioane de cazuri de COVID-19 raportate, reprezentînd o creştere cu 3% faţă de săptămîna anterioară, în timp ce numărul deceselor la nivel global continuă să scadă, a informat Organizaţia Mondială a Sănătăţii, relatează EFE. Între 28 Iunie şi 4 Iulie s-au înregistrat 54.000 de decese asociate COVID-19, în descreştere cu 7% faţă de săptămîna precedentă, cea mai scăzută cifră din Octombrie 2020, potrivit raportului epidemiologic săptămînal al OMS. Cu toate acestea, în toate regiunile, cu excepţia Americii şi Asiei de Sud-Est, au fost raportate mai multe decese decît în săptămîna anterioară, la fel ca şi o creştere a numărului de contagieri, mai puţin în America. Europa a înregistrat o creştere semnificativă cu 30% a numărului de contagieri şi cu 6% a cifrei morţilor. La rîndul său, Orientul Mijlociu a înregistrat o creştere cu 11% a cifrei contagierilor şi cu 2% a deceselor.

Continentul african, unul dintre cele mai afectate în ultimul timp mai ales din cauza unei penurii de vaccinuri, a înregistrat o creştere cu 23% a numărului de decese de COVID-19 şi cu 15% a cifrei contagierilor comparativ cu săptămîna precedentă. În ce priveşte ţările, numărul cel mai ridicat al contagierilor s-a înregistrat în ultima săptămînă în Brazilia, urmată de India, Columbia, Indonezia şi Marea Britanie. Variata Delta a coronavirusului, care suscită o mare îngrijorare OMS, a fost detectată în 9 ţări în ultima săptămînă, fiind răspîndită deja în peste o sută de ţări.

Comisia Europeană ameninţă Ungaria cu procedura de infringement

Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ameninţat, Miercuri, cu lansarea unei proceduri de infringement contra Ungariei dacă aceasta nu îşi ”corectează” noul cadru legal care permite adopţiile numai în cazul cuplurilor heterosexuale căsătorite şi nu recunoaşte identitatea persoanelor transgender, transmite AFP, potrivit agerpres. ”Este pus semnul egal între homosexualitate şi pornografie. Această legislaţie foloseşte protecţia copiilor pentru a discrimina oameni ca urmare a orientării lor sexuale… Este o ruşine”, a declarat Von der Leyen în plenul Parlamentului European, la Strasbourg. Ea a adăugat că Ungaria se va confrunta cu puterea deplină a dreptului comunitar dacă nu revine asupra noii legislaţii. În calitate de gardian al tratatelor UE, Executivul comunitar poate lansa o procedură de încălcare a dreptului european (infringement, n.red.), ceea ce poate duce la sesizarea Curţii de Justiţie a UE şi ulterior la sancţiuni.

Premierul ungar Viktor Orban, care se va confrunta cu alegeri parlamentare anul viitor, a devenit tot mai radical în privinţa politicilor sociale, într-o autoproclamată luptă de a apăra în faţa liberalismului occidental ceea ce el susţine că sunt valorile creştine tradiţionale ale Ungariei. Guvernul de la Budapesta susţine că noua lege nu îi vizează pe homosexuali, ci urmăreşte protecţia copiilor, ai căror părinţi ar trebui să joace rolul principal în educaţia lor sexuală. 

Parlamentul European a adoptat programul îmbunătăţit ”Mecanismul pentru interconectarea Europei”

Parlamentul European a adoptat programul îmbunătăţit ”Mecanismul pentru interconectarea Europei” şi a acordat noi fonduri pentru proiecte privind transporturile, energia şi sectorul digital pentru 2021-2027, indică un comunicat difuzat Miercuri de Legislativul european, preluat de agerpres. Programul îmbunătăţit ”Mecanismul pentru interconectarea Europei” (MIE), stabilit de comun acord de PE şi Consiliu în luna Martie, are un buget de 30 de miliarde euro pentru perioada 2021-2027. El va finanţa proiecte privind transporturile, energia şi sectorul digital cu valoare adăugată pentru Uniunea Europeană. MIE va garanta finalizarea la timp, pînă în 2030, a unor proiecte transeuropene esenţiale, precum Rail Baltica, infrastructura de alimentare cu combustibili alternativi şi introducerea reţelelor 5G pe axe de transport importante. Eurodeputaţii au reuşit să aloce 60% din fondurile MIE pentru proiecte care contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene, iar 15% din fondurile alocate pilonului energetic vor fi direcţionate către proiecte transfrontaliere privind energia din surse regenerabile.

MIE este structurat pe trei piloni. Aproximativ 23 de miliarde euro vor fi alocate proiectelor de transport, 5 miliarde euro proiectelor din domeniul energiei şi 2 miliarde euro proiectelor vizînd sectorul digital. O sumă de 10 miliarde euro alocată proiectelor de transport transfrontaliere va proveni din Fondul de coeziune şi va sprijini ţările membre pentru a finaliza conexiunile de transport despre care s-a stabilit anterior că lipsesc. Circa 1,4 miliarde euro vor contribui la finalizarea accelerată a unor proiecte feroviare transfrontaliere majore care lipsesc. Proiectele beneficiare vor fi selectate de Comisia Europeană în condiţii concurenţiale. Programul îmbunătăţit va intra în vigoare după ce noile norme sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acestea se vor aplica retroactiv de la 1 Ianuarie 2021. Statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a pregăti punerea în aplicare a normelor de raţionalizare.

Lavrov: ”Situaţia din Afganistan se deteriorează rapid! Suntem gata să ne apărăm aliaţii regionali!”

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a declarat, Miercuri, că situaţia din Afganistan are tendinţa să se deterioreze rapid şi a dat asigurări că Moscova este gata să-şi apere aliaţii regionali dacă va fi necesar, informează Reuters. Preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus, Luni, omologului său tadjic, Emomali Rahmon, că Moscova va ajuta dacă va fi necesar fosta republică sovietică afectată de consecinţele retragerii forţelor NATO din ţara vecină Afganistan. Rahmon a ordonat mobilizarea a 20.000 de militari rezervişti pentru întărirea frontierei pe care Tadjikistanul o are cu Afganistanul, după ce peste 1.000 de membri ai forţelor de securitate afgane au fugit peste graniţă în Tadjikistan în urma ofensivei militanţilor talibani.

În timpul vizitei sale în Laos, Serghei Lavrov a declarat Miercuri că Rusia este gata să folosească baza sa militară din Tadjikistan, una dintre cele mai mari de peste hotare, pentru a asigura securitatea aliaţilor săi în regiune, parte a fostei Uniuni Sovietice şi zonă în care Moscova încearcă să-şi reimpună influenţa. „Urmărim îndeaproape ce se întîmplă în Afganistan, unde situaţia are tendinţa să se deterioreze rapid, inclusiv în contextul retragerii grabnice a trupelor americane şi ale NATO”, a spus Lavrov. „Acestea nu au reuşit să obţină rezultate vizibile în ceea ce priveşte stabilizarea situaţiei (din Afganistan) în timpul deceniilor în care s-au aflat acolo”, a adăugat ministrul de Externe rus. Lavrov a adăugat că obligaţiile militare pe care Rusia şi le-a asumat în cadrul Organizaţiei Tratatului pentru Securitate Colectivă (OTSC), organizaţie post-sovietică pe care Moscova o conduce şi printre ai cărei membri se numără Kazahstan, Tadjikistan şi Kîrgîzstan, sunt în vigoare.

Reprezentanţi ai OTSC au întreprins o vizită la frontiera tadjico-afgană, din care cea mai mare parte se află, potrivit oficialilor ruşi, sub controlul talibanilor de partea afgană, pentru a evalua situaţia şi a lua contramăsuri, a spus Lavrov. „Vom face tot ce putem, inclusiv utilizînd capabilităţile bazei militare ruse de la frontiera Tadjikistanului şi Afganistanul, pentru a preveni orice impulsuri agresive la adresa aliaţilor noştri”, a mai declarat Serghei Lavrov. 

OMS recomandă noi medicamente antiinflamatoare pentru tratarea COVID-19

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a adăugat două noi antiinflamatoare pe lista medicamentelor recomandate pentru tratamentul împotriva COVID-19, relatează dpa, potrivit agerpres. Organismul ONU, cu sediul la Geneva, a publicat recomandări pentru tocilizumab şi sarilumab. Cele două medicamente, ambele folosite în tratamentul artritei reumatoide, sunt esenţiale în cazul pacienţilor cu forme grave de COVID-19, conform recomandărilor actualizate ale OMS. Datele colectate din 27 de studii clinice realizate în rîndul a peste 10.000 de bolnavi au arătat că aceste medicamente au redus cu 13% riscul de deces la pacienţii cu forme grave de COVID-19, a precizat OMS. Unele dintre datele utilizate nu au fost încă publicate. Probabilitatea ca pacienţii grav bolnavi să aibă nevoie de respiraţie artificială a scăzut cu 28%. Medicamentele sunt ambele blocante ale receptorilor IL-6.

„Aceste medicamente oferă speranţă pacienţilor şi familiilor care suferă de impactul devastator al formelor severe şi critice de COVID-19. Însă blocanţii receptorilor IL-6 rămîn inaccesibili pentru majoritatea oamenilor”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. OMS a cerut companiilor farmaceutice să reducă preţul medicamentelor scumpe şi să le furnizeze ţărilor mai sărace care se confruntă deja cu o lipsă de vaccinuri anti-COVID-19. Organismul ONU a solicitat, de asemenea, acordarea de licenţe de producţie în cît mai multe ţări. În Septembrie, OMS a recomandat steroizii ca tratament antiinflamator în cazul formelor severe de COVID-19 pentru a lupta împotriva răspunsului imun extrem la pacienţii cu coronavirus.

Șeful OMS: Aproape 17 miliarde de dolari mai lipsesc pentru a finanţa lupta împotriva pandemiei

Aproape 17 miliarde de dolari mai lipsesc pentru a finanţa lupta împotriva pandemiei, nu numai cu vaccinuri, ci şi cu echipamente de protecţie, teste şi tratamentele rare care există, atrage atenţia Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), informează mediafax. Mecanismul global de acceleraţie ACT, responsabil pentru accelerarea accesului la instrumentele de combatere a Covid-19 în ţările defavorizate, trebuie să primească donaţii de 17,7 miliarde de dolari pentru 2020-2021. Cu toate acestea, pînă la sfîrşitul anului 2021 vor lipsi încă 16,8 miliarde, dintre care puţin mai mult de opt miliarde sunt solicitate urgent, relatează Le Figaro. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a făcut un bilanţ al programului, pentru a sublinia pericolele unei pandemii „cu două trepte” care este încă „într-o fază foarte periculoasă”.

„Ţările care se află în proces de deschidere a societăţilor sunt cele care au controlat în mare măsură furnizarea de materiale de urgenţă, cum ar fi echipamente de protecţie personală, teste, oxigen şi în special vaccinuri”, a acuzat directorul OMS. „Între timp, ţările care nu au acces suficient la aceste produse se confruntă cu valuri de spitalizări şi morţi. Acest lucru este agravat şi mai mult de variantele virusului”, a mai spus Tedros. Una dintre componentele ACT-A este sistemul Covax, pus în aplicare la începutul pandemiei şi înainte de sosirea vaccinurilor eficiente, în încercarea de a garanta accesul echitabil la vaccinuri pentru întreaga lume. Dar, în schimb, statele bogate s-au grăbit să obţină cele mai eficiente seruri pentru a-şi imuniza populaţiile lor, privînd naţiunile sărace şi persoanele vulnerabile şi lucrătorii din domeniul sănătăţii de accesul la vaccinuri. În acest context, şeful gigantului Pfizer a reamintit că scopul companiei sale a fost de a furniza două miliarde de doze ţărilor cu venituri mici şi medii pînă la sfîrşitul anului 2022. „Vedem lumina la capătul tunelului”, a spus el, în timp ce Paul Stoffels, directorul ştiinţific al Johnson&Johnson, a asigurat că serul monodoză ar putea ajunge în ţările membre ale sistemului Covax în această săptămînă.

În acelaşi timp, Maria Van Kerkhove, responsabila OMS pentru coordonarea luptei împotriva Covid-19, a tras din nou un semnal de alarmă cu privire la reapariţia pandemiei, în special, în aproximativ 20 de ţări în care curbele de progresie ale infecţiei sunt „aproape verticale”.

Patru pedofili germani au fost condamnați pentru violuri repetate asupra unor minori

Patru bărbaţi judecaţi pentru violuri repetate asupra unor copii în casa unuia dintre inculpaţi, care iniţiase o reţea de pedofilie, au fost condamnaţi în Germania la pedepse între 10 şi 14 ani de închisoare, transmite AFP, potrivit agerpres. Dezvăluirea acestui scandal cu numeroase ramificaţii a şocat ţara şi a contribuit la o recentă înăsprire a legislaţiei penale ce pedepseşte violenţele sexuale împotriva minorilor. Marţi, Tribunalul din Münster (Vest) l-a condamnat pe inculpatul principal, un bărbat de 28 de ani, pentru violarea fiului partenerei sale, un băiat care avea pe atunci 10 ani şi pe care l-a oferit apoi prin internet mai multor bărbaţi. Dintre aceştia, trei au fost judecaţi şi au primit condamnări între 10 şi 12 ani de detenţie fără posibilitate de eliberare condiţionată. Ei au fost acuzaţi că au participat la un weekend de orgii în casa inculpatului principal, ocazie cu care cel puţin doi băieţi au fost drogaţi şi violaţi.

Mama bărbatului de 28 de ani a primit 5 ani de închisoare cu executare. Ea era proprietara casei din Münster şi era la curent cu ce se întîmpla acolo. În cazul celor patru bărbaţi, pedepsele au fost însoţite de o măsură de siguranţă preventivă menită să evite recidiva după ieşirea din închisoare. Pe lîngă faptele profund tulburătoare, înregistrările video confiscate au arătat lipsa de scrupule a inculpaţilor, conform opiniei Tribunalului. Totodată, imaginile lasă impresia că abuzurile sexuale făceau parte, din nefericire, din viaţa cotidiană a copiilor victime, a remarcat preşedintele instanţei, Matthias Pheiler. Hard-disk-urile ce conţineau aproape 500 de terabiţi de date, mai ales imagini video şi fotografii, confiscate din locuinţa principalului inculpat, un pasionat de informatică, au dus la deschiderea unei ample anchete. Alte cinci persoane au fost condamnate deja în legătură cu acest caz şi 50 de suspecţi au fost identificaţi, dintre care 30 sunt încarceraţi. Acest caz s-a derulat în landul Renania de Nord – Westfalia, unde şi alte scandaluri de reţele de pedofilie au ajuns recent în atenţia opiniei publice.

Într-un camping din Lügde, între 2008 şi 2018 au fost comise sute de violuri asupra unor copii de către bărbaţi care au fost arestaţi între timp. În Octombrie 2020, un bărbat, acuzat că iniţiase o vastă reţea din oraşul Bergisch Gladbach şi că îşi abuzase el însuşi fiica de mai multe ori, a fost condamnat la 12 ani de închisoare de un Tribunal din Koln.