Asta-i tare! Polițiștii l-au luat pe sus pe „Moș Crăciun” pentru că nu purta mască

„Moș Crăciun” a fost reținut de polițiștii germani, pentru că nu purta mască. S-a întîmplat la o piață tradițională de sărbători din Nordul țării (foto). Forțele de ordine patrulau în zonă cînd l-au văzut pe bărbatul costumat că încalcă restricțiile anti-COVID. Luat la întrebări, a început să protesteze, așa că polițiștii l-au arestat. La un moment dat, „Moș Crăciun” a refuzat să mai meargă, iar forțele de ordine l-au luat pe sus, în huiduielile martorilor.

Șucărit că a fost concediat de la o firmă din Spania, un român a împușcat patru oameni și a ținut pe jar Poliția

Un român și-a împușcat șeful și doi colegi, după ce a fost concediat de la firma de securitate la care lucra în orașul spaniol Tarragona. Apoi, bărbatul a fugit cu o mașină și a tras într-un polițist care îl oprise în trafic pentru verificări. Poliția spaniolă l-a prins pe atacatorul în vîrstă de 45 de ani. Două dintre victimele sale sunt în stare critică și alte două în stare gravă. Foștii lui colegi au spus că românul trimisese mai multe mailuri cu mesaje de amenințare, scrie presa din Spania.

Românul, Marin Eugen Sabău, a ținut Tarragona în alertă maximă Marți. Poliția a dus două ore de negocieri încercînd să îl facă să se predea. În urma refuzului acestuia, a avut loc un schimb de focuri, în care el a fost împușcat de trei ori, fără să-i fie atinse organe vitale. El a fost arestat și dus cu elicopterul la un spital din Barcelona, unde a primit îngrijiri medicale.

Agentul de pază român a intrat Marți la ora 11:15 în sediul firmei de unde fusese dat afară cu cîteva luni în urmă. Martorii au povestit că s-a certat cu trei foști colegi pe care i-a împușcat în piept și în stomac. Apoi, el a fugit și a împușcat un polițist care încerca să îl oprească. Starea agentului de Poliție este stabilă. Șeful Poliției din Tarragona a declarat că românul „este o persoană foarte periculoasă din cauza atitudinii sale și a armelor pe care le avea asupra lui”. Surse din Poliție au precizat că el avea trei arme la el. Cei trei foşti colegi de la firma de pază sunt în stare gravă. Este vorba despre doi bărbați și o femeie. Românul trimisese mai multe e-mailuri foștilor colegi din Tarragona și Barcelona, la care atașase și fotografii în care apărea înarmat cu diverse arme de foc, gloanțe și cuțite. Ministrul de Interne, Joan Ignasi Elena, a mulțumit agenților care au reușit să îl prindă pe românul despre care a spus că a avut o atitudine „extrem de violentă”.

Ne-am dat dracului! Nemții au inventat pînă și bilete comestibile care conțin canabis și sunt valabile în metrou sau tramvai

Bilete comestibile, care conțin ulei de canabis, au fost puse în vînzare de transportul public din Berlin. Unul costă aproape 9 euro și este valabil 24 de ore pentru orice mijloc de transport, relatează Reuters. Gestul este menit să le aducă un pic de relaxare locuitorilor Capitalei germane, în această perioadă stresantă și aglomerată. "Cei care vor să experimenteze Crăciunul într-o atmosferă relaxată o pot face cu noi. Și pentru a asigura o relaxare suplimentară, am găsit o cale”, spun într-un clip de prezentare reprezentanții BGV, societatea care gestionează rețeaua de autobuze, tramvaie și metrou în Berlin, 

"Biletul aromat cu ulei a fost special conceput pentru a combate stresul Crăciunului. Este realizat din hîrtie comestibilă care a fost impregnată cu un strat subțire de ulei de canabis, cel mult trei picături", mai spune compania de transport în comun. Pasagerii trebuie să aleagă o zi de călătorie înainte de cumpărare și vor primi apoi un bilet pre-validat, deoarece hîrtia comestibilă nu poate fi ștampilată. "După expirarea termenului de valabilitate de 24 de ore, poate fi consumat pentru că uleiul de canabis este inofensiv pentru sănătate și complet legal", adaugă BVG.

Astfel de bilete pot fi cumpărate cu 8.80 euro pînă pe 17 Decembrie.

Din cauza restricțiilor, un grup de antivacciniști a plănuit să-l ucidă pe premierul unui land din Germania

Poliția germană a făcut Miercuri mai multe percheziții în Estul landului Saxonia, în cadrul unei anchete de amploare privind un complot pentru uciderea prim-ministrului landului, Michael Kretschmer, de către antivacciniști, relatează Reuters. Perchezițiile din orașul Dresda au vizat membri ai unui grup de pe aplicația Telegram, unde erau discutate planuri pentru uciderea lui Kretschmer, din cauza restricțiilor anticoronavirus, potrivit Poliției. Această operaţiune are loc după ce jurnalişti ai postului public de televiziune ZDF s-au infiltrat într-un grup de pe Telegram, unde ar fi fost emise, potrivit lor, ameninţări cu moartea la adresa lui Michael Kretschmer, favorabil vaccinării. „Declaraţiile unor membri ai grupului lăsau să se înţeleagă că ei ar putea fi în posesie de arme reale şi de arbalete”, a precizat Poliţia într-un comunicat, fără a anunţa dacă au avut loc arestări.

Justiţia a declanşat o anchetă la o zi după difuzarea pe 7 Decembrie a unei emisiuni care a dezvăluit conţinuturile unor mesaje ale acestui grup de pe Telegram, cu circa o sută de membri „uniţi prin opoziţia lor faţă de vaccin, faţă de stat şi de politica sanitară actuală”, potrivit Parchetului. Mesaje audio îndeamnă oamenii să se opună, „dacă este necesar cu arme”, măsurilor în vigoare, vizîndu-i pe responsabilii politici şi în special pe Kretschmer. Justiţia suspectează „pregătirea unei crime violente grave care ameninţă statul”, a explicat Poliţia landului Saxonia pe Twitter. În faţa unul al patrulea val violent al pandemiei, Guvernul german a decis să înăsprească restricţiile, ce vizează în special persoanele nevaccinate, cărora le este deja interzis accesul în majoritatea locurilor publice, restaurante şi magazine neesenţiale, relatează AFP, citată de Agerpres.

Numărul celor care se opun măsurilor sanitare şi care sunt dispuşi la violenţă s-ar situa în Germania între 15.000 şi 20.000, a estimat, într-un interviu pentru cotidianul Bild, Sebastian Fiedler, responsabil al Partidului Social-Democrat (SPD) german, expert în probleme de securitate.

Cea mai lungă călătorie cu trenul din istorie – aproape 19.000 km, prin 13 țări, în 21 de zile

Din Portugalia în Singapore în 21 de zile. Atît ar dura călătoria între cele două țări cu trenul, prin cel mai lung traseu feroviar continuu din istorie – aproape 19.000 km! Datorită deschiderii unei noi linii de cale ferată în Laos, la începutul lunii Decembrie, acum este posibil să călătorim din Portugalia pînă în Singapore doar cu trenul, ceea ce stabilește un nou record pentru cea mai lungă călătorie feroviară continuă posibilă, potrivit Euronews. Tot acest traseu de 18.755 km, care traversează 13 țări din lume, ar putea fi parcurs în aproximativ 21 de zile, spun experții, iar prețul pentru o astfel de călătorie ar putea ajunge la 1.200 de euro. În acest timp estimat, sunt incluse și cîteva opriri peste noapte, necesare pentru a face legăturile între trenuri și pentru a rezolva vizele și alte documente.

Pînă acum, o călătorie continuă cu trenul pe această rută s-ar fi încheiat în Vietnam, după aproximativ 16.898 km. Pentru a călători apoi la Singapore, pasagerii ar fi trebuit să ia un autobuz din Saigon, prin Cambodgia pînă în Bangkok. Întreaga călătorie, care necesită unele schimburi foarte scurte între stații, a fost calculată de utilizatorii Reddit, cu ajutorul lui Mark Smith, un britanic pasionat de trenuri. Din păcate, tot de pe Reddit aflăm că unele dintre căile ferate incluse în acest traseu nu funcționează în prezent, fiind închise temporar din cauza pandemiei de COVID-19: Paris-Moscova și Moscova-Beijing.

Au fost arestate 544 de persoane pentru trafic de medicamente false 

Forţele de ordine europene au efectuat 544 de arestări şi au capturat numeroase substanţe dopante ilegale şi medicamente false, precum pretinse remedii contra COVID-19, a anunţat Europol, transmite AFP. Operaţiunea, care s-a desfăşurat pe continent între Aprilie şi Octombrie, a permis capturarea de medicamente false şi produse dopante în valoare totală estimată la 63 de milioane de euro, a indicat Europol într-un comunicat. Operaţiunea a vizat 33 de ”grupări infracţionale care traficau substanţe dopante, precum agenţi de reglare hormonală şi metabolică, şi diverse medicamente”. Infractorii traficau în special medicamente anticanceroase, analgezice şi anxiolitice.

De la începutul pandemiei de COVID-19, infractorii s-au concentrat şi pe contrafacerea medicamentelor care sunt cele mai căutate, notează Europol. ”Pentru a-şi creşte profiturile, reţelele infracţionale s-au concentrat pe distribuirea de false remedii corona şi pe contrafacerea dispozitivelor medicale şi a dezinfectanţilor, care ulterior erau vîndute online”, explică organizaţia europeană de Poliţie. ”Eforturile comune ale forţelor de ordine au permis zădărnicirea traficului de produse farmaceutice contrafăcute legate de COVID-19”, a subliniat directoarea Europol, Catherine De Bolle. Forţele de ordine au confiscat 3 milioane de unităţi de dispozitive medicale contra COVID-19, măşti faciale şi dezinfectanţi şi a închis cinci laboratoare clandestine.

UE reafirmă promisiunea aderării pentru ţările din Balcanii de Vest. Moldova ”nici nu există pe hartă”!

Guvernele statelor membre ale Uniunii Europene şi-au reafirmat promisiunea aderării, în viitor, a celor şase ţări balcanice, impulsionînd UE să deschidă în cele din urmă negocierile cu Macedonia de Nord şi Albania, informează Reuters. De peste un an, planul UE de a construi un „cerc de prieteni” din Ucraina pînă în Tunisia, oferind legături mai strînse, comerţ şi asistenţă, a fost paralizat, în parte pentru că politicienii europeni se tem de reacţii împotriva migraţiei. În discuţie sunt Serbia, Kosovo, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Albania şi Macedonia de Nord. „Consiliul îşi reafirmă angajamentul faţă de extindere, care rămîne o politică cheie a Uniunii Europene”, au afirmat cei 27 de miniştri ai afacerilor europene într-o declaraţie. „Consiliul reiterează sprijinul neechivoc al UE pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest”, potrivit aceluiaşi document.

În urmă cu un an, Guvernele statelor membre nu au putut să cadă de acord asupra unei declaraţii menite să impulsioneze strategia UE faţă de cele şase state aspirante la aderare. Negocierile privind o poziţie comună a UE au fost, de asemenea, grele în acest an, deoarece statele UE au fost îngrijorate să nu repete aderarea grăbită a României şi a Bulgariei (2007), precum şi de migraţia prost gestionată a muncitorilor Est-europeni în Marea Britanie, care i-a întors pe mulţi britanici împotriva UE. Este în continuare necesar ca noul Guvern al Bulgariei să ridice vetoul privind începerea discuţiilor de aderare în cazul Macedoniei de Nord şi să rezolve disputa privind istoria şi limba. „Consiliul aşteaptă cu interes organizarea cît mai curînd posibil a primelor conferinţe interguvernamentale cu Republica Macedonia de Nord şi cu Albania”, se arată în declaraţie.

Americanii sunt” campioni mondiali” la decese pricinuite de COVID-19

Peste 800.000 de persoane au murit din cauza infectării lor cu noul coronavirus în Statele Unite de la începutul pandemiei de COVID-19, potrivit statisticilor naţionale de Universitatea Johns Hopkins din oraşul american Baltimore, informează DPA.Site-ul Universităţii Johns Hopkins este actualizat cu regularitate şi prezintă de obicei cifre uşor mai mari decît statisticile oficiale publicate de Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite. CDC a anunţat că aproximativ 796.000 de americani au murit din cauza infectării lor cu noul coronavirus, pînă Marţi.

Statele Unite, o ţară cu o populaţie de aproximativ 330 de milioane de locuitori, au înregistrat cele mai multe decese asociate COVID-19 dintre toate statele lumii. Brazilia ocupă locul al doilea în acest bilanţ global, cu 600.000 de decese, şi este urmată de India, cu aproape 500.000 de decese. Potrivit statisticilor oficiale, Mexicul şi Rusia au înregistrat fiecare circa 300.000 de decese. Experţii în sănătate sunt de părere că numărul cazurilor neraportate este mai mare în toate ţările, întrucît multe decese şi infectări cu noul coronavirus nu sunt raportate autorităţilor naţionale.

Proiect de reformă a spaţiului Schengen

Comisia Europeană doreşte să se permită transferul dintr-un stat membru în altul al migranţilor aflaţi în situaţie ilegală prinşi la frontiera lor comună, indică un proiect de reformă a spaţiului Schengen, care este o prioritate a viitoarei Preşedinţii franceze a Consiliului Uniunii Europene, informează AFP. Migrantul în cauză va trebui să fie prins în cadrul unei operaţiuni a Poliţiei realizate în comun de cele două ţări într-o zonă frontalieră. Prin autorizarea acestui demers în zone de cîţiva kilometri faţă de frontieră, Comisia doreşte să evite pe cît posibil chiar controalele la graniţă, care perturbă funcţionarea normală a pieţei interne şi libera circulaţie a persoanelor şi a mărfurilor.

Executivul comunitar intenţionează astfel să încadreze mai departe posibilitatea ca un stat membru să prelungească controalele la frontierele interne din spaţiul Schengen şi să consolideze armonizarea măsurilor luate la frontierele externe în faţa ameninţărilor sanitare precum o pandemie. În timp ce Schengen este în principiu un spaţiu de liberă circulaţie fără controale la frontierele interne între 26 de ţări (22 de state membre ale UE plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia), mai multe state au reintrodus controale aleatorii ale identităţii la frontiere în ultimii ani, în urma crizei migraţiei din 2015 şi a ameninţării teroriste. Mai recent, restricţiile impuse de statele membre pentru a limita răspîndirea COVID-19 au fragmentat şi mai mult spaţiul Schengen de liberă circulaţie. Şase ţări – Franţa, Germania, Danemarca, Austria, Norvegia şi Suedia – au reintrodus din 2015, toate pentru şase luni, aceste controale, autorizate de Codul frontalier Schengen cu titlu excepţional şi de o manieră provizorie. Preşedintele francez Emmanuel Macron, a cărui ţară va prezida Consiliul UE în primul semestru din 2022, a făcut din această reformă a spaţiului Schengen una dintre priorităţile sale, el cerînd ”mai multă eficacitate” contra migraţiei ilegale.

Șanse tot mai mici de aderare la UE pentru Turcia

Şansele Turciei de a adera la Uniunea Europeană nu arată bine, conform unei noi evaluări a Consiliului Afaceri Generale al Uniunii Europene, relatează DPA. „Consiliul observă, cu regret, că Turcia continuă să se îndepărteze de Uniunea Europeană”, relevă concluziile. „Negocierile de aderare ale Turciei au ajuns efectiv într-un blocaj şi nu poate fi luată în considerare deschiderea de noi capitole sau închiderea altora”, mai adaugă documentul, care reia o concluzie anterioară a Consiliului Afaceri Generale. Mai exact, statele UE critică politica externă a Turciei, despre care spun că intră tot mai des în contradicţie cu priorităţile blocului comunitar. Ele oferă ca exemplu Libia, unde trupele guvernamentale ar fi primit ilegal arme de la Turcia. Documentul denunţă de asemenea încălcarea de către Turcia a acordurilor vamale cu UE. Consiliul şi-a reiterat totodată „îngrijorările puternice în legătură cu regresele tot mai mari în domenii precum democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale, printre care libertatea de exprimare, şi în privinţa lipsei sistematice a independenţei judiciare”.

Negocierile de aderare a Turciei la UE, care au început în 2005, sunt blocate de mai mulţi ani din cauza unor evoluţii pe care Bruxellesul le consideră nesatisfăcătoare. Unul dintre motivele pentru care negocierile nu s-au încheiat încă este importanţa Turciei în lupta împotriva migraţiei ilegale spre Vestul Europei. Turcia va continua să beneficieze de ajutorul financiar al UE, iar noile fonduri pentru refugiaţi şi comunităţile gazdă ale acestora vor fi acordate la timp, se mai arată în document.