Aproape 200 de copii au fost ucişi şi alţi 349 au fost răniţi în Ucraina de la începutul războiului

Aproximativ 191 de copii au fost ucişi şi alţi 349 au fost răniţi în Ucraina de la începutul invaziei ruse din 24 Februarie, fiind descoperite şi cadavrele arse ale unora dintre ei, a anunţat, Miercuri, Procuratura Generală a Ucrainei, într-un comunicat de presă, conform CNN, scrie news.ro.

Procuratura Generală a Ucrainei a anunţat că mai mulţi copii au murit în ultimele zile din cauza bombardamentelor din Nord-Estul şi Sudul Ucrainei. Cadavrele arse ale unei fete de 16 ani şi ale unui băiat de 10 ani au fost găsite în satele Borodeanka, la Nord-Vest de Kiev, şi Korolivka, în Vestul Ucrainei, se mai arată în comunicat. Copiii se numără, de asemenea, printre victimele bombardamentelor din oraşul Harkov, din Nord-Est, se mai precizează în comunicat.

Peste 720 de persoane au fost ucise în Bucea și în alte suburbii ale Kievului

Peste 720 de persoane au fost ucise în Bucea și în alte suburbii ale Kievului, care au fost ocupate de trupele ruse, și peste 200 sunt considerate dispărute, anunță Ministerul ucrainean de Interne, citat de Sky News, informează mediafax.

În Bucea, primarul Anatoli Fedoruk a declarat că au fost găsite 403 cadavre și că numărul ar putea crește. Biroul procurorului general al Ucrainei a declarat că investighează, de asemenea, evenimentele din districtul Brovary, care se află în Nord-Est. Cadavrele a șase civili au fost găsite cu răni prin împușcare într-un subsol din satul Shevchenkove și se crede că forțele rusești sunt responsabile.

Cel puțin 20 de jurnaliști au fost uciși în războiul din Ucraina

„Pînă acum, cel puţin 20 de jurnalişti au fost ucişi în război”, a informat Uniunea Naţională a Jurnaliştilor din Ucraina pe canalul său Telegram, potrivit BBC, news.ro.

Instituţia a publicat o listă cu numele lor şi a spus că acestea sunt doar decese confirmate de Procuratura Generală. Unii dintre ei erau străini, a mai adăugat sindicatul. Printre cei care şi-au pierdut viaţa se află un cameraman de la Fox News, Pierre Zakrzewski, care a fost ucis în timp ce transmitea războiul rus din Ucraina, regizorului american Brent Renaud, care a fost ucis în oraşul ucrainean Irpin. Fotograful ucrainean Maksim Levin, despre care nu mai existau veşti de trei săptămîni, a fost găsit mort după retragerea trupelor Rusiei de pe teritoriul apropiat Kievului, a anunţat Preşedinţia ucraineană, potrivit Le Figaro.

Finlanda va lua peste cîteva săptămîni decizia dacă va cere aderarea la NATO

Finlanda va lua peste cîteva săptămîni decizia dacă va cere aderarea la NATO, a declarat Miercuri prim-ministrul Sanna Marin, transmite Reuters, potrivit agerpres. ”Există diferite perspective de a cere aderarea la NATO sau nu şi trebuie să le analizăm foarte atent”, a spus Sanna Marin, într-o conferinţă de presă la Stockholm, alături de omoloaga sa suedeză Magdalena Andersson. ”Dar cred acest proces va fi foarte rapid, se va întîmpla în cîteva săptămîni”, a adăugat ea.

Suedia este, de asemenea, în proces de revizuire a politicii sale de securitate, ale cărui concluzii sunt aşteptate spre sfîrşitul lunii Mai. Premierul Magdalena Andersson a declarat că este importantă o analiză aprofundată cu privire la o eventuală candidatură la NATO. ”Există, desigur, argumente pro şi contra de a fi membru al NATO, aşa cum există argumente pro şi contra altor alegeri de securitate”, a spus ea. ”Fiind membru NATO, ai securitatea (garantată) cu Articolul 5 (al Tratatului de la Washington). Ai de asemenea o responsabilitate faţă de alte ţări”, a mai arătat şefa Guvernului suedez.

Airbus cere Europei să nu blocheze importurile de titan din Rusia

Airbus a cerut Europei să nu blocheze importurile de titan din Rusia, spunînd că sancţiunile asupra metalului strategic ar dăuna industriei aerospaţiale, dar abia dacă vor afecta economia Rusiei, transmite Reuters, scrie news.ro. Extinderea măsurilor întreprinse după invadarea Ucrainei de către Rusia la titan, metal utilizat la avioane şi motoare cu reacţie, ”nu ar fi adecvată”, a declarat directorul general Guillaume Faury în cadrul unei adunări anuale a acţionarilor. Rusia este cel mai mare producător de titan, un metal strategic apreciat pentru rezistenţa sa în raport cu greutatea sa. UE a evitat pînă acum interzicerea mărfurilor ruseşti, altele decît oţelul şi cărbunele, iar titanul rămîne scutit de restricţiile asupra comerţului cu Rusia. ”Airbus aplică şi va continua să aplice pe deplin sancţiunile”, a spus un purtător de cuvînt al companiei.

Londra sancționează încă 206 entități rusești și interzice importurile de fier și oțel

206 persoane și companii rusești au fost adăugate pe lista de sancțiuni, a dezvăluit Ministerul de Externe al Marii Britanii, potrivit  mediafax. În ceea ce privește sancțiunile, se pune accentul pe entitățile care au sprijinit regiunile separatiste din Ucraina susținute de Rusia. Viktor Medvedciuk, care a fost capturat de forțele ucrainene, se numără printre cei cărora le-au fost înghețate activele, la fel ca și magnatul rus al petrolului și șeful LUKOIL, Vagit Alekperov.

„În urma atacurilor îngrozitoare cu rachete asupra civililor din Estul Ucrainei, îi sancționăm astăzi pe cei care susțin regiunile separatiste ilegale și care sunt complici la atrocitățile împotriva poporului ucrainean. Vom continua să îi vizăm pe toți cei care ajută și instigă la războiul lui Putin. De mîine, interzicem importul de fier și oțel rusesc, precum și exportul de tehnologii cuantice și materiale avansate de care Putin are mare nevoie. Nu ne vom da pace în misiunea noastră de a opri în loc mașina de război a lui Putin”, a declarat ministrul de Externe Liz Truss, potrivit Sky News.

Franţa a imobilizat active ruseşti în valoare de peste 23,7 miliarde de euro

Ministerul de Finanţe al Franţei a publicat o listă detaliată a activelor ruseşti în valoare de 23,7 miliarde de euro, pe care ţara sa le-a îngheţat de cînd Rusia a invadat Ucraina în 24 Februarie, transmite CNN. Lista activelor include 33 de proprietăţi imobiliare cu o valoare de achiziţie de 573,6 milioane de euro, trei iahturi în valoare de peste 125 de miliarde de euro, şase elicoptere în valoare de peste 60 de milioane de euro şi trei opere de artă în valoare de 7 milioane de euro, scrie news.ro.

Activele care aparţin Băncii Centrale a Rusiei, despre care Ministerul spune că valorează 22,8 miliarde de euro, reprezintă cea mai mare parte a activelor îngheţate. Lista activelor include, de asemenea, 33 de proprietăţi imobiliare cu o valoare de achiziţie totală de 573,6 milioane de euro, inclusiv o serie de adrese din Antibes, Saint-Jean-Cap-Ferrat şi Saint-Tropez de pe Riviera Franceză. Au fost listate şi active bancare îngheţate, alături de trei iahturi în valoare de peste 125 de miliarde de euro, şase elicoptere în valoare de peste 60 de milioane de euro şi trei opere de artă în valoare de 7 milioane de euro.

Grecia renunţă la restricţii pe durata sezonului turistic estival

Grecia a anunţat Miercuri că restricţiile pandemice, precum purtarea măştilor în spaţii interioare şi certificatele COVID-19, vor fi ridicate pe toată perioada turistică estivală, autorităţile urmînd să ia în considerare reintroducerea lor în Septembrie, informează Reuters, potrivit agerpres. Sezonul turistic estival, vital pentru Grecia, începe de obicei după Paştele ortodox, marcat anul acesta la 24 Aprilie.

De la 1 Mai pînă la 31 August, nu va mai fi necesară prezentarea certificatelor de vaccinare anti-COVID-19 sau de trecere prin boală pentru accesul în spaţii interioare sau deschise, cum ar fi restaurantele. Autorităţile iau de asemenea în considerare ridicarea cerinţei de prezentare a certificatul digital al UE privind COVID pentru a intra în această ţară. În plus, purtarea măştilor în spaţii interioare nu va mai fi obligatorie de la 1 Iunie, iar elevii se vor întoarce la cursuri după vacanţa de Paşte fără a mai fi nevoie să prezinte regulat teste negative. Plevris a precizat că toate măsurile vor fi reevaluate în Septembrie.

Guvernul Spaniei prezintă un protest diplomatic pe lîngă SUA din cauza sosirii unui submarin nuclear în portul Gibraltar

Guvernul spaniol a prezentat un protest diplomatic pe lîngă SUA din cauza sosirii, prevăzută pentru Miercuri, a submarinului cu propulsie nucleară USS Georgia în portul Gibraltar, a anunţat Ministerul de Externe de la Madrid, informează EFE, potrivit agerpres. 

Autorităţile spaniole şi-au manifestat nemulţumirea pentru alegerea portului Gibraltar pentru escala submarinului nuclear în condiţiile în care nava dispune, la distanţă mică, de instalaţiile de la baza navală din Rota, adică exact baza în care US Georgia a aruncat ancora în August 2020, potrivit site-ului The Diplomat. Ca urmare a deciziei SUA, Spania a apelat la protocoalele obişnuite care garantează că aceste escale ale unor submarine nucleare se produc cu garanţii maxime de securitate pentru locuitori şi pentru mediul înconjurător, notează EFE. Surse din MAE de la Madrid au explicat că Spania nu poate împiedica acest tip de escale, care provoacă tensiuni şi proteste ale grupurilor ecologiste şi ale cetăţenilor din zonă. Portul Gibraltar a fost cedat Regatului Unit de către Spania în virtutea articolului X din Tratatul de la Utrecht din 1713, motiv pentru care Spania nu poate evita ca astfel de escale să aibă loc.

General al Gardienilor Revoluţiei: Uciderea tuturor liderilor americani nu ar fi suficientă pentru a răzbuna moartea lui Soleimani

Uciderea tuturor liderilor americani nu ar fi suficientă pentru a răzbuna moartea comandantului militar iranian Qassem Soleimani, a declarat un general al Gardienilor Revoluţiei, relatează Reuters, potrivit agerpres. Soleimani a fost ucis în Ianuarie 2020 de o dronă a Armatei americane, în timpul unei vizite în Irak. Iranul a jurat o „răzbunare zdrobitoare” asupra tuturor celor responsabili pentru asasinarea sa.

„Dacă toţi liderii americani sunt ucişi, asta tot nu va răzbuna sîngele lui Soleimani. Trebuie să urmăm calea lui Soleimani şi să-l răzbunăm prin alte metode”, a declarat Mohammad Pakpour, comandant al forţelor terestre ale Gardienilor Revoluţiei. Soleimani a fost cel mai puternic comandant militar din Iran, conducînd operaţiunile Teheranului din Orientul Mijlociu. El a fost ucis pe aeroportul din Bagdad într-o lovitură aeriană ordonată de Preşedintele american Donald Trump. Comentariile responsabilului militar iranian intervin în contextul în care Teheranul şi marile puteri încearcă să depăşească obstacolele în negocierile de la Viena pentru resuscitarea acordului nuclear din 2015.