REALITATEA INTERNATIONALA PE SCURT (25 Noiembrie 2021)

Noi incidente cu migranţi la graniţa belarusă

Mai mulţi migranţi au încercat Marţi noaptea să forţeze în cel puţin două locuri trecerea prin gardul de la frontiera Poloniei cu Belarusul, au anunţat Miercuri grănicerii polonezi printr-un mesaj pe Twitter, preluat de Reuters. Numărul de incidente de la frontieră a scăzut, dar repetarea unor astfel de episoade dovedeşte, potrivit Guvernului de la Varşovia, că autorităţile de la Minsk şi-au schimbat poate tactica, dar nu au renunţat la planurile de a folosi migranţii din Orientul Mijlociu ca armă în confruntarea cu Uniunea Europeană. Tensiunile de pe teren rămîn ridicate, deşi partea poloneză face un efort diplomatic.

Grănicerii polonezi arată că Marţi în jurul orei 18:00 GMT un grup de circa 100 de migranţi a încercat să treacă gardul. Imaginile video ataşate pe Twitter arată o secţiune de gard culcat la pămînt, iar de cealaltă parte bărbaţi înarmaţi, purtînd uniforme militare. Conform aceleiaşi surse, un alt grup, de aproximativ 40 de migranţi, a făcut două tentative de trecere a frontierei în apropiere de satul Mielnkik, aruncînd pietre, crengi şi grenade paralizante către forţele poloneze. Un soldat a fost rănit la cap şi a primit îngrijiri medicale, a declarat agenţiei de presă de stat PAP purtătoarea de cuvînt a grănicerilor, Anna Michalska.

Vice-ministrul de Externe Marcin Przydacz a declarat agenţiei Reuters că şeful Guvernului de la Varşovia se va întîlni Vineri cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi cu prim-ministrul Regatului Unit, Boris Johnson. „Premierul discută acum cu liderii UE, începînd cu Parisul, cu Preşedintele francez Emmanuel Macron, pentru a menţine unitatea Uniunii Europene (…) şi pentru pregătirea altor acţiuni dacă situaţia de securitate se deteriorează în continuare”, a spus el.

Canada e prima ţară din lume care acordă o autorizaţie completă pentru vaccinul Johnson&Johnson

Canada a devenit prima ţară din lume care a acordat o autorizaţie completă de utilizare pentru vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de grupul farmaceutic Johnson&Johnson, care se administrează într-o singură doză persoanelor de peste 18 ani, au anunţat reprezentanţii companiei americane, citaţi de Reuters. Vaccinul Johnson&Johnson primise anterior o autorizaţie provizorie din partea autorităţilor din această ţară. Canada, care a raportat un număr mediu de 2.563 de infectări zilnice în ultima perioadă, a administrat pînă în prezent cel puţin 60.101.058 de doze de vaccinuri anti-COVID-19. Autorităţile canadiene au acordat autorizaţii complete de utilizare pentru vaccinurile Moderna şi Pfizer, în luna Septembrie. De asemenea, Canada a autorizat în această lună vaccinul Pfizer pentru copiii din grupa de vîrstă 5-11 ani şi a aprobat dozele de supra-rapel („booster”) pentru persoanele de peste 18 ani.

Vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de Johnson&Johnson a primit autorizări de utilizare în regim de urgenţă în multe ţări ale lumii, inclusiv în Statele Unite.

Un recipient din metal a căzut dintr-un avion american într-o curte din Okinawa

Un recipient pentru apă din oţel inoxidabil a căzut dintr-o aeronavă a Marinei SUA în curtea unei locuinţe din Prefectura japoneză Okinawa, însă nu există informaţii privind persoane rănite sau daune materiale, au declarat Miercuri autorităţile nipone, relatează agenţia de presă Kyodo. Incidentul, în timpul căruia un recipient metalic a căzut din aeronavă în apropierea intrării principale a unei locuinţei din Ginowan, în Sudul Prefecturii Okinawa, s-a produs Marţi şi a determinat Tokyo să contacteze Washingtonul şi să ceară măsuri preventive de siguranţă. „Nu ar fi trebuit să se întîmple, deoarece incidente de genul acesta îi îngrijorează pe oamenii din zonă”, a declarat purtătorul de cuvînt al Guvernului japonez, Hirokazu Matsuno, în cadrul unei conferinţe de presă.

Matsuno a spus că Guvernul nipon a cerut un schimb rapid de informaţii şi o implementare deplină a măsurilor de siguranţă privind aeronavele de către forţele americane. Marina Statelor Unite a explicat că sticla a căzut din aeronavă după decolarea de la baza aeriană americană Futenma din Ginowan, Marţi, în jurul orei 18:45, adăugînd că va investiga pentru a descoperi ce anume s-a întîmplat. Autorităţile locale au declarat că au primit informaţii despre incident Marţi seară şi au descoperit Miercuri sticla într-o zonă rezidenţială din apropierea Primăriei. Avînd în vedere că baza aeriană Futenma a Marinei SUA, situată într-o zonă rezidenţială aglomerată din Ginowan, este afectată de probleme de siguranţă, Matsuno a reiterat poziţia Guvernului nipon conform căreia transferul planificat al bazei aeriene într-o zonă de coastă mai puţin populată din Nago este „singura soluţie” pentru a elimina pericolul.

Rusia își sporește capacitatea de luptă în faţa acţiunilor NATO

Rusia va continua să consolideze capacitatea de luptă a trupelor sale, a forţelor nucleare, precum şi potenţialul de descurajare reprezentat de armele convenţionale, ca urmare a activităţilor NATO din apropierea frontierelor sale, a declarat Miercuri ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, potrivit agenţiei Interfax, citată de EFE. ”Situaţia politico-militară dificilă în lume şi creşterea activităţii ţărilor NATO în apropierea frontierelor ruse dictează necesitatea unei dezvoltări calitative sporite a forţelor armate”, a indicat ministrul rus la o reuniune cu corpul de ofiţeri.

În cadrul ambiţiosului program de reînarmare ce va continua în anii următori, Armata rusă va primi noi arme de înaltă precizie şi alte echipamente moderne, a mai precizat Şoigu. Conform Moscovei, prin acest program a fost modernizat pînă în prezent 70% din armamentul aflat în dotarea Armatei ruse şi 86% din arsenalul ei strategic, cu un accent deosebit pus pe rachetele hipersonice. Armata rusă a început anul trecut testele cu noua rachetă hipersonică Zircon, care va fi amplasată pe submarine şi va intra în dotarea Armatei ruse la începutul anului viitor.

Unii experţi occidentali pun la îndoială avansul tehnologic al rachetelor ruseşti de nouă generaţie, dar admit că prin combinaţia formată din viteză, manevrabilitate şi altitudine rachetele hipersonice sunt greu de detectat şi interceptat. Viteza acestor rachete este de peste cinci ori mai mare decît cea a sunetului, sau mai mult de 6.200 de kilometri pe oră. În SUA, Pentagonul s-a plîns luna trecută de preţul prea mare al rachetelor hipersonice, de zeci de milioane de dolari bucata, şi le-a cerut companiilor producătoare să ia măsuri pentru a diminua costurile finale.

Londra îi avertizează pe ruşi: Atacarea Ucrainei ar fi o mare greşeală!

Ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a avertizat Miercuri Rusia că ar face „o mare greşeală” dacă ar ataca Ucraina şi a spus că Londra colaborează strîns cu aliaţii săi din NATO pentru a sprijini Kievul, relatează Reuters. Mişcările de trupe ruseşti în apropierea Ucrainei au stîrnit îngrijorări în Occident că Rusia ar putea pregăti o invazie. Rusia a negat în mod repetat că este pe punctul să atace Ucraina şi spune că poate desfăşura trupe atunci cînd doreşte pe propriul teritoriu. Moscova a acuzat în schimb Ucraina şi NATO că alimentează tensiunile.

„Cred că ar fi o mare greşeală din partea Rusiei”, a declarat Liz Truss într-un interviu pentru Reuters, răspunzînd la o întrebare despre o posibilă incursiune militară. „Suntem aliaţi apropiaţi ai Ucrainei şi colaborăm cu partenerii noştri în cadrul NATO, dar şi direct cu Ucraina, pentru a ne asigura că aceasta este sprijinită pe deplin”, a spus şefa diplomaţiei britanice.

Rusia a efectuat Miercuri exerciţii militare în Marea Neagră, la Sud de Ucraina, şi a spus că a făcut asta pentru a-şi consolida capacităţile de luptă ale forţelor sale convenţionale şi nucleare din cauza intensificării activităţii NATO în apropierea graniţelor sale. SUA şi NATO şi-au semnalat sprijinul faţă de Ucraina în moduri considerate provocatoare de către Moscova, inclusiv prin manevre ale unor nave de război în această lună în Marea Neagră şi prin livrarea unor bărci de patrulare americane marinei ucrainene. 

Parlamentul britanic este revoltat după ce unei deputate i s-a cerut să nu mai vină cu bebeluşul ei la şedinţe

Legislatorii britanici au reacţionat cu consternare după ce unei colege de-a lor, laburista Stella Creasy, i s-a spus să nu-şi mai aducă bebeluşul de trei luni în Camera Comunelor, relatează Miercuri dpa, potrivit agerpres. Creasy, mamă a doi copii, a invitat Parlamentul britanic să revină „în secolul al XXI-lea”, după ce a primit de la conducerea forului o atenţionare pe e-mail că legislaţia interzice aducerea copiilor la dezbateri. Stella Creasy – care nu şi-a luat concediu de maternitate – a primit atenţionarea după ce s-a prezentat Marţi la o dezbatere împreună cu fiul ei cel mic, Pip, care s-a bucurat de laude din partea altor legislatori. Preşedintele Camerei, Lindsay Hole, este presat acum să clarifice această chestiune, întrucît în trecut s-a permis prezenţa bebeluşilor în for.

„Mamele din mama tuturor parlamentelor nu se pot face observate sau auzite”, a reclamat Creasy după primirea mesajului. „E cam bizar pentru mine, pentru că am doi copii şi i-am mai luat pe amîndoi cu mine în Parlament, ca să mă asigur că oamenii din circumscripţia mea sunt reprezentaţi”, a declarat ea pentru Sky News. Atît Pip, care încă este alăptat, cît şi fiica puţin mai mare a Stellei Creasy au luat parte cu regularitate la sesiunile Camerei Comunelor.

Deputatul laburist Alex Davies Jones a denunţat regulamentul ca fiind „complet contradictoriu”, după ce Sir Lindsay a asigurat-o pe Creasy că totuşi poate să-şi alăpteze pruncul în sala de dezbateri. Deputata ecologistă Caroline Lucas a calificat la rîndul ei regulamentul drept „absurd” şi a subliniat că „trebuie neapărat schimbat”, menţionînd că bebeluşii sunt „mult mai puţin deranjanţi decît mulţi aleşi care fac gălăgie”.

Stella Creasy a primit respectivul mesaj de la secretarul privat al vicepreşedintei Camerei, Eleanor Laing, în urma dezbaterii pe parcursul căreia s-a putut constata că Pip este liniştit şi bine crescut. Conservatorul Paul Maynard, fost secretar de stat pentru Transporturi, a ţinut de altfel, în cursul şedinţei de Marţi, să-l „felicite pe Pip pentru decizia raţională de a adormi în timpul discursului mamei sale”.

Riscul de infectare crește în timp la persoanele vaccinate cu două doze

Experţi care au urmărit eficacitatea vaccinului Pfizer/Biontech au constatat că riscul de infectare cu COVID-19 creşte cu cît trece mai mult timp de la inocularea cu a doua doză de ser, relatează dpa, potrivit agerpres. Studiul vine în sprijinul recomandării celei de-a treia doze de vaccin (booster) pentru a preveni infectarea cu COVID-19 odată ce imunitatea scade, a anunţat echipa de cercetători care a publicat rezultatele studiului în revista British Medical Journal (BMJ). Experţi de la Research Institute of Leumit Health Services din Israel au descoperit o creştere treptată a riscului de infectare cu coronavirus după 90 de zile de la inocularea cu a doua doză de vaccin Pfizer/BioNTech. Israelul a fost una dintre primele ţări care au demarat o amplă campanie de vaccinare anti-COVID-19, în Decembrie 2020, însă se confruntă cu o reapariţie a infectărilor cu coronavirus şi, prin urmare, analizează aspectele care determină scăderea imunităţii în rîndul celor vaccinaţi.

Experţii au examinat rapoartele de sănătate a 80.057 de adulţi (cu o vîrstă medie de 44 de ani) care au făcut un test PCR între mijlocul lunii Mai şi Septembrie, cu cel puţin trei săptămîni după administrarea celei de-a doua doze de vaccin. Nici una dintre aceste persoane nu fusese înregistrată ca avînd infectări anterioare cu COVID-19. Din grupul de 80.057 de persoane, 7.973 (9,6%) au avut un rezultat pozitiv al testului. Experţii le-au comparat apoi cu persoane de aceeaşi vîrstă şi din acelaşi grup etnic care au fost testate negativ în decursul aceleiaşi săptămîni. Studiul a constatat că rata rezultatelor pozitive a corespuns cu creşterea perioadei de la administrarea celei de-a doua doze de vaccin anti-COVID-19.

ECDC vrea ca toţi adulţii din Europa să fie vaccinaţi cu doza booster

Andrea Ammon, şefa Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), a declarat Miercuri că dozele de rapel la vaccinurile împotriva coronavirusului ar trebui avute în vedere pentru toţi adulţii, cu prioritate pentru cei în vîrstă de peste 40 de ani, informează Reuters. În Septembrie, cînd a emis recomandările precedente, ECDC – agenţia sanitară a UE – afirma că nu este nevoie urgentă de doze „booster” pentru cei complet vaccinaţi din populaţia generală, însă sugera această procedură pentru persoanele cu sistemul imunitar slăbit şi, ca măsură de precauţie, pentru vîrstnicii sensibili. Reuters observă că noua poziţie constituie o schimbare majoră şi reaminteşte că recomandările ECDC nu sunt obligatorii, însă Guvernele ţărilor din Uniunea Europeană ţin seama de ele pentru deciziile de politică sanitară. 

Dmitri Peskov: SUA încearcă să traseze noi linii de demarcaţie

Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat „Summitul pentru democraţie” programat de Washington pentru Decembrie o încercare a SUA de a trasa noi linii de demarcaţie şi a subliniat că Rusia are o atitudine negativă faţă de acest summit, informează TASS. „Desigur, avem o atitudine negativă faţă de viitorul summit. El nu este nimic altceva decît o încercare de a trasa noi linii de demarcaţie. Am tot luptat la începutul anilor 1990 ca liniile de demarcaţie să fie reduse şi înlăturate, însă acum SUA preferă să creeze noi linii de demarcaţie şi să împartă ţări în bune, în opinia lor, şi în rele, tot în opinia lor”, a spus Peskov. Potrivit purtătorului de cuvînt al Kremlinului, SUA încearcă să le impună altor ţări modul în care văd ei democraţia şi să „privatizeze” acest termen. „Ei încearcă să privatizeze cuvîntul democraţie. Adică, în opinia lor, democraţia este doar ceea ce corespunde percepţiei Washingtonului”, a acuzat Peskov.

Preşedintele Joe Biden a invitat 110 ţări şi teritorii la summitul său virtual dedicat democraţiei din luna Decembrie, printre invitaţi numărîndu-se principalii aliaţi occidentali ai Statelor Unite. Preşedintele american a fost clar chiar de la sosirea sa la Casa Albă în luna Ianuarie: lupta dintre democraţii şi autocraţii, acestea din urmă întruchipate în opinia sa de China şi Rusia, se află în centrul politicii sale externe. „Summitul pentru democraţie”, un angajament al campaniei sale electorale a cărui primă ediţie va avea loc online pe 9 şi 10 Decembrie, urmînd ca o întîlnire faţă în faţă să fie organizată în 2022, este una din piesele de rezistenţă ale acestei priorităţi de politică externă. 

Un iranian a fost executat pentru o crimă din adolescenţă

Iranul a fost executat Miercuri, în zori, un bărbat ce avea 17 ani în momentul arestării, a anunţat o sursă judiciară, în pofida apelurilor unor organizaţii de apărare a drepturilor omului, printre care Amnesty International, de a renunţa la execuţie, informează AFP. Execuţia lui Arman Abdolali, 25 de ani, a avut loc în închisoarea din Rajai Shahr, lîngă Teheran, în conformitate cu „qesas”, aşa-zisa „lege a talionului” cerută de familia victimei, a anunţat site-ul autorităţii judiciare iraniene Mizan Online. Amnesty a îndemnat pe 11 Octombrie Iranul să renunţe la executarea acestui bărbat condamnat la moarte în 2015, în cadrul a ceea ce organizaţia de apărare a drepturilor omului calificase drept „proces profund inechitabil”. Arman Abdolali a fost declarat vinovat de uciderea iubitei sale „la finalul unui proces bazat pe ‘mărturii’ obţinute sub tortură”, denunţase Amnesty. El a fost din nou condamnat la pedeapsa capitală în 2020, în timpul unui nou proces, pentru că Tribunalul a apreciat că adolescentul era responsabil de acţiunile sale în absenţa unor dovezi privind contrariul, relatase Amnesty. Execuţia sa a fost amînată de mai multe ori, în 2020, apoi în Octombrie şi Noiembrie 2021, în urma unor mobilizări internaţionale, potrivit organizaţiei.

În 2020, au avut loc 246 de execuţii în Iran, potrivit Amnesty. Această ţară este condamnată cu regularitate de Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului şi de ONG-uri occidentale pentru execuţii de persoane condamnate pentru crime comise cînd erau minore, încălcîndu-se astfel Convenţia internaţională a drepturilor copiilor, ratificată de Teheran.