Moscova este hotărîtă să forţeze Ucraina să îşi abandoneze cursul euro-atlantic

Rusia este hotărîtă să forţeze Ucraina să îşi abandoneze cursul euro-atlantic şi vrea să îşi impună propria dominaţie în regiune, chiar dacă Harkov îşi concentrează acum operaţiunile în Estul ţării vecine, au atenţionat Serviciile de Informaţii ale Armatei britanice, informează Reuters, potrivit agerpres. Forţele ruse continuă să-şi redesfăşoare echipamentele de luptă şi de sprijin din Belarus spre Estul Ucrainei, inclusiv spre locaţii în apropiere de Harkov şi de Severodoneţk, a notat Ministerul Apărării al Regatului Unit într-un raport regulat pe Twitter. Artileria rusă continuă să lovească poziţii în tot Estul Ucrainei, unde Rusia plănuieşte să-şi reia activitatea de ofensivă, se spune în raport. Al doilea mare oraş al Ucrainei, cu aproape 1,5 milioane de locuitori înainte de război, Harkov a fost ţinta unor lupte violente mai multe zile la începutul ofensivei, dar a rămas mereu sub controlul forţelor ucrainene.

Peste 1.900 de civili ucişi de la începutul invaziei ruse în Ucraina

Organizaţia Naţiunilor Unite a înregistrat peste 1.900 de civili ucişi de la începutul invaziei ruse în Ucraina, dar a avertizat că „cifrele reale sunt mult mai mari”, informează BBC, scrie news.ro. Din cei 1.982 de civili ucişi între 24 Februarie şi 14 Aprilie, 162 erau copii, a declarat Biroul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR). Alţi 2.651 de civili au fost răniţi – 256 dintre ei copii. Majoritatea deceselor şi a persoanelor rănite au avut drept cauză bombardamente şi atacuri aeriene, a spus OHCHR. Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, şi-a exprimat, anterior, oroarea privind rapoartele cu civilii ucişi în oraşul Bucha, lîngă Capitala Kiev, spunînd că au ridicat „întrebări serioase şi tulburătoare despre posibile crime de război” şi cerînd păstrarea dovezilor.

Navele rusești au fost interzise în porturile românești, începînd de Duminică

Navele rusești nu vor mai avea acces în porturile României, începînd de Duminică, 17 Aprilie, de la ora 0:00. Vasele rusești nu mai au voie să acosteze în porturile românești nici de la Marea Neagră, nici de la Dunăre. Decizia a fost luată de Ministerul Transporturilor și se aliniază regulamentelor UE 

Astfel, se interzice accesul în porturile românești al oricărei nave înmatriculate sub pavilionul Rusiei, inclusiv al navelor care și-au schimbat pavilionul rus în pavilionul oricărui alt stat sau care și-au schimbat înmatricularea în Rusia în înmatricularea în oricare alt stat, după 24 Februarie 2022, precizează un comunicat al Autorității Navale Române, citat de televiziunea din România. Interdicția este valabilă inclusiv pentru iahturi (definite ca ambarcațiune cu lungimea mai mare de 15 metri), adică vasele care nu transportă mărfuri  sau care nu au la bord mai mult de 12 pasageri. De asemenea, nu au voie în porturile românești nici ambarcațiunile de agrement sau „motovehiculele nautice”. Sunt exceptate, însă, de la regulă navele care transportă gaze naturale și petrol, produse chimice, combustibil nuclear, cărbune, produse medicale, agricole și alimentare, dar și transporturile umanitare. De asemenea, accesul este permis și pentru navele care au nevoie de o escală de urgență din motive de siguranță maritimă, pentru cele care au nevoie de asistență sau care caută un loc de refugiu.

Draghi deplînge ineficacitatea dialogului cu Putin, care nu opreşte oroarea

Şeful Guvernului italian, Mario Draghi, a deplîns, Duminică, aparenta ineficacitate a „dialogului” cu preşedintele rus Vladimir Putin, constatînd că aceste contacte nu opresc „oroarea” care continuă în Ucraina, informează AFP, potrivit agerpres. 

„Încep să cred că cei care spun că este inutil să discutaţi cu el, pierdeţi timpul, au dreptate”, a declarat Mario Draghi într-un interviu pentru cotidianul Il Corriere della Sera. „L-am apărat mereu pe Emmanuel Macron şi continui să spun că, în calitate de actual Preşedinte al UE, el are dreptate să încerce toate căile de dialog posibil. Însă eu am impresia că oroarea războiului cu al său carnagiu, cu ceea ce ei le-au făcut copiilor şi femeilor, este complet independent de declaraţii şi de apeluri telefonice între Kremlin şi puterile străine”, a adăugat Draghi. „Pînă acum, obiectivul lui Putin nu a fost căutarea păcii, ci tentativa de a spulbera rezistenţa ucraineană, de a ocupa ţara şi de a o preda unui Guvern prieten”, a mai spus Draghi, dînd asigurări că Italia rămîne „apropiată de prietenii săi ucraineni”. „Ceea ce ne aşteaptă este un război de rezistenţă, o violenţă prelungită, cu distrugeri care vor continua. Nimic nu arată că poporul ucrainean poate să accepte ocupaţia rusă”, a adăugat Draghi.

Ursula von der Leyen: Următoarele sancţiuni ale UE ce vor fi impuse Rusiei vor viza băncile şi, în special, Sberbank

Următoarele sancţiuni ale UE ce vor fi impuse Rusiei vor viza băncile şi, în special, Sberbank, precum şi petrolul, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru ziar german Bild am Sonntag, transmite Reuters, potrivit agerpres. 

Într-un interviu publicat Duminică, ziarul i-a cerut preşedintei Comisiei Europene să prezinte punctele cheie ale celei de-a şasea serii de sancţiuni care va viza Rusia. „Ne uităm în continuare la sectorul bancar, în special la Sberbank, care reprezintă 37% din sectorul bancar rus. Şi, desigur, există problemele legate de energie”, a spus Ursula von der Leyen. Preşedinta Comisiei Europene a mai spus că UE lucrează la „mecanisme inteligente”, astfel încît şi petrolul să poată fi inclus în următoarele sancţiuni. ”Principala prioritate este reducerea veniturilor lui Putin”, a spus ea.

Un investitor estimează că Putin și oligarhii săi au furat un trilion de dolari de la poporul rus

Bill Browder, un investitor exilat de regimul Putin, a calculat cît au furat președintele Rusiei și oligarhii săi de la poporul rus, informează mediafax. Un trilion de dolari. Atît de mulţi bani estimează celebrul investitor Bill Browder că au furat Vladimir Putin şi oligarhii ruşi de la poporul rus de la căderea Uniunii Sovietice. „Aceştia sunt bani care ar fi trebuit să fie cheltuiţi pentru Sănătate şi Educaţie, drumuri şi servicii”, a declarat Browder la un eveniment organizat în Manhattan pentru a sărbători publicarea celei de-a doua carte a lui, „Freezing Order”, în care povesteşte cum a devenit un duşman al lui Putin ca urmare a încercărilor sale de a expune corupţia de la Kremlin.

Nepot al liderului comunist american Earl Browder, Bill Browder a făcut miliarde de dolari prin Hermitage Capital Management, fondul pe care l-a înfiinţat în 1996, în perioada haotică a capitalismului rusesc, relatează Yahoo News. Pe măsură ce Browder a intensificat controlul asupra unora dintre companiile în care a investit, în special gigantul energetic Gazprom, a intrat în conflict cu Putin. Lui Browder i s-a interzis intrarea în Rusia în 2005. El locuieşte acum la Londra, un oraş preferat de oligarhii pe care îi dispreţuieşte. „Credeţi greşit că puteţi aplica ştiinţa politică în Rusia. Trebuie să fii criminolog pentru a înţelege Rusia. Oamenii nu intră în Guvern pentru a servi ţara. Ei intră în Guvern pentru a fura bani”, a declarat Browder pentru Yahoo News, descriind această perspectivă ca fiind o neînţelegere fundamentală.

Macron promite să se concentreze asupra schimbărilor climatice, pentru a-i atrage ca noi alegători pe ecologişti

Preşedintele francez Emmanuel Macron a promis să se concentreze mai mult asupra politicilor climatice şi de mediu dacă va cîştiga realegerea la 24 Aprilie, în încercarea de a atrage noi alegători din rîndul ecologiştilor, relatează DPA, potrivit agerpres. „Următorul meu prim-ministru va fi direct responsabil de planificarea ecologică”, le-a declarat Macron susţinătorilor în oraşul Marsilia, în timpul unei apariţii de campanie. Numind criza climatică „bătălia secolului”, care afectează toate domeniile vieţii şi politicii, Macron a prezentat perspectiva ca Franţa să devină o „mare naţiune a ecologiei”.

Al doilea tur dintre Macron şi Le Pen, care va avea loc pe 24 Aprilie, va fi un „referendum pentru sau împotriva ecologiei”, a declarat Preşedintele francez.

Compania franceză L’Occitane s-a răzgîndit: va închide magazinele din Rusia

Compania franceză de produse cosmetice L’Occitane a anunțat că își va închide magazinele și site-ul web din Rusia, revenind astfel asupra deciziei inițiale de a le menține deschise, anunță BBC, informează mediafax.

Inițial, L’Occitane a anunțat că nu se retrage de pe piața rusească. Clienții din Vestul Europei au amenințat că vor boicota marca, iar reprezentanții companiei au declarat că menținerea magazinelor deschise ar proteja personalul de posibile „represalii”.

În consecință, firma de produse de înfrumusețare a spus că va închide magazinele din cauza „suferinței umane enorme și a escaladării acțiunilor militare din Ucraina”.

L’Occitane are 3.085 de magazine în întreaga lume și a avut vînzări de 1,5 miliarde de euro anul trecut.

Mărcile de frumusețe rivale L’Oreal și Estee Lauder se numără printre sutele de companii internaționale care au închis deja magazinele și au încetat vînzările online în Rusia în semn de protest față de război.

Medvedev: Rusia este gata să înceapă un război spaţial pentru a distruge sateliţii lui Elon Musk

Dimitri Medvedev a declarat că ruşii sunt pregătiţi să înceapă un război spaţial pentru a distruge sateliţii Starlink ai SpaceX. Potrivit acestuia, ghidarea şi reglarea focului asupra crucişătorului „Moskva” a fost realizată cu ajutorul acestor sateliţi, informează mediafax. La 26 Februarie 2022, Elon Musk a anunţat că sateliţii Starlink au devenit activi peste Ucraina, după o solicitare din partea Guvernului ucrainean de a înlocui serviciile de internet distruse în timpul invaziei rusești. Pînă la 22 Martie 2022, SpaceX a trimis peste 3.500 de sateliţi pentru a permite ucrainenilor accesul la reţeaua Starlink.

Aproape cinci milioane de oameni au părăsit Ucraina de la începutul războiului

Karolina Lindholm Billing, reprezentanta Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi în Ucraina, a declarat că mulţi dintre cei aproape cinci milioane de oameni care au părăsit ţara nu vor avea unde să se întoarcă, locuinţele lor fiind distruse sau afîndu-se în zone nesigure, informează The Guardian , scrie news.ro. “Locuinţele sunt una dintre cele mai mari îngrijorări. Deşi sute de mii de oameni stau acum în adăposturi temporare sau sunt găzduiţi de familii care şi-au deschis uşile cu generozitate, trebuie găsite soluţii pe termen lung”, a subliniat Lindholm Billing.

Conform UNHCR, 4.836.445 de ucraineni şi-au părăsit ţara de la startul ofensivei militare a Rusiei, în 24 Februarie.