Regatul uluitor de bogat care a ținut piept Imperiului britanic

Regatul Ashanti, fondat în 1670, este situat în Sudul Ghanei din prezent. Regii săi au încă multă influență și mult aur. Poartă atît de multe bijuterii din metalul prețios încît au nevoie de ajutor să-și ridice mîinile, relatează BBC. Aici, aurul e peste tot și face parte dintr-o perioadă mai puțin cunoscută a istoriei Africii, care nu vorbește despre sclavie, ci despre bogăția acestui continent. Cînd Regele dă mîna cu cineva, apare o altă mînă care îi sprijină brațul pentru că poartă atît de mult aur, încît are nevoie de ajutor. Există la curtea Regelui Ashanti o persoană care ocupă funcția de sprijinitor al brațului regal. Regatul Ashanti face parte din Ghana modernă, dar Regele tribului are în continuare o poziție influentă. Ca toți Regii, Otumfo Osei Tutu II vorbește foarte rar cu presa. Astfel întreține mitul regal. A permis însă BBC să-i ia un interviu adjunctului său, Ohenaba Oduesi Puku Ashanti.

- Nu pot să nu observ că purtați foarte mult aur.

- Da. Nu poți spune istoria acestui popor fără să vorbești despre aur. În parte, protejarea regatului a însemnat să ții dușmanii departe de minele de aur. Acesta a fost principalul motiv pentru care au făcut atît de multe campanii să păstreze minele de aur pentru Ashanti. Britanicii au fost cei care au decis să colonizeze Ashanti. Au ajuns în 1890 aici, deci au fost 400 de ani de înfrîngeri pentru ei. Ashanti erau hotărîți să le facă viața insuportabilă. Cei mai mulți dintre britanicii care au murit în afara țării lor au murit în Asanti, din cauza aurului pe care au vrut să-l ia. Ashanti au spus: nu!

Regii Vest-africani au fost suficient de înțelepți ca să-și dea seama că venirea britanicilor era o oportunitate pentru ei, pentru că pînă atunci portughezii se folosiseră de monopolul lor pentru a menține scăzut prețul aurului. Cînd au apărut englezii și alți europeni, a apărut și concurența pe piață. Așa că africanii chiar le-au dat englezilor bunuri pe credit, pe care să le plătească la întoarcere. Se făcea astfel comerț internațional la distanță și pe termen lung între Regii africani și englezi.

Un sat „bîntuit” din Scoția a fost scos la vînzare cu 145.000 de euro

Un vechi sat din Scoția – cu tot cu ruinele sale despre care se spune că sunt bîntuite – a fost scos la vînzare cu doar 145.000 de euro. Old Village of Lawers se află pe malul lacului Loch Tay, în Perthshire. Are o suprafață de cîteva hectare și include o plajă privată, o pădure și drept de pescuit pe lac, potrivit Insider, care citează agenția care se ocupă de tranzacție. Satul vechi este format din ruine din secolul al XVII-lea, între care și casa femeii care a deținut satul, despre care se spune că bîntuie satul pînă în prezent. Această femeie era cunoscută pentru „profețiile sale care au devenit adevărate, iar lucrurile pe care ea le-a spus s-au adeverit pînă în prezent”, a declarat pentru Insider Jon Lambert, partener la agenția imobiliară.

Femeia a prezis corect că biserica satului va fi distrusă în urma unei furtuni. De asemenea, ea a vorbit despre „o navă condusă de fum” cu mult înainte de construcția navelor cu aburi. „Este un loc foarte special și, deși toate proprietățile sunt unice în felul lor, aceasta este cu totul deosebită", a spus Lambert.

Satul se află în Perthshire, unul dintre cele mai pitorești ținuturi din Scoția, iar lacul Loch Tay este cu adevărat spectaculos. Potrivit agenției, doar 17 persoane ar fi trăit în vechiul sat potrivit unui recensămînt din 1841. În 1891 mai erau doar șapte oameni. Satul a fost abandonat complet în 1926. Agenția crede că în actualul context pandemic, proprietățile izolate, așa cum este micul sat Lawers, vor fi din ce în ce mai căutate. De altfel, imediat după ce a fost postat anunțul de vînzare pentru Lawers, telefoanele au început să sune.

Atacul cibernetic al hackerilor în SUA a afectat 1.000 de companii de pe glob

Vinerea trecută, hackerii au atacat compania americană Kaseya pentru a cere o răscumpărare de la un potențial de peste 1.000 de companii prin intermediul software-ului său de management informatic. Prima consecinţă a acestui atac cibernetic a fost aceea că un mare lanţ de supermarketuri din Suedia a trebuit să închidă Sîmbătă peste 800 de magazine, casele sale fiind paralizate de atac. Kaseya, care a identificat Vineri la prînz, pe coasta de Est a SUA, o posibilă problemă cu software-ul său VSA, a spus că incidentul a fost limitat la "mai puţin de 40 de clienţi din întreaga lume". Însă aceşti clienţi furnizează, la rîndul lor, servicii altor companii, ceea ce le permite hackerilor să îşi extindă amploarea atacului.

Conform estimării firmei de securitate IT Huntress Labs, "peste 1.000 de companii" au fost afectate de acest atac ransomware. Specialiştii americani în securitate IT suspectează că în spatele acestui atac cibernetic s-ar afla gruparea de hackeri ruşi REvil, informează Reuters. Cu sediul la Miami, compania Kaseya vinde companiilor produse IT, inclusiv software-ul VSA pentru gestionarea reţelelor de servere, computere şi imprimante dintr-o singură sursă şi are, conform propriilor afirmaţii, peste 40.000 de clienţi. Preşedintele Biden, care a ordonat Sîmbătă o anchetă, a afirmat că "primul gînd a fost că nu a fost vorba de Guvernul rus, dar încă nu suntem siguri". Agenţia americană pentru securitate cibernetică şi securitate a infrastructurii (CISA) "monitorizează îndeaproape situaţia", potrivit unui oficial al instituţiei, Eric Goldstein. Atacul lansat Vineri este "unul dine cele mai mari şi mai extinse pe care le-am văzut în cariera mea", a declarat Alfred Saikali de la firma de avocatură Shook, Hardy & Bacon.

Un raport despre un hobby doar pentru elite dezvăluie tendințele întunecate ale Europei

Un raport șocant plasează Europa pe locul doi în topul importatorilor mondiali de trofee de vînătoare privind specii protejate, pe cale de dispariție. Raportul a centralizat o situație a trofeelor importate în perioada 2014 – 2018 și a avut la bază o cercetare realizată de Humane Society International (HSI). Raportul a evidențiat că importurile au vizat în cei cinci ani 15.000 de trofee, unele provenind de la specii protejate, aflate pe cale de dispariție. Potrivit cercetării, au fost în medie 2.982 de importuri de la specii protejate, 52% dintre importuri fiind făcute de Spania, Germania și Danemarca. În perioada analizată, rata importurilor a crescut cu aproape 50%. Speciile protejate importate se refereau la lei africani, elefanți africani, rinoceri negri, gheparzi sau zebre. De altfel, UE este cel mai mare importator de gheparzi din lume, scrie Euronews.

Pe lista importatorilor importanți sunt și Austria, Suedia, Franța, Ungaria, Cehia și Slovacia. Animalele sunt împușcate în timpul călătoriilor efectuate în străinătate și aduse în UE, cheltuielile incluzînd călătoria, licențele și importul. Costul ridicat la care se ajunge arată că această "distracție" este disponibilă numai pentru elita bogată, spune Adeline Fischer, manager în cadrul HSI. Cifra de 2.982 de trofee este însă doar  estimare, pentru că cifra reală a animalelor împușcate și importate este cel mai probabil mult mai mare, spun reprezentanții HSI. Cei mai mari exportatori de trofee de vînătoare sunt Namibia, Africa de Sud, Canada, Rusia, Argentina, Kîrgîzstan și Statele Unite. Industria este susținută printr-un lobby puternic, potrivit HSI: "Este o industrie imensă, cu un lobby puternic și cu foarte mulți bani. Acești oameni nu plătesc doar pentru uciderea animalelor, ci și călătoriile și mîncarea". Organizația atrage atenția că industria vînătorii pentru trofee provenind de la specii pe cale de dispariție este una coruptă, în care cei care se îmbogățesc sunt tot cei bogați, care dețin zone unde vînătoarea se poate desfășura și care primesc autorizații în acest sens.

Președintele american față de violenţele sexuale din Armată

Preşedintele Joe Biden şi-a exprimat susţinerea pentru o reformă a Justiţiei militare ce prevede crearea unor posturi de procurori specializaţi, independenţi faţă de lanţul de comandă, responsabili cu anchetarea şi urmărirea penală a autorilor violenţelor sexuale comise în Armată. Aceasta este una din principalele recomandări ale unei Comisii independente, înfiinţate de şeful Pentagonului, Lloyd Austin, pentru ca aceste infracţiuni să fie pedepsite mai eficient. Lloyd Austin a declarat recent că va colabora cu Congresul pentru a modifica Codul Justiţiei Militare, eliminînd din lanţul de comandă militar prerogativele referitoare la urmăririle penale pentru agresiune sexuală, violenţă domestică şi agresiuni asupra minorilor. Această propunere "este un pas în direcţia corectă, care s-a destul aşteptat", a spus Biden într-o declaraţie, pentru a "clarifica faptul că aceste infracţiuni nu vor fi minimalizate sau nu vor fi luate în considerare".

Aceşti procurori specializaţi, care vor exista în fiecare ramură a Armatei, vor înlocui comandanţii care sunt în prezent responsabili de anchetarea şi eventuala urmărire penală a subordonaţilor lor, un sistem ce poate genera conflicte de interese, informează AFP, citată de Agerpres. "20.000 de soldaţi sunt agresaţi sexual în fiecare an, mai puţin de 8.000 raportează aceste atacuri şi, din rîndul acestora, mai puţin de 5.000 solicită o anchetă şi doar o mică parte ajung în Justiţia militară", a reamintit preşedinta Comisiei independente, Lynn Rosenthal, în timpul unui briefing de presă.

Un număr de zece ofiţeri au fost demişi în Decembrie anul trecut, după o serie de crime la o bază militară importantă din SUA, printre care cea a soldatului Vanessa Guillen, o tînără de 20 de ani care a dispărut pe 22 Aprilie 2020, după ce a fost victima unei hărţuiri sexuale. Tînăra a spus familiei că nu are încredere în superiorii ei în privinţa asigurării urmăririi în Justiţie a unei plîngeri pentru hărţuire sexuală, iar apropiaţii săi şi-au exprimat public îndoiala referitor la hotărîrea militarilor de a investiga dispariţia ei. În cele din urmă, trupul său dezmembrat a fost descoperit pe 30 Iunie.

Cît a costat „cel mai lung război al Americii”

Trupele americane se retrag din Afganistan, după 20 de ani de prezență militară. „E timpul să punem capăt celui mai lung război al Americii”, spunea recent Președintele Joe Biden. Cu ce cost se încheie războiul din Afganistan? BBC a făcut un bilanț al cheltuielilor militare suportate de Statele Unite pentru intervenția în Afganistan. Au fost perioade în care SUA a cheltuit 100 de miliarde de dolari pe an în Afganistan. Pe lîngă costul în bani, războiul a avut și un cost în vieți omenești, care nu va putea fi uitat ușor. SUA au invadat Afganistanul în Octombrie 2001, la scurt timp după atacul de terorist de la 11 Septembrie, și i-a alungat de la putere pe talibani, pe care i-a acuzat că îi adăpostesc pe Osama Bin Laden și alți lideri al-Qaeda. Numărul trupelor a variat de la an la an, de la cîteva mii de soldați, pînă la un vîrf de peste 100.000 de militari, atins în 2010 și 2011. 

În timp, activitatea militarilor americani s-a mutat dinspre operațiuni ofensive înspre activități de instruire a forțelor guvernamentale afgane, ceea ce a scăzut mult cheltuielile SUA. În perioada în care Statele Unite au avut cei mai mulți militari prezenți în Afganistan, au avut și cele mai mari costuri, de aproape 100 de miliarde de dolari pe an. Potrivit cifrelor raportate de către Departamentul Apărării, SUA a cheltuit 864,3 miliarde dolari între 2002 și 2020 în Afganistan, costuri de război și reconstrucție. Aceste sume nu conțin și cheltuielile SUA în Pakistan, țară folosită de americani ca bază pentru operațiuni în Afganistan. Un raport din 2019 al Universității Brown, care a luat în calcul cheltuielile SUA în Afganistan și Pakistan, a ajuns la suma de 978 de miliarde de dolari costuri de război suportate de Statele Unite de la începutul intervenției (incuzînd sumele alocate pentru anul 2020). De la începerea acțiunii militare în Afganistan, în 2001, Statele Unite au pierdut peste 2.300 de oameni, iar alți aproximativ 20.660 au fost răniți.

O grădină zoologică din San Francisco a început vaccinarea animalelor anti-COVID

O grădină zoologică din San Francisco îşi vaccinează felinele mari, urşii şi dihorii împotriva coronavirusului ca parte a unui efort naţional de protejare a speciilor de animale, folosind un vaccin experimental, scrie news.ro. Alex Herman, vicepreşedintele serviciilor veterinare de la grădina zoologică din San Francisco, a declarat că nici unul dintre animale nu a contractat virusul, dar vor să fie prevăzători. Tigrii, urşii negri şi grizzly, leii montani şi dihorii au fost primii care au primit prima dintre cele două doze. Urmează primatele şi porcii. „Suntem fericiţi şi uşuraţi că putem să ne protejăm mai bine animalele cu acest vaccin”, a declarat Herman prin intermediul unui comunicat de presă. Maimuţele şi felinele sunt cele mai sensibile în faţa coronavirusului. Au fost cazuri confirmate printre gorile, tigrii şi lei la grădinile zoologice de pe mapamond, relatează Global News.

5 milioane de britanici nu au voie în Europa din cauza vaccinului fabricat în India

Pînă la cinci milioane de turiști britanici ar putea fi interzişi în Europa, deoarece li s-au oferit versiuni fabricate în India ale vaccinului AstraZeneca. Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) nu recunoaște o versiune a vaccinului produs de Covishield la Serum Institute of India (SII), chiar dacă nu este mai puțin eficientă decît serurile făcute în altă parte. De aceea, turiștilor cărora li s-a administrat acest vaccin li se poate refuza intrarea la punctele de trecere a frontierei UE atunci cînd numerele loturilor sunt verificate pe pașapoartele digitale Covid. Certificatul digital Covid al UE permite celor care sunt complet vaccinați să se deplaseze prin Europa fără a fi nevoie să fie carantinaţi sau să fie supuși unor teste suplimentare. Dar recunoaște doar vaccinurile aprobate în prezent de EMA: Pfizer-BioNTech, Moderna, Johnson & Johnson și vaccinul Oxford-AstraZeneca fabricat în Europa.

Britanicii vor putea stabili dacă au fost vaccinaţi cu serul de la SII uitîndu-se la numărul de lot, care apare pe fișele de înregistrare a vaccinării. Cei cărora li s-a administrat serul Covishield vor avea numerele 4120Z001, 4120Z002 sau 4120Z003, potrivit The Telegraph. Cu toate acestea, problema excluderii britanicilor de pe continent este încă în mare parte teoretică, deoarece există puține destinații UE pe lista verde de călătorie. EMA nu a aprobat vaccinul Covishield doar pentru că producătorii săi indieni nu au solicitat încă o licență pentru vaccin în Europa, spun rapoartele. Nu există dovezi că vaccinul produs acolo este mai puțin eficient decît Vaxzevria AstraZeneca, care este fabricat în Marea Britanie și Europa. În ciuda faptului că EMA a refuzat să accepte vaccinul SII, nouă țări europene au transmis că vor accepta călătorii inoculați cu Covishield. Potrivit unor surse din cadrul Ministerului de Externe al Indiei, Austria, Germania, Slovenia, Grecia, Islanda, Irlanda, Spania și Elveția nu vor ţine cont de recomandarea EMA. Insiderii au adăugat că Estonia a confirmat că va recunoaște toate autoritățile de vaccinare ale Guvernului indian. Ministerul Sănătăţii din UK a refuzat să spună exact cîte doze din vaccinul fabricat în India au fost administrate în Marea Britanie, dar se ştie că au fost importate cinci milioane de doze în 2021.

În timp ce unele țări sărace sunt disperate, Israelul ar putea distruge un milion de doze de ser Pfizer care expiră în 30 Iulie

Israelul ar putea distruge un milion de doze de vaccin Pfizer care expiră în 30 Iulie, după ce încheierea unui acord de schimb cu Marea Britanie a eşuat, informează mediafax. „Au existat discuţii, dar, din păcate, în ciuda voinţelor ambelor părţi, dintr-un motiv tehnic, schimbul nu a reuşit”, a spus un purtător de cuvînt al Ministerului de Externe israelian. Marea Britanie ar fi oferit, în schimbul acestor doze altele pe care urma să le primească în luna Septembrie. „Vrem cu adevărat să evităm un scenariu în care obstacolele administrative să împiedice utilizarea vaccinurilor. Există în mod clar lipsuri de vaccinuri în toată lumea şi nu este în regulă să le aruncăm atunci cînd oamenii au nevoie disperată de ele”, a spus Adam Finn, profesor la Universitatea din Bristol. Acesta nu este primul acord nereuşit. Cisiordania a spus, luna trecută, că nu poate accepta vaccinuri aproape de expirare.

Și la Vatican se fură, nu-i așa? Cardinalul Angelo Becciu va fi judecat împreună cu alte 9 persoane pentru infracţiuni financiare

Cardinalul Angelo Becciu, care a renunţat anul trecut la funcţia de prefect al Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor şi la drepturile funcţiei de cardinal, va fi judecat împreună cu alte 9 persoane pentru infracţiuni financiare, printre care delapidare, spălare de bani, fraudă, extorcare şi abuz în serviciu, informează Reuters. Printre cei judecaţi alături de Angelo Becciu se numără foşti şefi ai organismului de supraveghere financiară al Vaticanului şi 2 brokeri italieni implicaţi în cumpărarea de către Vatican a unei clădiri într-o zonă de lux a Londrei. Becciu şi-a susţinut tot timpul nevinovăţia în timpul unei anchete care a durat doi ani.

Potrivit dreptului canonic, Papa a aprobat personal decizia preşedintelui Tribunalului Vaticanului de a-l pune sub acuzare pe Becciu. Acuzaţiile împotriva acestuia includ delapidarea şi abuzul în serviciu. O cetăţeană italiană care lucra pentru Becciu a fost de asemenea acuzată de delapidare. În ceea ce îi priveşte pe brokerii italieni Gianluigi Torzi şi Raffaele Mincione, aceştia au fost acuzaţi de delapidare, fraudă şi spălare de bani. Ambii au negat acuzaţiile. Patru companii asociate cu inculpaţii, două în Elveţia, una în Statele Unite şi una în Slovenia, au fost, de asemenea, puse sub acuzare. Procesul va începe pe 27 Iulie la Vatican.