Lavrov: Rusia rămîne decisă să obţină demilitarizarea Ucrainei

Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a declarat, Miercuri, că Moscova rămîne decisă să obţină demilitarizarea Ucrainei şi că ar trebui să existe o listă precisă cu arme care să nu poată fi desfăşurate niciodată pe teritoriul ucrainean, transmite Reuters, potrivit agerpres. ”Trebuie identificate tipuri specifice de arme de atac care nu vor fi desfăşurate niciodată în Ucraina şi nu vor fi create”, a spus Lavrov într-un interviu pentru Al Jazeera, al cărui text a fost publicat pe site-ul MAE de la Moscova. Lavrov a mai afirmat că Rusia îl recunoaşte pe Preşedintele Volodimir Zelenski ca lider al Ucrainei şi a salutat ca un ”pas pozitiv” faptul că Zelenski doreşte să primească garanţii de securitate. ”Negociatorii noştri sunt pregătiţi pentru a doua rundă să discute aceste garanţii cu reprezentanţii ucraineni”, a spus Lavrov.

Volodimir Zelenski a afirmat, Marţi, într-un interviu, că Rusia trebuie să oprească bombardamentele înainte ca noi discuţii să aibă loc. El a cerut garanţii de securitate, însă din partea NATO, nu a Rusiei.

Kuleba: Peste 1.000 de voluntari din 16 ţări au venit să lupte în Ucraina

Peste 1.000 de străini s-au alăturat pînă acum luptei împotriva Rusiei, potrivit unor date ale autorităţilor ucrainene, citate Miercuri de DPA, potrivit agerpres. „Au venit deja voluntari din 16 ţări din întreaga lume în Ucraina gata să lupte (…) împreună cu poporul ucrainean împotriva agresorilor”, a declarat Miercuri presei ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba. „Numărul lor a trecut deja de 1.000 de oameni”, a adăugat el. Informaţiile nu au putut fi verificate în mod independent, a precizat DPA. Kuleba nu a spus din ce state provin voluntarii. El a subliniat că 19 ţări au promis pînă acum aprovizionarea cu arme a Ucrainei. Marţi, Preşedintele Volodimir Zelenski a emis un decret ce permite intrarea fără viză pentru străinii care doresc să apere Ucraina într-o legiune internaţională. Cetăţenii ruşi sunt însă excluşi.

Uniunea Europeană anunță noi sancţiuni economice împotriva Belarusului

Uniunea Europeană a anunţat, Miercuri, noi sancţiuni economice împotriva Minskului, ca represalii la ajutorul acordat Rusiei în invadarea Ucrainei, vizînd acum peste 70% din exporturile Belarusului, relatează AFP, potrivit agerpres. Consiliul European va înăspri restricţiile asupra comerţului statului Belarus în sectoarele de tutun, minerale, substanţe bituminoase, anumite hidrocarburi, potasiu, lemn, ciment, oţel şi cauciuc şi va restricţiona importurile de bunuri cu dublă utilizare (militară şi civilă).

Departamentul Justiţiei din SUA a creat o entitate pentru aplicarea sancţiunilor contra Rusiei

Departamentul Justiţiei din SUA a înfiinţat o structură specială care va facilita aplicarea sancţiunilor împotriva oficialilor de la Moscova şi a oligarhilor ruşi, vizînd direct activele acestora, informează mediafax. Structura a fost creată în cadrul eforturilor Statelor Unite, Uniunii Europene şi ţărilor aliate în sensul impunerii de sancţiuni masive Rusiei şi Belarusului pentru invazia militară în Ucraina. Secretarul american al Justiţiei, Merick Garland, care este şi procuror general, a declarat că noua secţie specială va include procurori, agenţi federali şi experţi specializaţi în contracararea activităţilor de spălare de bani şi evaziune fiscală. „Nu vom lăsa nimic neverificat în eforturile de investigare, arestare şi trimitere în Justiţie a celor care, prin acţiuni infracţionale, permit Administraţiei Rusiei să continue acest război injust. Să fie foarte clar: dacă încălcaţi legile noastre, vă vom trage la răspundere”, a declarat Merick Garland, citat de CNN.

Preşedintele Joseph Biden i-a avertizat direct pe oficialii din Rusia şi pe oligarhii ruşi: „Le transmit oligarhilor ruşi, precum şi liderilor corupţi care au beneficiat de miliarde de dolari de pe urma acestui regim violent: nu va mai merge. Ne alăturăm aliaţilor europeni în acţiunile de a le confisca iahturile, apartamentele de lux şi avioanele private”, a afirmat Joseph Biden în discursul despre Starea Naţiunii.

Ministrul luxemburghez de Externe evocă soluţia unei ”răsturnări” de la putere a lui Putin de către ruşi

Ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, a declarat, Miercuri, sub imperiul emoţiei faţă de suferinţele ucrainenilor, că o soluţie la oprirea războiului din Ucraina ar putea fi o „răsturnare” de la putere a preşedintelui rus Vladimir Putin de către propriul popor, relatează France Presse, potrivit agerpres. Intervievat la postul de radio public 100,7, ministrul a spus că regretă lipsa de informaţii a cetăţenilor ruşi asupra acestui război prin media oficiale din ţara lor.

„Dacă poporul rus ar vedea ceea ce face Putin în Ucraina, în ce măsură ucrainenii se tem şi cîte vieţi umane ar putea avea pe conştiinţă (preşedintele rus), atunci l-ar răsturna de la Kremlin”, a spus Asselborn. „Poate că asta este tot ceea ce ne-am putea dori, şi anume ca Putin să fie realmente eliminat fizic (printr-o revoltă – n.r.) pentru a opri toate acestea”, a adăugat el. Contactat de AFP, Jean Asselborn a explicat că „a pronunţat aceste cuvinte sub impulsul emoţiei”, după ce a fost informat de către diplomaţi occidentali aflaţi la faţa locului că armata rusă atacă civili în Ucraina, contrar a ceea ce afirmă Kremlinul.

Şeful diplomaţiei Marelui Ducat, stat fondator al UE, s-a declarat pesimist asupra şanselor de rezolvare a conflictului pe cale diplomatică, prin negocieri. „Nu trebuie să le spunem oamenilor că, din punct de vedere diplomatic, se va reuşi o cotitură cu un Putin ca preşedinte”, a declarat el.

Biden: SUA nu exclud nici o posibilitate în privinţa sancţionării industriei de petrol şi gaze din Rusia, dar în mod echilibrat

Statele Unite nu exclud nici o posibilitate în privinţa sancţionării industriei de petrol şi gaze din Rusia, din cauza intervenţiei militare ruse în Ucraina, a afirmat Preşedintele Joseph Biden, subliniind însă că este necesară o abordare echilibrată, pentru a nu fi afectaţi cetăţenii SUA, informează mediafax. „Nu este exclusă nici o opţiune”, a afirmat Joseph Biden, citat de postul de televiziune Sky News, însă a argumentat că orice decizie privind impunerea de sancţiuni asupra industriei petroliere şi a gazelor din Rusia trebuie să ţină cont de interesele cetăţenilor americani.

Comitetele foştilor deţinuţi din lagărele naziste denunţă utilizarea cuvîntului ”genocid” pentru a justifica războiul din Ucraina

Mai multe comitete internaţionale ale foştilor deţinuţi din lagărele de concentrare naziste au semnat un document prin care au cerut oprirea imediată a războiului început de Rusia şi au denunţat utilizarea cuvintelor ”denazificare” şi ”genocid” pentru a justifica atacul împotriva Ucrainei, informează AFP, potrivit agerpres. „Purtători ai memoriei victimelor nazismului, semnatarii acestui apel denunţă utilizarea cuvintelor denazificare şi genocid pentru a justifica atacul împotriva Ucrainei”, au scris autorii acestui text expediat jurnaliştilor de la AFP. „Suntem îndreptăţiţi să argumentăm greutatea tragediei la care ele fac referire. Nu putem accepta ca aceste cuvinte să fie astfel compromise”, au adăugat ei.

Acest „apel al universului memorial al deportării” a fost semnat de directorii comitetelor internaţionale ale lagărelor Auschwitz, Buchenwald-Dora, Dachau, Mauthausen, Natzweiler-Struthof, Neuengamme, Sachsenhausen şi Ravensbruck, care îi reprezintă pe foştii deţinuţi sau pe urmaşii acestora. Preşedintele rus Vladimir Putin a justificat săptămîna trecută lansarea unei operaţiuni militare în Ucraina prin obiectivul Rusiei de a îi apăra pe separatiştii pro-ruşi din Estul ţării şi de a „demilitariza şi denazifica” statul vecin pro-occidental. El a denunţat încă o dată un „genocid” orchestrat de Ucraina în regiunea Donbas.

„Condamnăm războiul purtat împotriva Ucrainei, care periclitează însăşi existenţa acestei ţări şi pacea în Europa. Acest atac militar constituie o încălcare clară a dreptului internaţional”, au scris reprezentanţii comitetelor foştilor deţinuţi din lagărele naziste. Ei se declară „convinşi că orice conflict geopolitic poate fi rezolvat la masa negocierilor dacă toate părţile dau dovadă de raţiune şi de umanitate”.

Livrările de arme către Ucraina creează un risc de incidente militare între Rusia şi NATO

Unul dintre vice-miniştrii ruşi de Externe, Alexandr Gruşko, a atenţionat, Miercuri, că ”nu există garanţii” că nu vor avea loc ciocniri militare între Rusia şi NATO în contextul în care statele Alianţei Nord-Atlantice aprovizionează cu armament Ucraina, relatează agenţia DPA, potrivit agerpres. ”Apar riscuri. (…) Desigur că suntem îngrijoraţi de livrările de arme. Tot acest lucru este foarte periculos”, a declarat oficialul rus pentru postul de televiziune Rossiya-24, făcînd referire la transporturile de arme care merg către Ucraina pentru susţinerea acestei ţări în faţa invaziei ruse.

”Nu există garanţii că nu vor surveni unele incidente”, a insistat Alexandr Gruşko, avertizînd asupra unei posibile escaladări.

Kremlinul ia în calcul instituirea legii marțiale pentru a contracara eventuale demonstrații de protest

Regimul aflat la putere în Rusia se pregăteşte să instituie legea marţială, pentru a nu se confrunta cu manifestaţii anti-război, spune un consilier prezidenţial ucrainean. „Cele două Camere ale Parlamentului rus se vor reuni pe 4 Martie într-o şedinţă extraordinară de urgenţă. Pe ordinea de zi, după cum am aflat, se află introducerea legii marţiale ca măsură preventivă”, afirmă Mihailo Podoliak. Acest lucru ar însemna interzicerea reuniunilor publice, restricţii de circulaţie şi întreruperea comunicaţiilor cu lumea exterioară. Anterior, Aleksei Navalnîi, principalul opozant al lui Putin, a făcut apel la ruşi să iasă zilnic să protesteze faţă de campania militară a Kremlinului împotriva Ucrainei.  

Oligarhii ruși își duc super-iahturile în Maldive, de frica confiscării și sancțiunilor occidentale

Cel puțin cinci super-iahturi deținute de oligarhi ruși au fost văzute ancorate sau călătorind spre Maldive, țară insulară din Oceanul Indian care nu are tratat de extrădare cu Statele Unite, relatează Reuters. Informațiile vin în condițiile în care sancțiunile impuse de comunitatea internațională împotriva Rusiei, ca răspuns la războiul de agresiune început împotriva Ucrainei, pun o presiune tot mai mare pe economia rusească și pe anturajul lui Putin. Sosirea vaselor în arhipelagul din apropierea coastei Sri Lanka vine în urma impunerii sancțiunilor severe împotriva Rusiei.

Super-iahtul Clio, deținut de Oleg Deripaska, unul dintre cei mai bogați oligarhi ruși, sancționat el însuși, din 2018, de SUA, este unul dintre vasele ancorate în Maldive, conform bazei de date MarineTraffic. Titan, un alt astfel de vas, deținut de Alexander Abramov, co-fondatorul companiei Evraz, producătoare de oțel, a ajuns în Maldive din 28 Februarie. Alte trei iahturi deținute de oligarhi ruși au fost văzute îndreptîndu-se spre apele Maldivelor, Miercuri. Printre ele se numără Nirvana, un vas de 88 de metri deținut de Vladimir Potanin, cel mai bogat om din Rusia. La începutul anului, aceste vase se aflau ancorate în porturi din Orientul Mijlociu.

Statele Unite au anunțat, anterior, că vor acționa ferm pentru a confisca proprietățile rușilor pe numele cărora au fost impuse sancțiuni. SUA a impus sancțiuni împotriva lui Deripaska dar și împotriva altor ruși influenți încă din 2018, ca urmare a legăturilor lor cu Putin și implicării în posibila interferență rusă în alegerile prezidențiale americane din 2016.