Grupul Wagner recrutează condamnați ruși care suferă de boli grave pentru războiul din Ucraina

Grupul Wagner, supranumit de unii armata privată a lui Putin, se pare că își reduce standardele și recrutează condamnați ruși care suferă de boli grave, inclusiv HIV și hepatita C, pentru războiul din Ucraina, potrivit serviciilor secrete britanice, informează mediafax.

Serviciile britanice îl citează pe șeful organizației, Evgheni Prigozhin.

Ministerul Apărării afirmă că, în conflictele anterioare, Grupul Wagner a menținut „standarde de recrutare relativ ridicate”, mulți dintre operatorii săi servind anterior ca soldați profesioniști.

Dar Ministerul Apărării a adăugat, pe Twitter, că admiterea prizonierilor cu probleme medicale grave evidențiază „o abordare care acum acordă prioritate numărului în detrimentul experienței sau calității”.

Rusia îşi suspendă participarea la acordul asupra exporturilor de cereale ucrainene

Rusia a anunţat că îşi suspendă participarea la acordul ce asigură continuarea exporturilor de cereale ucrainene, vitale pentru aprovizionarea alimentară a ţărilor sărace, după atacul cu drone care a vizat nave ruseşti în Crimeea, informează France Presse, potrivit agerpres.

„Avînd în vedere actul terorist efectuat de regimul de la Kiev, cu participarea unor experţi britanici, împotriva navelor Flotei Mării Negre şi a navelor civile implicate în securitatea coridoarelor cerealiere, Rusia îşi suspendă participarea la implementarea acordului asupra exportului de produse agricole din porturile ucrainene”, a anunţat Ministerul rus al Apărării pe canalul Telegram.

Rusia a examinat dronele folosite în atacul de la Sevastpol şi susţine că au zburat prin coridorul destinat exportului cerealelor

Ministerul rus al Apărării a difuzat, Duminică, o declaraţie, în care afirmă că a recuperat şi a examinat epavele dronelor folosite în atacul de Sîmbătă dimineaţa asupra navelor Flotei ruse a Mării Negre în portul Sevastopol, susţinînd că dronele au fost lansate de Armata ucraineană din zona oraşului Odesa şi au zburat de-a lungul coridorului maritim securizat pentru exportul cerealelor ucrainene, înainte de a schimba direcţia spre portul din Crimeea, relatează Reuters şi AFP, potrivit agerpres. 

Potrivit Ministerului rus, examinarea dronelor relevă că acestea erau dotate cu echipamente de navigaţie canadiene. Acesta mai afirmă că atacul a fost executat cu 16 drone şi a fost coordonat de specialişti britanici, acuzaţie negată de Londra.

”Conform rezultatelor recuperate din memoria instrumentelor de navigaţie, s-a stabilit că lansarea dronelor a fost efectuată de pe coasta din apropierea oraşului Odesa”, au zburat de-a lungul zonei de securitate destinată ”coridorului cerealelor”, înainte de a-şi schimba cursul în direcţia bazei navale a Rusiei din Sevastopol, menţionează Ministerul rus al Apărării în declaraţia difuzată.

Acesta mai susţine că dronele erau echipate cu ”module de navigaţie fabricate în Canada” şi una dintre ele pare să fi fost lansată chiar din interiorul zonei de securitate a coridorului maritim pentru exportul cerealelor, ”ceea ce ar indica lansarea acestui dispozitiv de la bordul uneia dintre navele civile folosite de Kiev sau de către patronii săi occidentali pentru exportul produselor agricole din porturile maritime ucrainene”.

De partea sa, Ucraina susţine că Rusia şi-a înscenat exploziile din portul Sevastopol pentru a avea un pretext de a se retrage din acordul mediat de ONU pentru exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră, retragere între timp anunţată de Moscova.

Potrivit ministrului ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, ca urmare a retragerii Rusiei din acest acord 176 de nave încărcate cu cereale ucrainene sunt în prezent blocate pe Marea Neagră.

UE îndeamnă Rusia să revină asupra deciziei sale privind exportul de cereale din porturile ucrainene

Uniunea Europeană îndeamnă Rusia să revină asupra deciziei sale de a-şi suspenda participarea la acordul privind exportul de cereale din porturile ucrainene, vitale pentru aprovizionarea alimentară mondială, a transmis, Duminică, pe Twitter, şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, potrivit AFP, scrie agerpres.

”Această decizie pune în pericol principala cale de export de cereale şi grîne de care avem nevoie pentru a răspunde crizei alimentare mondiale provocate de războiul din Ucraina”, a insistat Borrell.

FMI: Asia-Pacific are mai mult de pierdut dacă economia globală se va diviza

Asia-Pacific are mai mult de pierdut decît orice altă regiune în cazul în care sistemul comercial global se va diviza în urma tensiunilor geopolitice, a avertizat Fondul Monetar Internațional, citat de CNBC, informează mediafax.

Țările din Asia și din Pacific ar putea pierde peste 3% din produsul intern brut dacă comerțul va fi întrerupt în sectoarele afectate de recentele sancțiuni impuse de SUA Chinei și dacă barierele netarifare din alte domenii vor fi ridicate la „nivelurile din epoca Războiului Rece”, a afirmat instituția într-un studiu.

Aceasta este de două ori mai mare decît valoarea pierderilor anuale preconizate la nivel mondial.

Sectoarele din țările asiatice ar putea suferi pierderi medii de locuri de muncă de pînă la 7%, a adăugat FMI.

„Asia riscă să piardă foarte mult, deoarece este un actor-cheie în lanțurile de aprovizionare globale și, într-o lume fragmentată, riscă să piardă mai mult decît oricine altcineva”, a declarat Krishna Srinivasan, directorul Departamentului Asia și Pacific din cadrul FMI, .

Semnele de fragmentare globală au apărut în timpul războiului comercial dintre SUA și China în 2018. Dar, de atunci, au apărut și semne mai îngrijorătoare, precum războiul dintre Rusia și Ucraina. Sancțiunile impuse Rusiei au adăugat și mai multă incertitudine în jurul relațiilor comerciale, a precizat FMI.

Incertitudinea politică în jurul comerțului, nu doar restricțiile în sine, ar putea împiedica activitatea economică, deoarece firmele își opresc angajările și investițiile, iar firmele noi amînă intrările pe piețe, a spus FMI.

De exemplu, FMI a constatat că tensiunile comerciale dintre SUA și China din 2018 au redus investițiile cu aproximativ 3,5% după doi ani.

Orașele din centrul Chinei se pregătesc pentru valul de muncitori Foxconn afectați de COVID

Orașele din centrul Chinei au elaborat în grabă planuri de izolare a muncitorilor migranți care fug în orașele lor natale de la o vastă unitate de asamblare Foxconn, companie care fabrică iPhone, din orașul Zhengzhou, afectat de COVID, de teamă că cei care se întorc ar putea declanșa epidemii, informează mediafax.

Zhengzhou, capitala provinciei Henan, a raportat 167 de cazuri de COVID-19 transmise la nivel local în șapte zile, pînă la 29 Octombrie, în creștere față de 97 de infecții în perioada precedentă de șapte zile. Foxconn, cu sediul în Taiwan, care are aproximativ 300.000 de lucrători în Zhengzhou, nu a dezvăluit numărul de lucrători infectați.

În cadrul politicilor ultra-stricte ale Chinei, zero-COVID, localitățile sunt mandatate să acționeze rapid pentru a înăbuși orice focare, cu măsuri care ar putea include închideri la scară largă. La 19 Octombrie, Foxconn a interzis toate mesele la cantine și a cerut muncitorilor să ia masa în dormitoarele lor, dar s-a asigurat că producția este normală.

Fotografiile și videoclipurile care circulă pe scară largă pe rețelele de socializare chineze, începînd de Sîmbătă, au arătat muncitori de la Foxconn mergînd pe cîmpuri ziua și pe drumuri noaptea. Reuters nu a putut verifica imediat autenticitatea postărilor.

Într-o aparentă demonstrație de susținere, locuitorii au lăsat apă îmbuteliată și provizii lîngă drumurile principale, cu pancarte de genul: „Pentru muncitorii Foxconn care se întorc acasă”, potrivit postărilor de pe rețelele de socializare.

Zelenski: 1031 de persoane au fost eliberate din captivitatea ruşilor, începînd cu luna Martie

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că, în total, 1.031 de persoane au fost eliberate din captivitatea ruşilor, începînd cu luna Martie, scrie news.ro. 

“Sîmbătă am reuşit să aducem încă 52 de persoane care s-au aflat în captivitatea ruşilor: 50 dintre apărătorii noştri şi doi civili. Printre ei se află soldaţi din Garda Naţională, din Marină, grăniceri, forţe de ordine. Andrii Albov este şeful secţiei de chirurgie a Spitalului Militar din Mariupol, el a fost evacuat din Azovstal. Vasil Chalenko este voluntar, agent de pază, comandant al plutonului de recunoaştere. Printre cei 52 se află şi un marinar de pe Insula Şerpilor, un membru al Gărzii Naţionale luat prizonier în timp ce apăra centrala nucleară Cernobîl, dar şi un pensionar care a lucrat în SBU şi a fost luat prizonier de ocupanţi în Bucha. Vom face totul ca să-i eliberăm pe toţi cei ţinuţi captivi în Rusia şi în teritoriul ocupat. În total, din luna Martie, au fost eliberaţi din captivitatea ruşilor 1031 de oameni”, a declarat liderul ucrainean.

Biden califică drept scandaloasă decizia Moscovei de a suspenda acordul privind exporturile de cereale din porturile ucrainene

Preşedintele american Joe Biden a calificat drept scandaloasă decizia Rusiei de a suspenda acordul privind exporturile de cereale din porturile ucrainene, informează AFP, potrivit agerpres. 

„Este pur şi simplu scandalos. Nu există nici un motiv să facă asta”, a spus el reporterilor.

De asemenea, purtătorul de cuvînt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe a declarat că Rusia foloseşte alimentele ca armă.

„Rusia încearcă din nou să folosească războiul pe care l-a început ca pretext pentru a utiliza alimentele ca armă, ceea ce afectează direct ţările nevoiaşe şi preţurile alimentelor din întreaga lume şi exacerbează crizele umanitare deja grave şi insecuritatea alimentară”, a spus Adrienne Watson, într-un comunicat.

Zelenski acuză Rusia că încearcă să creeze o foamete artificială

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că suspendarea de către Rusia a acordului privind exportul de cereale în Marea Neagră necesită un răspuns internaţional puternic din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a Grupului celor 20 de economii majore, informează Reuters, potrivit agerpres.  

Într-un mesaj video, Preşedintele Zelenski a acuzat Rusia că încearcă să creeze o foamete artificială în Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud.

Creşterea bruscă a preţurilor, în fruntea preocupărilor populaţiei în Germania

Creşterea bruscă a preţurilor în aproape toate sectoarele vieţii se află în fruntea preocupărilor populaţiei în Germania, potrivit unui sondaj citat de agenţia DPA, potrivit agerpres. 

Nici măcar războiul din Ucraina, schimbările climatice şi coronavirusul nu au fost la fel de îngrijorătoare așa cum este creşterea costului vieţii, potrivit sondajului publicat de consultanţa de management McKinsey.

Aproximativ 57% dintre cei peste 1.000 de respondenţi au declarat că cea mai mare preocupare pentru ei în acest moment este inflaţia, cu aproximativ 9 puncte procentuale mai mult decît într-un sondaj anterior din Iunie.

Mai mult de două treimi dintre respondenţii la sondaj, efectuat între 23 Septembrie şi 2 Octombrie, au spus că se aşteaptă ca preţurile să continue să crească.

Prin comparaţie, doar 18% dintre respondenţi au numit războiul din Ucraina drept cea mai mare preocupare a lor, 6% schimbările climatice şi 3% pandemia de COVID-19.

„Pentru tot mai mulţi oameni în Germania, portofelele lor nu lasă loc pentru consum în afară de ceea ce este absolut necesar”, a notat expertul de la McKinsey Marcus Jacob.

Potrivit lui Jacob, mai mult de o treime dintre consumatori trebuie deja să-şi limiteze consumul de bunuri neesenţiale. Mai mult de jumătate au încetat complet să economisească.