Numărul migranților morți în Mediterana este de două ori mai mare decît anul trecut

Numărul deceselor consemnate de-a lungul rutelor de migraţie din Mediterana a crescut de peste două ori în prima jumătate a lui 2021 comparativ cu perioada similară de anul trecut, relevă datele publicate de Organizaţia Internaţională pentru Migraţii (OIM), transmite dpa. În acelaşi interval, a crescut cu 58% numărul (aproape 76.000 în perioada Ianuarie-Iunie) celor care au încercat să traverseze Mediterana din Nordul Africii spre Europa. Totodată, statele Nord-africane au împiedicat cu 37% mai mulţi migranţi să-şi continue călătoria spre Nord. Creşterile puternice consemnate se datorează parţial faptului că relativ puţini migranţi au încercat traversarea Mediteranei în timpul pandemiei anul trecut, explică agenţia ONU. În prima jumătate a lui 2020, aceştia au fost cu 17% mai puţini decît în 2019.

În 2021, OIM a consemnat un total de 896 de decese, în creştere cu 130% faţă de anul trecut. Acestora li se adaugă cel puţin 250 de migranţi care au murit anul acesta încercînd să ajungă în insulele Canare, situate de Vest de continentul african, potrivit cifrelor OIM. Cele mai multe victime, 741, şi-au pierdut viaţa în traversarea Mediteranei Centrale spre Italia. Alţi 149 de migranţi au murit în drum spre Spania, iar şase au pierit în Mediterana de Est, pe ruta maritimă dinspre Turcia spre Grecia. OIM a criticat lipsa operaţiunilor de salvare, notînd că, în cea mai mare parte din timp, o singură navă de salvare aparţinînd unei organizaţii umanitare a fost desfăşurată pe mare, în vreme ce alte nouă erau de obicei blocate în porturi. Acelaşi raport mai arată că gărzile de coastă din Nordul Africii a oprit peste 31.500 de persoane în primele şase luni ale anului, cu 76% în plus faţă de 2019.

Un grup de hackeri români minează ilegal criptomonede folosind calculatoarele infectate ale victimelor din toată lumea

Cercetătorii Bitdefender au descoperit un grup de atacatori informatici români care infectează de la distanţă calculatoare şi servere de pe tot globul, de unde minează apoi ilegal criptomonede, potrivit unui comunicat al companiei, potrivit AGERPRES. Procesul de minare a criptomonelor este unul de durată şi necesită sisteme informatice scumpe cu putere de procesare mare, motiv pentru care atacatorii informatici evită să folosească propriile dispozitive şi încearcă să preia controlul unor asemenea sisteme de la distanţă şi să le folosească ca şi cînd ar fi ale lor. După ce pun mîna pe sistemele victimelor, care rulează în acest caz sistemul de operare Linux, hackerii instalează ilegal o aplicaţie şi minează pe termen nedefinit criptomoneda Monero. Astfel, dispozitivul infectat nu va mai funcţiona în parametrii optimi, se va deteriora accelerat, serviciile găzduite pe serverele infectate vor funcţiona mai prost, iar consumul de energie electrică plătit de victimă va creşte.

Cercetătorii în securitate informatică de la Bitdefender au depistat şi uneltele pe care răufăcătorii le folosesc în mod fraudulos. Astfel, atacatorii au dezvoltat un program care urmăreşte să ghicească parolele slabe folosite la protocolul prin care se face conectarea de la distanţă la un server, iar odată intraţi în sistem instalează o aplicaţie modificată ce foloseşte puterea de procesare pentru minarea de criptomonede. Programul cu care atacatorii scanează internetul pentru a găsi dispozitive vulnerabile conţine cuvinte sau propoziţii într-un amestec de engleză şi română, numele programului cu care sparg parolele fiind tocmai diicot brute. În cadrul investigaţiei, cercetătorii Bitdefender au descoperit că, inclusiv în comentariile din aplicaţii, hackerii folosesc nume româneşti.

Victimele pot depista că dispozitivele lor sunt folosite abuziv de către terţi pentru a mina criptomonede atunci cînd constată că acestea nu mai funcţionează corespunzător. Specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender recomandă folosirea unor parole unice şi complexe care să nu poată fi sparte prin încercări repetate, dar şi închiderea protocoalelor de comunicare pe care nu le folosesc în mod uzual. Administratorii sistemelor care constată funcţionarea greoaie a sistemelor trebuie să înlăture toate fişierele instalate de către atacatori pe dispozitivul infectat şi să se asigure că iau toate măsurile pentru combaterea infectării.

George W. Bush critică retragerea trupelor din Afganistan: Este o greșeală. Femeile afgane vor suferi

Fostul Preşedinte american George W. Bush a criticat decizia de retragere a trupelor NATO din Afganistan, pe care o consideră o “greşeală” de pe urma căreia vor avea de suferit „femeile şi fetele afgane”, transmite AFP. „Femeile şi fetele afgane vor suferi un prejudiciu de nedescris. Este o greşeală”, a afirmat, într-un interviu acordat postului german Deutsche Welle, fostul Preşedinte republican, cel care a trimis trupele americane în Afganistan în Toamna lui 2001, după atacurile teroriste de la 11 Septembrie. „Ele vor fi pur şi simplu abandonate pentru a fi masacrate de aceşti oameni foarte brutali, iar aceasta îmi frînge inima”, a spus Bush.

Preşedintele Joe Biden a anunţat că misiunea militară americană în Afganistan „va fi încheiată la 31 August”. Retragerea intervine în plină ofensivă a talibanilor, care le-a permis acestora să cucerească mari teritorii în faţa unei armate afgane lipsite de acum de sprijinul aerian crucial al Statelor Unite şi care nu mai poate opune decît o slabă rezistență.

Joe Biden îi acuză pe republicani că desfășoară „un atac împotriva democrației”, prin limitarea dreptului la vot a afroamericanilor

Preşedintele american, Joe Biden, a criticat, într-un discurs, opoziţia republicană pe care a acuzat-o că desfăşoară un „atac împotriva democraţiei” prin modificările aduse legislației electorale în care încearcă „să submineze” dreptul de vot, în special în cazul afroamericanilor, informează AFP. „America trece în prezent printr-o încercare de a submina şi de a suprima dreptul de vot”, a spus Biden într-un discurs la Philadelphia, denunţînd un „atac împotriva democraţiei, un atac împotriva libertăţii”. Președintele SUA a vorbit despre „cel mai important test pentru democraţia noastră de după Războiul Civil” din secolul al XIX-lea. În Philadelphia, oraşul în care au văzut lumina zilei Declaraţia de Independenţă şi Constituţia americană, Preşedintele democrat a apreciat că protejarea accesului la vot este „provocarea timpurilor noastre”, conform Agerpres.

După alegerile prezidenţiale din SUA din 2020, republicanii au inițiat mai multe proiecte de lege în statele pe care le controlează, despre care democrații susțin că limitează accesul la vot al minorităților. Astfel, democrații acuză că, sub pretextul luptei împotriva fraudelor, noile legi sau proiecte de lege ale republicanilor au ca efect să complice accesul minorităţilor, în special al afro-americanilor, la vot. În faţa acestor iniţiative, Joe Biden a cerut Congresului să restabilească „puterea iniţială” a legislaţiei născute din lupta pentru drepturile civile, „Voting Rights Act” din 1965, încet-încet erodată mai ales de jurisprudenţa Curţii Supreme a SUA. Senatorii republicani au blocat pînă în prezent orice tentativă legislativă în această direcţie.

Agenți secreți iranieni acuzați în SUA că au încercat să răpească o jurnalistă

Justiţia americană a pus sub acuzare patru „agenţi ai serviciului iranian de informaţii” pentru că au plănuit răpirea unei jurnaliste de origine iraniană din Statele Unite, militanta anti-voal Masih Alinejad. Rețeaua de agenți avea în vizor și alte victime din Canada, Marea Britanie şi Emiratele Arabe Unite. Cei patru indivizi încercau din „Iunie 2020” să răpească „o scriitoare şi jurnalistă care a scos în evidenţă încălcările drepturilor omului comise de Guvernul iranian”, a anunțat Departamentul de Justiţie al SUA, potrivit AFP, preluată de Agerpres. Ei plănuiseră „să ducă victima cu forţa în Iran, unde soarta sa ar fi fost incertă în cel mai bun caz”, a precizat procurorul Audrey Strauss.

Suspecţii „au utilizat serviciile unor detectivi privaţi pentru a monitoriza, fotografia şi filma” victima şi rudele sale, „în mai multe rînduri” între 2020 şi 2021, potrivit Ministerului. Agenţii au căutat o modalitate de a o transporta pe jurnalistă în afara Statelor Unite, unul dintre ei informîndu-se în special despre vase rapide care oferă „evacuare marină autonomă” de la New York, precum şi despre o călătorie pe mare între New York şi Venezuela, ţară care întreţine „relaţii amicale cu Iranul”. Masih Alinejad este o militantă feministă la originea mişcării anti-voal din Iran, ţară pe care a părăsit-o între timp.

Această reţea, descoperită de FBI, viza şi alte victime care trăiau mai ales „în Canada, în Marea Britanie şi în Emiratele Arabe Unite”, împotriva cărora au încercat să desfăşoare aceleaşi mijloace de supraveghere, potrivit procurorilor. Cei patru agenţi sunt Alireza Shavaroghi Farahani, Mahmoud Khazein, Kiya Sadeghi şi Omid Noori. Un al cincilea iranian care locuieşte în California, Niloufar Bahadorifar, este suspectat că a participat la finanţarea acestui proiect.

Din lipsă de alternative, COVAX apelează la vaccinurile chinezești, mai puțin eficiente, pentru a ajuta țările sărace

Deși eficacitatea vaccinurilor anti-Covid chinezești este pusă sub semnul întrebării, din lipsă de alternative, COVAX, programul coordonat de OMS, a semnat acorduri pentru achiziția a mai bine de jumătate de miliard de doze de ser Sinopharm și Sinovac, potrivit CNN. Acordurile vin într-un moment de criză, în care varianta Delta a coronavirusului se răspîndește cu rapiditate, iar multe țări sărace încă duc lipsă de vaccinuri. Pfizer și Moderna au acceptat să livreze mici cantități de vaccin către programul umanitar, dar majoritatea dozelor au fost rezervate de țările bogate. Cele două companii chineze, Sinopharm și Sinovac, vor livra 110 milioane de doze de vaccin în perioada imediat următoare, se arată în acordurile semnate de oficialii programului umanitar, potrivit unui comunicat de presă al alianței pentru vaccinuri, Gavi.

Livrările prin schema umanitară încep abia acum să crească, după luni de întîrziere, iar cele peste 550 de milioane de vaccinuri chinezești ar trebui să compenseze lipsa de doze cu care COVAX s-a confruntat de la începutul anului. Covax are contracte de livrare cu producătorii pentru 3,8 miliarde de doze, iar 1,9 miliarde ar urma să sosească pînă la finalul acestui an. Potrivit datelor oficiale, 107,5 milioane de doze au fost livrate pînă acum către 135 de țări. Chiar dacă o jumătate de miliard de doze de ser anti-Covid ar fi de mare ajutor pentru țările sărace, care nu au reușit să achiziționeze suficiente vaccinuri, apare problema eficacității serurilor chinezești, în special cînd vine vorba despre varianta Delta.

Navele de croazieră care aduc anual milioane de turiști vor fi interzise în centrul Veneției

Marile nave de croazieră, acuzate că pun în pericol centrul istoric al Veneţiei inclus în patrimoniul UNESCO, vor fi interzise începînd cu 1 August, a anunţat Guvernul italian. UNESCO a avertizat recent că Veneția va fi pusă în pericol dacă orașul nu va interzice permanent navele de croazieră. Prim-ministrul Mario Draghi a salutat "o etapă importantă pentru conservarea lagunei veneţiene", supusă de decenii presiunii continui a pacheboturilor care aduc milioane de vizitatori în Oraşul Dogilor.

Apărătorii patrimoniului şi ai mediului denunţă de ani de zile flagelul navelor mari care ameninţă ecosistemul fragil al lagunei şi fundaţiile centrului său istoric. Navele de peste 25.000 de tone, de peste 180 de metri lungime, de 35 de metri înălţime sau ale căror emisii conţin peste 0,1% sulf nu vor mai fi autorizate să intre în bazinul San Marco, pe canalul San Marco sau pe canalul Giudecca. Acestea vor trebui să acosteze în portul industrial Marghera, unde se vor realiza amenajări, în timp ce navele de croazieră mai mici (de circa 200 de pasageri) vor putea continua să acosteze în centrul oraşului, precizează un comunicat al Guvernului.

Proprietarii de cîini din Tel Aviv sunt obligați să dea autorităților probe din ADN-ul animalelor

Autorităţile din Tel Aviv au solicitat proprietarilor de cîini să le furnizeze mostre din ADN-ul animalelor lor de companie, în încercarea de a elimina problema excrementelor de cîini de pe străzile oraşului, a declarat un purtător de cuvînt, potrivit DPA și agerpres. Proprietarii de cîini urmează să furnizeze aceste informaţii atunci cînd înregistrează un nou animal de companie sau reînnoiesc anual permisul animalului lor de companie. Datele urmează să fie stocate într-o bază de date municipală. Inspectorii vor prelua mostre din excrementele de cîine găsite pe stradă şi vor compara ADN-ul acestora cu cele din baza de date, a precizat purtătorul de cuvînt. Proprietarii care nu au reuşit să strîngă de pe stradă excrementele cîinelui lor urmează să fie amendaţi. Cuantumul exact al amenzii nu este încă clar.

În prezent, dacă un proprietar de cîine nu reuşeşte să strîngă excrementele cîinelui său, este amendat cu o sumă care se apropie de 224 de dolari. Tel Aviv-ul are una dintre cele mai mari rate de deţinere de cîini la nivel mondial raportat la numărul de persoane care locuiesc în oraş. Peste 40.000 de locuinţe au cîini, adică fiecare al 11-lea rezident. Într-o declaraţie a Consiliului Municipal, se precizează că proprietarii de cîini uită să cureţe circa 500 de kilograme de excremente din zonele publice în fiecare lună.

Lituania aprobă detenția migranților ilegali

Parlamentul Lituaniei (Seimas) a aprobat detenţia în masă a solicitanţilor de azil şi a restricţionat dreptul lor la apel, într-o încercare de a limita venirea în număr mare a acestora dinspre Belarus, informează Reuters. Pentru noua lege au votat 84 dintre cei 141 de membri ai Legislativului lituanian. Un parlamentar a votat împotrivă, iar cinci s-au abţinut. Potrivit site-ului de ştiri delfi.lt, schimbările adoptate vor restricţiona libera deplasare a migranţilor care intră ilegal în Lituania şi limitează alte drepturi ale acestora atunci cînd Guvernul declară stare de urgenţă din cauza unui aflux de migranţi. Astfel, migranţii care intră ilegal în Lituania vor putea fi plasaţi în detenţie, dar nu mai mult de şase luni.

Noile norme vor intra în vigoare după ce vor fi promulgate de către Preşedintele ţării, Gitanas Nauseda. Crucea Roşie şi alte organizaţii neguvernamentale au reacţionat, susţinînd că noile prevederi încalcă drepturile migranţilor şi obligaţiile internaţionale ale Lituaniei. Un număr de 1.716 de migranţi au intrat ilegal în Lituania venind dinspre Belarus în acest an, de peste 20 de ori mai mulţi decît în întregul an 2020. Majoritatea acestor migranţi provin din Orientul Mijlociu şi Africa. Belarusul a decis, în luna Mai, să le permită migranţilor să intre în Lituania, ca represalii la sancţiunile impuse de Uniunea Europeană după ce regimul de la Minsk a deturnat un zbor Ryanair şi l-a arestat pe un blogger disident aflat la bord. 

Editarea genetică Crispr blochează replicarea coronavirusului în celulele umane

O echipă de oameni de ştiinţă din Australia a utilizat o enzimă care se leagă de ARN-ul virusului şi degradează zona genomului de care acesta are nevoie pentru a se replica în interiorul celulelor, împiedicîndu-l astfel să se înmulţească şi să infecteze alte celule. Tehnologia „foarfecelor moleculare” Crispr a revoluţionat manipularea genomului prin precizia şi uşurinţa cu care poate fi utilizată, comparativ cu instrumentele anterioare. Ea permite tăierea panglicii ADN sau ARN într-o anumită zonă şi modificarea codului genetic din interiorul celulei. Aplicarea sa a demonstrat rezultate promiţătoare în eliminarea mutaţiilor genetice ce conduc la dezvoltarea cancerelor la copii şi sunt în curs studii clinice pentru tratamentul altor tipuri de cancer şi a bolilor genetice rare, printre care anemia falciformă, beta talasemia şi o afecţiune ce provoacă orbire.

În cadrul studiului, cercetătorii au adaptat acest instrument pentru a recunoaşte Sars-CoV-2, virusul responsabil pentru COVID-19, a explicat pentru AFP autoarea principală, Sharon Lewin, de la Institutul Peter Doherty pentru Infecţii şi Imunitate din Melbourne. „Odată ce virusul este recunoscut, enzima Crispr este activată şi taie virusul în bucăţi”, a continuat ea. De asemenea, tehnica s-a dovedit eficientă pentru stoparea replicării virale în eşantioane de virus ce aparţineau variantei Alpha, care a apărut în Anglia la sfîrşitul anului 2020. Mai multe vaccinuri eficiente împotriva COVID-19 sunt deja pe piaţă, însă sunt disponibile puţine tratamente, iar acestea au o eficienţă parţială.

Vor mai trece, însă, „ani, nu luni” pînă cînd tehnica Crispr se va traduce în tratamente pe scară largă, a atras atenţia directoarea Institutului Doherty. Tehnologia „foarfecelor moleculare” ar putea fi totuşi utilă în lupta împotriva COVID-19, speră ea, ajutînd „într-o zi” la dezvoltarea „unui medicament antiviral oral, accesibil şi netoxic”. Această cercetare deschide, de asemenea, calea către tratamentul altor boli virale, „inclusiv gripa, Ebola şi, posibil, HIV”, a precizat Mohamed Fareh de la institutul australian de cercetare în oncologie Peter MacCallum Cancer Centre, coautor al studiului.