CIA nu a descoperit nici un rol străin în ”Sindromul Havana”

CIA nu a descoperit nici un rol străin în „Sindromul Havana”. Misterioasa maladie a primit acest nume după ce personalul Ambasadei SUA din Havana, Cuba, a reclamat stări ciudate, informează mediafax. O armă misterioasă folosită de agenţi ostili pentru a viza diplomaţii americani, asta credeau nu demult agenţii CIA despre „Sindromul Havana”. Însă, cercetările recente au relevat faptul că majoritatea cazurilor au fost rezultatul stresului. „Sindromul Havana” este un nume informal dat unui set de simptome bizare care au afectat aproximativ o mie de oficiali americani din întreaga lume. Primele cazuri au fost raportate pentru prima dată în 2016 la Ambasada SUA din Havana, Cuba. Simptomele includ vertij, greaţă, dureri de cap şi, în unele cazuri, tinitus.

Rapelul este eficient în proporţie de 90% împotriva variantei Omicron

Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din SUA confirmă eficacitatea dozelor de rapel împotriva variantei Omicron. Potrivit noilor date publicate, rapelul este eficient în proporţie de 90%, informează mediafax. Studiul a demonstrat că doza suplimentară de vaccin are capacitatea să lupte cu succes împotriva infecţiilor şi scade şansele unui posibil deces în rîndul populaţiei cu vîrsta de peste 50 de ani. Varianta Omicron este tulpina dominantă şi reprezintă mai mult de 99% din cazurile de coronavirus din Statele Unite, relatează CBS Miami.

Rusia a raportat un nou record zilnic de contaminări cu coronavirus

Rusia a anunţat Duminică un nou record zilnic de contaminări cu coronavirus, pentru a treia zi consecutiv, creştere cauzată de varianta Omicron, foarte contagioasă, informează AFP.

Ţara europeană cu cel mai mare număr de decese asociate COVID-19, Rusia a înregistrat 63.205 de cazuri noi, după ce Sîmbătă a raportat 57.212, iar Vineri, 49.513, potrivit cifrelor guvernamentale. Capitala Moscova, epicentrul epidemiei pe teritoriul ţării, a înregistrat totodată un nou record, pentru a patra zi la rînd, cu 17.528 de cazuri noi. Contaminările sunt în creştere accelerată zilele acestea, prevestind un val deosebit de puternic. În Rusia, care abia a depăşit un val însoţit de multe decese provocat de varianta Delta, autorităţile întîmpină în continuare dificultăţi în a-i convinge pe cetăţeni să se vaccineze. Deşi sunt disponibile mai multe vaccinuri de producţie proprie, printre care Sputnik V, mai puţin de jumătate dintre cei 144 de milioane de ruşi sunt vaccinaţi cu schemă completă pînă în prezent, potrivit site-ului specializat Gogov.

Statisticile guvernamentale vorbesc despre 326.112 de decese cauzate de COVID-19 de la debutul pandemiei. Dar institutul de statistică Rosstat, care aplică o definiţie mai largă a deceselor legate de virus, a contabilizat un bilanţ aproape dublu. După un lockdown strict impus în Primăvara lui 2020, autorităţile ruse au refuzat aplicarea unor restricţii similare, în ciuda unor noi valuri epidemice, în scopul limitării pierderilor economice. Rusia ocupă locul al patrulea în rîndul ţărilor cu cel mai mare număr de decese pe plan global, potrivit unui bilanţ realizat de AFP, după Statele Unite, Brazilia şi India.

Negocierile dintre talibani şi membri ai societăţii civile afgane au început Duminică la Oslo

O delegaţie a talibanilor, prima care se deplasează în Europa de la revenirea la putere a fundamentaliştilor islamişti în Afganistan, a început Duminică la Oslo discuţii cu membri ai societăţii civile afgane axate în special pe drepturile omului, a precizat Guvernul norvegian, potrivit AFP. Condusă de ministrul Afacerilor Externe Amir Khan Muttaqi, delegaţia a dedicat prima din cele trei zile ale vizitei unor întrevederi, printre altele, cu militante feministe şi jurnalişti, înainte de a se întîlni cu diplomaţi occidentali Luni şi Marţi. Facilitate de Norvegia, aceste discuţii se desfăşoară cu uşile închise în Hotelul Soria Moria, de la periferia Capitalei Oslo, în contextul în care Afganistanul, privat de ajutoarele internaţionale şi afectat de secete succesive, se scufundă într-o criză umanitară gravă.

Ele „nu reprezintă o legitimare sau o recunoaştere”, a insistat Vineri ministrul norvegian al Afacerilor Externe, Anniken Huitfeldt, în contextul în care nici o ţară nu a recunoscut pînă acum Guvernul talibanilor, alungaţi de la putere în 2001, dar reveniţi la putere anul trecut după o ofensivă fulger. Înainte de o eventuală reluare a ajutorului pentru Afganistan, comunitatea internaţională aşteaptă să vadă cum intenţionează fundamentaliştii islamişti să guverneze Afganistanul, după ce au încălcat în mare măsură drepturile omului în timpul primei lor treceri pe la putere între 1996 şi 2001. După discuţiile lor cu societatea civilă de Duminică, talibanii au programate întîlniri Luni cu reprezentanţii SUA, Franţei, Marii Britanii, Germaniei, Italiei şi Uniunii Europene, în timp ce ziua de Marţi va fi consacrată unor contacte bilaterale cu autorităţile norvegiene. Din delegaţia de 15 membri, care este exclusiv masculină, ajunsă Sîmbătă seară cu un avion închiriat de Norvegia, face parte şi Anas Haqqani, unul din liderii reţelei Haqqani.

Responsabil de mai multe atentate sîngeroase în Afganistan, acest clan este considerat de SUA drept un grup terorist şi a devenit o componentă majoră a noului regim taliban. Anas Haqqani, care nu are funcţie oficială în Guvern, a fost închis mai mulţi ani într-un centru de detenţie american în apropiere de Kabul, înainte de a fi eliberat în 2019 în timpul unor schimburi de prizonieri.

Blinken îl avertizează pe Putin: Dacă un singur militar rus pune piciorul în Ucraina, va declanşa un răspuns „sever” din partea SUA

Secretarul de stat american Antony Blinken a avertizat Rusia că, în cazul în care „un singur militar rus” ar intra în Ucraina „într-un mod agresiv”, o astfel de acţiune va declanşa un răspuns „sever” din partea SUA şi aliaţilor săi, informează CNN. „Dacă un singur militar rus pune, în mod agresiv, piciorul în  Ucraina, va declanşa un răspuns rapid, sever şi unit din partea noastră şi a Europei”, a spus Antony Blinken în cadrul unei emisiuni la CNN.

Declaraţia oficialului american clarifică şi mai mult poziţia Statelor Unite referitoare la comiterea, de către Moscova, a unor acţiuni militare agresive suplimentare împotriva Kievului, după ce ruşii au masat deja peste o sută de mii de militari la graniţa cu Ucraina. În acelaşi timp, Blinken a spus că Administraţia americană nu va impune sancţiuni Rusiei în mod „preventiv”, aşa cum a solicitat Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. „Cînd vine vorba despre sancţiuni, scopul lor este să descurajeze o posibilă agresiune a Rusiei”, a spus secretarul de stat american. „Dacă am impune sancţiuni acum, am anula acest efect de descurajare”, a adăugat Blinken.

Testare în masă la Beijing. Temerile legate de COVID-19 cresc înainte de startul Jocurilor Olimpice

Beijingul a raportat 12 noi cazuri de COVID-19 în 24 de ore, cu 12 zile înainte ca orașul să găzduiască Jocurile Olimpice de Iarnă, iar testele în masă au fost introduse în trei zone în încercarea de a limita epidemia, informează mediafax. Capitala a înregistrat Sîmbătă nouă pacienți simptomatici cu coronavirus și trei cazuri asimptomatice, toate depistate în instalațiile de depozitare cu lanț rece folosite pentru manipularea alimentelor importate, potrivit publicației de stat Global Times. Toți noii infectați sunt angajați sau au legătură cu două facilități de depozitare a fructelor din districtul Fengtai, în partea de Sud-Vest a orașului. Avînd în vedere că doar 63 de cazuri au fost raportate Sîmbătă în întreaga populație de 1,402 miliarde de locuitori ai Chinei, 12 într-un singur district au făcut să sune alarma. În total, 34 de cazuri de COVID-19 au fost raportate în Beijing de cînd acest focar a fost detectat pentru prima dată pe 15 Ianuarie.

Pe lîngă depozite, o clădire rezidențială și un restaurant au fost închise temporar. Toți rezidenții din trei comunități din apropiere sunt testați pentru a găsi orice potențial purtător. Autoritățile sanitare din oraș au cerut rezidenților care au fost în oricare dintre locurile pe care se știe că le-au vizitat persoanele cu COVID-19 să anunțe oficialii și să facă imediat teste. Spectatorii internaționali au fost excluși de la Beijing 2022 din cauza îngrijorărilor legate de COVID-19, iar organizatorii au confirmat săptămîna aceasta că nici publicul larg din China nu va putea cumpăra bilete. Grupuri selecte vor fi invitate la evenimentele olimpice și paralimpice conform planurilor actuale. Ștafeta Torței va fi, de asemenea, izolată de public pentru a înăbuși răspîndirea COVID-19. Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice Beijing 2022 va avea loc pe 4 Februarie, iar Jocurile se vor încheia pe 20 Februarie.

Șeful diplomației austriece: Livrările de gaz rusesc nu ar trebui supuse sancţiunilor UE în criza privind Ucraina

Livrările de gaz rusesc nu ar trebui supuse sancţiunilor Uniunii Europene în criza privind Ucraina, consideră ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, potrivit DPA, scrie agerpres. Gazoductul Nord Stream 2 din Marea Baltică ar trebui de asemenea exclus, a subliniat politicianul conservator în ediţia de Duminică a ziarului Die Presse. Schallenberg a precizat pentru cotidianul austriac că Nord Stream 2 nu este încă funcţional, prin urmare acest gazoduct nu ar putea fi folosit ca ameninţare.„Noi, în Europa, sunt într-o anume măsură dependenţi de energia din Rusia”, a spus şeful diplomaţiei austriece. „Nu vom putea să schimbăm acest lucru peste noapte, dacă vrem căldură şi electricitate”, a adăugat el. Ministrul a subliniat totuşi că se lucrează intens la pregătirea de sancţiuni economice şi financiare ale Uniunii Europene în cazul unei invazii a Rusiei în Ucraina. „Va exista un răspuns clar, fără echivoc şi rapid în cazul unei escaladări”, a spus Schallenberg, care nu a exclus o suspendare a Rusiei din sistemul bancar de plăţi SWIFT.

Austria încearcă în mod tradiţional să aibă relaţii bune cu Rusia. Unul dintre motivele principale îl reprezintă energia, în contextul în care compania austriacă de petrol şi gaze OMV este unul dintre investitorii de la Nord Stream 2. Un important centru de gaze naturale care distribuie gaz rusesc către ţările europene este de asemenea localizat în apropiere de Viena.

NATO începe supravegherea aeriană în Bulgaria, pe fondul creşterii tensiunilor între Occident şi Rusia

Spania şi Ţările de Jos şi-au preluat Sîmbătă misiunile de supraveghere aeriană în Bulgaria, pe fondul creşterii tensiunilor regionale şi a temerilor aliaţilor occidentali legate de o eventuală invazie militară rusă în Ucraina, transmite dpa, potrivit agerpres. Cele două ţări occidentale menţionate vor trimite avioane de vînătoare în cadrul unei misiuni de poliţie aeriană în Bulgaria, stat membru al NATO şi riveran Mării Negre. Ministrul Apărării bulgar Stefan Ianev a explicat că rotaţia forţelor spaniole este avută în vedere pentru Luni de Guvernul bulgar, iar cea a forţelor armate olandeze este planificată pentru Aprilie-Mai. ”Este vorba despre o rotaţie de cinci pînă la şapte avioane, în primul caz, şi două avioane, în celălalt caz, întrucît acestea sunt avioane din a patra şi a cincea generaţie, pe care Bulgaria nu le are. Contingentul spaniol va participa cu avioane Eurofighter Typhoon, iar contingentul olandez va zbura cu F-35. Întrucît Bulgaria nu dispune de acest tip de echipamente şi capacităţi, solidaritatea ţărilor NATO conduce la utilizarea de capacităţi comune, acolo unde este posibil şi în concordanţă cu dorinţele şi deciziile ţărilor respective”, a menţionat ministrul Apărării bulgar. Bulgaria are un acord cu SUA pentru a primi într-o bază de antrenament 2.500 de soldaţi, cu un maxim de 5.000 în perioadele de rotaţie a personalului.

Laboratorul care îi pregătește pe oameni pentru a doua viață

Crioconservarea este o zonă experimentală de cercetare în care corpurile unor oameni în moarte clinică sunt înghețate la -196C, astfel încît să poată fi resuscitate ulterior, cînd progresele medicale vor permite acest lucru. Cercetătorii de aici recunosc că nu există nicio garanție, iar procedura în sine este privită cu scepticism de experții medicali. Dar adepții acestei tehnici futuriste, inclusiv numeroșii clienți, sunt dispuși să o încerce, relatează BBC. În lume, numai trei companii comercializează criogenia: două sunt americane – Alcor și Cryonics Institute –, iar cea de-a treia este rusească: KrioRus. În funcție de opțiunile alese, sunt conservate numai capul (pentru cei care mizează pe faptul că medicina viitorului le va putea da un corp nou-nouț) sau corpul întreg.

Cum funcționează procedura? Odată ce decesul este pronunțat legal de un medic, corpul pacientului trebuie să fie pregătit cît mai rapid pentru transport la centrul de criogenare. Ideal este ca intervenția să nu dureze mai mult de șase ore de la moartea clinică, pentru a limita degradarea organismului, care este extrem de rapidă. Circulația sanguină și ventilația plămînilor trebuie să fie menținute pentru a păstra viabilitatea creierului. Odată ajuns în centrul de „crioprezervare”, corpul este supus unor proceduri. Sîngele este înlocuit cu un tip de antigel. Procedeul este folosit pentru a împiedica formarea cristalelor de gheață între țesuturi în timpul congelării, ceea ce ar dăuna sau complica o potențială viitoare reanimare. Astfel pregătit, corpul este înghețat progresiv pînă la -196 de grade Celsius. Pentru a avea rezultate cît mai bune, o echipă ar trebui să fie deja la patul pacientului, în momentul în care acesta este declarat decedat. Imediat, pacientul este acoperit cu gheață și apă și este repus pe ventilator, pentru a i se putea administra medicamente care îi protejează celulele. Apoi este adus la sediul companiei, unde este pregătit pentru crioconservare. Aproximativ 500 de persoane au fost crioconservate pînă acum în toată lumea. Cei mai mulți sunt în SUA, dar sunt și pacienți din Rusia și China.

Franța este nemulțumită că Moscova preferă să discute direct cu Washingtonul

Rusia preferă discuțiile directe cu SUA, ceea ce îi nemulţumeşte pe europeni, în rîndul cărora încep să iasă la suprafaţă abordări diferite cu privire la o reacţie în cazul unui atac al Rusiei asupra Ucrainei. Observatorii notează atitudinea ezitantă a Germaniei, a cărei economie are nevoie de gazele ruseşti, în timp ce Franța ar vrea ca Uniunea Europeană să aibă un dialog direct cu Rusia atunci cînd este vorba despre securitatea continentului, scrie AFP, preluată de Agerpres. „Trebuie să avem din partea Uniunii Europene (...) propuneri, un dialog organizat, periodic cu Rusia, rămînînd în acelaşi timp fermi”, a declarat Duminică Clément Beaune, secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene. În opinia sa, Preşedintele rus Vladimir Putin preferă dialogul cu SUA pentru că „aceasta aminteşte de vremea Războiului Rece şi de confruntarea superputerilor” şi astfel poate încerca „să divizeze” europenii. „Ceea ce noi putem face este să rămînem uniţi, ca occidentali, să fim prezenţi, ca europeni. Face Uniunea Europeană destul? Probabil că astăzi nu”, a spus oficialul francez, a cărui ţară deţine Preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

Pentru moment, Parisul şi Berlinul încearcă să „reactiveze” medierea lor între Rusia şi Ucraina în în formatul ”Normandia”, a spus oficialul francez. El a menționat unele „iniţiative”, pe care însă nu le-a precizat, şi spus că o nouă discuţie între Emmanuel Macron şi Vladimir Putin ar putea avea loc „în zilele următoare”. Observatorii anglo-saxoni au exprimat temeri cu privire la diviziuni în rîndul statelor membre ale NATO şi UE. „Ar fi greşit să acţionăm unii împotriva altora. Diviziunea este cel mai frumos cadou pe care i l-am putea face Rusiei”, a avertizat Clément Beaune. Pe de altă parte, oficialul francez spune că ar fi „nerezonabil” să se vorbească despre „zgomot de cizme” ruseşti în Ucraina, atît timp cît calea diplomatică nu este încă epuizată.