Prin lege, Anglia va recunoaște animalele drept ființe cu drepturi

Animalele vor fi recunoscute de legea britanică drept ființe cu drepturi, a anunțat Guvernul de la Londra, care urmează să introducă o serie de legi cuprinzătoare prin care să interzică practici precum exportul de animale vii sau vînătoarea de trofee, relatează The Guardian și BBC. Printre animalele protejate de viitoarea legislație se numără și animalele de companie, de fermă dar și animalele sălbatice. Reformele anunțate vor fi adoptate ca set de legi, printre care o lege care va recunoaște animalele drept „ființe cu simțire” (eng.: sentient). Protecția se va aplica animalelor de companie, de fermă și sălbatice din UK dar și animalelor din străinătate, prin interdicții asupra comerțului de fildeș, aripioare de rechin. Ar putea fi adoptată și o interdicție pentru producția și comercializarea de foie gras, un preparat obținut prin îndoparea forțată a rațelor și gîștelor.

Unele dintre măsuri, precum microciparea pisicilor sau oprirea oamenilor din a ține primate ca animale de companie sunt pegătite deja de ani buni. Altele, precum restricționarea exportului de animale vii au fost subiectul unor campanii publice vechi de decenii. Planul de acțiune pentru bunăstarea animalelor include măsuri menite să oprească furtul de animale de companie. Zgărzile cu șocuri electrice folosite pentru a dresa animale de companie vor fi și ele interzise, iar astfel de practici barbare vor fi pedepsite. De asemenea, cursele ilegale de iepuri și folosirea de capcane cu lipici vor fi și ele interzise. Folosirea de cuști pentru păsări de curte și penru porci nu va fi interzisă direct, însă folosirea lor va fi examinată, iar fermierii vor primi stimulente pentru a îmbunătăți bunăstarea și sănătatea animalelor lor printr-un nou regim de subvenții. Conform BBC, legea va recunoaște că animalele au capacitatea de a simți foame și durere și sunt conștiente de ce li se întîmplă. În același timp, reclame la practici folosite în alte țări, precum călărirea elefanților vor fi și ele interzise.

Creșterea economică mondială va fi mai mare decît se anticipase, dar revenirea va fi influențată de ritmul vaccinării 

Creşterea economiei mondiale ar urma să ajungă la 5,4% în acest an, ceea ce înseamnă o performanță mai bună decît se anticipase. Revenirea economică a statelor va fi însă influențată de ritmul lent al campaniilor de vaccinare, a transmis ONU. Creșterea estimată pentru acest an ar însemna o revenire după o contracție de  3,6% în 2020, potrivit celui mai recent raport World Economic Situation and Prospects publicat de ONU. Perspectivele de creştere din unele ţări din Sudul Asiei, Africa sub-sahariană şi America Latină rămîn însă "fragile şi incerte", din cauza progresului lent al vaccinării, se arată în raportul publicat de Departamentul pentru afaceri economice şi sociale al ONU. Economistul şef al ONU, Elliott Harris, a declarat că accesul la timp şi universal la vaccinurile COVID-19 va face diferenţa între sfîrşitul pandemiei sau pierderea mai multor ani de creştere, dezvoltare şi oportunităţi, scrie Agerpres.

De exemplu, China şi SUA sunt aşteptate să înregistreze creşteri economice de 8,2% şi respectiv 6,2% în acest an. Alta este însă situația în Nigeria, unde economia va crește cu doar 1,8% în condiţiile în care această ţară a vaccinat mai puţin de 1% din populaţie. ONU cere de mult timp ca vaccinurile să fie puse la dispoziţia tuturor ţărilor şi, de asemenea, a făcut apel către donatori să finanţeze facilitatea COVAX, care urmăreşte achiziţionarea a 1,8 miliarde de doze de vaccin pînă la sfîrşitul anului 2021 pentru a asigura un acces echitabil la nivel global. Într-un raport separat publicat în luna Martie, ONU a cerut ţărilor să contribuie cu 20 de miliarde de dolari la vaccinarea ţărilor sărace în acest an şi, de asemenea, a făcut un apel către ţările bogate să ofere reduceri de datorii şi investiţii ţărilor în curs de dezvoltare. 

ONU se implică de urgenţă în războiul din Orientul Mijlociu

Naţiunile Unite lucrează în regim de urgenţă la reducerea tensiunilor dintre Israel şi palestinieni, iar secretarul general Antonio Guterres este întristat de ”numărul tot mai mare al victimelor, înclusiv copii, provocate de atacurile israeliene în Gaza, şi de victimile israeliene ale rachetelor lansate din Gaza”, a declarat purtătorul de cuvînt al ONU, Stephane Dujarric, transmite Reuters, potrivit news.ro. „Forţele de securitate israeliene trebuie să exercite o reţinere maximă şi să-şi calibreze utilizarea forţei. Lansarea nediscriminată a rachetelor şi mortierelor către centrele populate israeliene este inacceptabilă”, a spus Dujarric.

Israelul şi-a intensificat, începînd de Marţi, atacurile aeriene asupra Gaza, în timp ce tiruri de rachete au lovit oraşele israeliene pentru a doua zi, într-un conflict care se adînceşte. Bombardamentele israeliene din Gaza au ucis cel puţin 28 de persoane, inclusiv 10 copii şi au rănit încă cel puţin 152, potrivit oficialilor de sănătate palestinieni. Armata israeliană a declarat că a ucis peste 15 militanţi.

Iranul a purificat uraniu pînă la nivelul de 63%

Iranul a purificat uraniu pînă la nivelul de 63% la uzina nucleară de la Natanz, în contextul unor fluctuaţii produse în procedurile tehnice, arată un raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), citat de Reuters, scrie mediafax. „Potrivit Iranului, au avut loc fluctuaţii ale nivelului de purificare a uraniului”, relevă raportul AIEA. „Analiza Agenţiei asupra mostrelor din mediu prelevate pe 22 Aprilie 2021 arată un nivel de purificare de 63% al uraniului U-235, ceea ce corespunde fluctuaţiilor nivelurilor de purificare”, subliniază raportul, fără a explica de ce s-au produs fluctuaţiile. Administraţia de la Teheran a anunţat în Aprilie că va începe purificarea uraniului pînă la nivelul de 60%. Uraniul pentru arme nucleare trebuie să aibă o concentraţie de cel puţin 90%.

O nouă sesiune de negocieri în format multilateral pe tema relansării Acordului nuclear iranian se derulează la Viena, în efortul de readucere a Statelor Unite în tratat. La negocieri participă reprezentanţii Uniunii Europene, ai Iranului, Statelor Unite, Chinei, Franţei, Germaniei, Marii Britanii şi Rusiei. Iranul a intensificat activităţile nucleare în contextul retragerii Statelor Unite din Acordul atomic din 2015. Relaţiile dintre Statele Unite şi Iran sunt tensionate, din cauza programului nuclear iranian şi a activităţilor balistice. Washingtonul este nemulţumit de influenţa Iranului asupra unor ţări din Orientul Mijlociu. Fostul Preşedinte Donald Trump a decis în 2018 retragerea Statelor Unite din Acordul nuclear iranian şi reimpunerea de sancţiuni. Franţa, Marea Britanie, China, Rusia şi Germania menţin Acordul atomic cu Iranul. Preşedintele Joseph Biden a semnalat că Statele Unite ar putea reveni în Acordul nuclear iranian, însă a cerut clauze suplimentare, care să limiteze activităţile balistice iraniene şi influenţa regională a Teheranului. Însă Preşedintele Hassan Rohani a transmis că Iranul va reveni la respectarea în totalitate a angajamentelor asumate prin Acordul nuclear din 2015 doar dacă Statele Unite anulează sancţiunile.

Biden consideră că există ”posibilitatea foarte reală” să îl aibă adversar pe Trump în 2024

Preşedintele Statelor Unite, Joseph Biden, analizează din ce în ce mai mult situaţia candidaturii pentru un nou mandat în anul 2024 şi consideră că există „posibilitatea foarte reală” de a-l avea ca adversar pe Donald Trump, afirmă Ron Klain, şeful Cancelariei prezidenţiale de la Washington, potrivit mediafax. Joe Biden ştie că „există posibilitatea foarte reală” de a-l avea ca adversar pe fostul Preşedinte Donald Trump în anul 2024, a declarat Ron Klain, conform site-ului Axios.com şi publicaţiei The Hill.  „Nu aş vrea să fac evaluări sau să îl subestimez pe Donald Trump ca adversar dacă va decide să candideze. Experienţa mea este că Preşedinţii în funcţie sunt judecaţi în funcţie de rezultate. Preşedintele Trump avea o reputaţie slabă în 2020. Joe Biden speră să aibă rezultate puternice dacă va candida din nou în 2024”, a explicat Ron Klain.

Au existat semne de întrebare privind o nouă candidatură a lui Joe Biden în anul 2024, cînd ar avea 81 de ani. Însă Preşedintele SUA a semnalat recent că intenţionează să candideze pentru al doilea mandat. „Planul meu este să candidez pentru a fi reales, acestea sunt speranţele mele”, a afirmat Joseph Biden pe 25 Martie. Totuşi, Biden a subliniat că acestea sunt „speranţele” lui, dar nu vrea să facă „planuri sigure înainte cu trei ani şi jumătate”. La rîndul său, fostul Preşedinte Donald Trump a semnalat în mai multe rînduri că intenţionează să candideze în scrutinul prezidenţial din 2024.

Sally Buzbee, prima femeie numită redactor-şef al Washington Post

Sally Buzbee, o jurnalistă cu experienţă în cadrul agenţiei americane de ştiri Associated Press, a fost numită redactor-şef al Washington Post, fiind pentru prima dată cînd o femeie ocupă această funcţie în cadrul prestigiosului cotidian din Capitala federală a Statelor Unite, a anunţat publicaţia, potrivit AFP, scrie agerpres. În vîrstă de 55 de ani, ziarista a fost pînă în prezent redactor-şef şi vice-preşedinte al Associated Press (AP), unde şi-a început cariera în 1988. A condus biroul AP din Washington în perioada 2010-2016, relatînd despre alegerile prezidenţiale din 2012 şi 2016. Buzbee va prelua luna viitoare conducerea unei redacţii de o mie de persoane, a precizat directorul executiv al Washington Post, Fred Ryan, citat de publicaţia achiziţionată de fondatorul Amazon, Jeff Bezos. Jurnalista îi succedă lui Martin Baron, numit în 2013, care şi-a anunţat în Ianuarie ieşirea la pensie.

Sally Buzbee este prima femeie numită în fruntea redacţiei Washington Post de la înfiinţarea publicaţiei, în 1877. Printre predecesorii săi se numără Ben Bradlee, devenit celebru odată cu afacerea Watergate şi Pentagone Papers. ”Post are un bogat patrimoniu jurnalistic şi o redacţie genială”, a declarat Sally Buzbee pentru publicaţie. ”Este entuziasmant să mă alătur acestei organizaţii într-o perioadă de creştere şi inovaţie”. Fred Ryan a explicat că publicaţia ”a căutat pe cineva care să fi practicat un jurnalism îndrăzneţ, semnul distinctiv al Washington Post, şi care să poată creşte numărul cititorilor din Statele Unite şi străinătate”. Beneficiind de puterea financiară a lui Jeff Bezos, cotidianul a anunţat planuri pentru deschiderea unor birouri în 26 de ţări în afara Statelor Unite, în oraşe precum Sydney şi Bogota. Bezos a participat totodată la procedura de selecţie a lui Sally Buzbee, potrivit lui Fred Ryan.

Slovacia suspendă vaccinările cu prima doză de AstraZeneca după un deces provocat de tromboză

Slovacia a suspendat vaccinările cu prima doză de vaccin anti-COVID-19 produs de AstraZeneca, după ce a anunţat că investighează cazul unei persoane decedate în urma unui cheag de sînge format după ce i-a fost administrat vaccinul, relatează AFP şi Reuters. ”Numai persoanele aflate în aşteptarea celei de-a doua doze din acest vaccin sunt în prezent vaccinate cu AstraZeneca. Folosirea vaccinului acestei societăţi pentru primele doze a fost suspendată”, a anunţat Ministerul Sănătăţii slovac. Agenţia de reglementare sanitară slovacă a declarat săptămîna trecută că decesul unei femei în vîrstă de 47 de ani este probabil să fie legat de vaccin din cauza unei condiţii medicale preexistente.

Mai multe alte state din UE au limitat vaccinările cu AstraZeneca după ce a fost stabilită o legătură între acest vaccin şi formarea de tromboze, cazuri foarte rare dar de multe ori mortale. Danemarca a renunţat complet la acest vaccin, în timp ce experţii britanici au recomandat ca persoanelor cu vîrste sub 40 de ani să li se administreze un vaccin alternativ. Germania, care luase decizia să administreze serul AstraZeneca numai la persoanele cu vîrste de peste 60 de ani, a anunţat săptămîna trecută că acest vaccin va redeveni disponibil pentru toate persoanele adulte supuse în prealabil unui consult medical. Mai multe state braziliene, printre care Sao Paulo şi Rio de Janeiro, au anunţat că au suspendat administrarea vaccinului AstraZeneca în cazul femeilor însărcinate.

Germania alocă două miliarde de euro pentru construirea unui computer cuantic

Germania a anunţat alocarea a două miliarde de euro pentru a construi un computer cuantic pînă în 2025, avînd în vedere ambiţia Franţei de a deveni una dintre ţările de frunte în această tehnologie menită să transforme industria IT, relatează AFP, potrivit agerpres. Fondurile, în întregime de origine publică, sunt împărţite între Ministerul Cercetării care a primit 1,1 miliarde de euro şi Ministerul Economiei care a primit 878 de milioane de euro, anunţă două comunicate de presă separate. ”Obiectivul nostru este să construim un computer cuantic competitiv în Germania în următorii cinci ani şi să creăm un ecosistem asociat cu potenţiali utilizatori”, a declarat ministrul Cercetării, Anja Karliczek.

Este vorba despre ”crearea foarte rapidă a unei baze industriale care să pună în practică calculatoarele cuantice şi să le folosească potenţialul”, a subliniat, la rîndul său, ministrul Economiei Peter Altmaier. Agenţia spaţială germană, DLR, va primi 740 de milioane de euro, avînd ca foaie de parcurs să construiască parteneriate în industrie, inclusiv întreprinderi mici şi mijlocii, start-up-uri şi cercetare. Aceste eforturi bugetare fac parte din pachetul de relansare în valoare de 130 de miliarde de euro stabilit în Iunie 2020 de Guvernul de coaliţie al cancelarului Angela Merkel pentru a contracara şocul economic cauzat de pandemia de COVID-19. Planul german include 50 de miliarde de euro pentru a dezvolta domenii precum inteligenţa artificială şi tehnologiile cuantice, într-o ţară în care industria reprezintă aproximativ un sfert din PIB-ul anual.

Comisia Europeană doreşte ca UE să dezvolte primul său computer cuantic pînă la finalul deceniului pentru a consolida suveranitatea tehnologică a Europei în faţa Chinei şi a SUA. În acest context, o competiţie pare deja lansată între Germania şi Franţa, care a anunţat în Ianuarie un plan naţional de investiţii de 1,8 miliarde de euro pe 5 ani în cuantică, cu ambiţia de a plasa Franţa în ”primele trei din lume” în această tehnologie. Tehnologiile cuantice exploatează proprietăţile materiei la scara infinit de mică (atom, ion, foton, electron).

Pierderea mirosului şi a gustului pentru o perioadă îndelungată afectează între 5% şi 20% dintre cazurile de coronavirus

Pierderea mirosului şi a gustului din cauza infecţiei cu noul coronavirus poate dura luni întregi sau chiar mai mult pentru un procent cuprins între 5% şi 20% dintre persoanele infectate, potrivit unui expert în aceste două simţuri umane, informează DPA, potrivit agerpres. Potrivit lui Thomas Hummel, directorul Centrului Interdisciplinar pentru Miros şi Gust din cadrul Spitalului Universitar din Dresden, în cazul unui procent cuprins între 80% şi 95% dintre pacienţi, simţul mirosului şi al gustului revine la normal sau aproape la normal după una sau două luni de la momentul infectării. Dar pentru restul de 5% pînă la 20% problema poate ”continua luni sau ani”, a spus Hummel. ”Pentru unii din acest grup, nu revine niciodată”, a mai precizat el.

La mai bine de un an de la declararea pandemiei de coronavirus, o pierdere subită a mirosului şi gustului este considerată în prezent unul dintre cele mai cunoscute simptome ale infecţiei cu virusul SARS-CoV-2. Per ansamblu, circa 50% dintre persoanele infectate cu noul coronavirus dezvoltă tulburări ale mirosului sau gustului, a explicat Hummel. ”Este în acel moment ca un fel de semnal timpuriu de alertă”, a mai spus el.

Primul muzeu memorial al terorismului în Franța

Preşedintele francez Emmanuel Macron a ales o clădire din Suresnes, o suburbie la Vest de Paris, ca amplasament al primului muzeu memorial al terorismului, a cărui construcţie ar putea începe în Martie 2022, a anunţat Palatul Elysee, informează AFP. Este o clădire inaugurată în anul 1935 şi destinată atunci copiilor bolnavi de tuberculoză, care a mai găzduit şi Institutul naţional superior de formare şi cercetare pentru educaţia tinerilor cu handicap şi cursuri adaptate (INSHEA). Acest proiect inedit a fost anunţat de Preşedintele Emmanuel Macron în Septembrie 2018. Responsabilul proiectului, istoricul Henry Rousso, a declarat, în luna Martie, că inaugurarea muzeului memorial este prevăzută pentru anul 2027.

Există în lume mai puţin de zece astfel de monumente comemorative ce evocă atacuri teroriste, printre care se numără cele de la Oklahoma City (atentatul din 1995), Oslo (masacrul de pe insula Utoya în anul 2011) şi New York (atacurile de la 11 Septembrie 2001). Proiectul de la Suresnes va evoca toate victimele şi atacurile teroriste comise în Franţa din 1974, anul atentatului asupra Drugstore Publicis la Paris, şi pînă în zilele noastre. Muzeul va oferi un loc important victimelor, supravieţuitorilor, răniţilor cu traume fizice şi psihice, salvatorilor şi celor care au oferit primul ajutor. Vor fi înscrise acolo numele tuturor victimelor franceze ale atacurilor teroriste comise în Franţa şi în străinătate.