Francezii au plătit 5.000 de migranţi ca să plece din țara lor

În jur de 5.000 de străini aflaţi în situaţie ilegală în Franţa au beneficiat în 2021 de ”returnare voluntară” în ţările de origine în schimbul unei sume de bani, într-un context dificil pentru expulzările forţate, a anunţat Didier Leschi, şeful Oficiului francez al imigraţiei şi integrării (OFII), transmite AFP. ”În ceea ce priveşte plecările voluntare, urcasem la 8.000 în 2019, însă întreruperea transporturilor aeriene, dificultăţile de ordin sanitar ne-au readus la aproximativ 5.000 de plecări în 2021, comparativ cu circa 4.500 în 2020”, a declarat Didier Leschi. El a fost audiat Miercuri de Comisia legislativă a Adunării Naţionale înaintea unui vot parlamentar în vederea unui nou mandat la conducerea Oficiului, care gestionează aceste ”returnări voluntare”. Pentru statul francez, procedura constă în oferirea unui zbor şi a unei sume de bani (cel puţin 1.850 de euro) pentru a stimula un străin dispus să părăsească Franţa să revină în ţara de origine.

”Suntem într-o perioadă foarte dificilă din punctul de vedere al returnărilor (la frontieră) din cauza crizei sanitare”, a subliniat Didier Leschi. El a mai spus că ”va fi una din mizele noului mandat de a reîncepe să avem o acţiune foarte insistentă pentru plecările voluntare, dintre care o parte beneficiază ulterior de un ajutor de reinserţie în ţara de origine”. ”Mi se parte important să facem astfel încît persoanele, din momentul în care nu mai deţin un titlu de sejur, să se întoarcă în cele mai bune condiţii în ţara de origine şi să le stabilizăm ajutîndu-le să dezvolte o activitate economică”, a adăugat responsabilul OFII.

În 2020, expulzările (îndepărtări forţate) de străini aflaţi fără forme legale în Franţa au scăzut cu 51,8%, fiind consemnate 9.111 faţă de 18.906 în anul anterior. 

La Almatî, au mai fost arestaţi încă 1.700 de oameni

Încă cel puţin 1.700 de persoane au fost arestate la Almatî, capitala economică a Kazahstanului şi scena celor mai grave violenţe din timpul recentelor acţiuni de protest antiguvernamentale, potrivit DPA, care adaugă faptul că mass-media kazahe i-au catalogat pe cei reţinuţi drept „hoţi şi alţi criminali”. Numărul persoanelor reţinute la nivel naţional depăşeşte cifra de 10.000, dar situaţia din această ţară imensă pare să se stabilizeze, după manifestaţiile declanşate la 2 Ianuarie în urma dublării preţului la carburanţi. Militanţii pentru drepturile omului au cerut Guvernului kazah să se asigure ca toţi protestatarii reţinuţi să beneficieze de un proces echitabil.

Observatori din Asia Centrală sugerează că Tokaev a profitat de criză pentru a concentra principalele pîrghii ale puterii în condiţiile unei dualităţi de putere. Fostul Preşedinte Nursultan Nazarbaev, care se retrăsese din prim-planul scenei politice în 2019, ocupa funcţia de şef al Consiliului pentru Securitate Naţională, avînd sub control Armata şi toate instituţiile militarizate. În prezent, această funcţie a fost preluată de Tokaev, deşi Constituţia kazahă stipulează că această funcţie este deţinută de Nazarbaev pe viaţă, potrivit Meduza.io. Totuşi, în continuare, nu este clar cine au fost acei protestatari înarmaţi care au luat cu asalt clădiri administrative şi posturi ale poliţiei şi pe care Tokaev îi numeşte „terorişti”, fără a furniza dovezi concrete în acest sens.

Migranţii i-au atacat cu pietre pe poliţiştii unguri de la graniţa cu Serbia

Un grup de migranţi, care încercau să intre ilegal în Ungaria, au atacat Miercuri dimineaţă cu pietre ofiţerii de Poliţie la punctul de trecere Kunbaja, potrivit police.hu, informează MTI. În incident, produs în jurul orei locale 03:45 (02:45 GMT), au fost implicaţi 15 migranţi, a informat Poliţia din judeţul Bacs-Kiskun, situat în Sudul Ungariei, la frontiera cu Serbia. Migranţii au aruncat pietre peste gardul ridicat la frontieră, avariind un automobil al Poliţiei ungare. În incident nu a fost rănită nici o persoană. În ultimii ani, incidente similare au avut loc la frontiera dintre Serbia şi Ungaria, cu mai multe ocazii. Potrivit datelor Poliţiei de Frontieră ungare, în ultimele săptămîni din 2021, autorităţile ungare au returnat săptămînal între 2.000 şi 2.500 de migranţi la frontierele Ungariei cu Serbia şi România. În 2015, Ungaria a construit un gard de-a lungul graniţei cu Serbia pentru a stopa intrarea migranţilor ilegali.

Preşedintele Egiptului critică Europa

Preşedintele Egiptului, Abdel-Fattah al-Sissi, a criticat Europa pentru că refuză să primească migranţi, în timp ce ţara sa găzduieşte aproximativ şase milioane de persoane care au fugit de conflictele şi sărăcia din statele lor de origine, relatează DPA, potrivit agerpres. „În Egipt, avem şase milioane de persoane venite din cauza unor conflicte, a capacităţilor limitate sau a sărăciei din unele ţări vecine. Nu le-am interzis şi nici nu le-am dus în lagăre”, a declarat Al-Sissi. „Vorbim despre un număr uriaş. Prietenii noştri din Europa refuză să îi primească”, a adăugat el, în cadrul unei conferinţe în staţiunea Sharm el-Sheikh la Marea Roşie. „S-au integrat în societate. Capacităţile noastre (de primire) poate nu sunt la fel de avansate ca în ţările bogate, dar măcar am pus la dispoziţie ceea ce avem, fără a face zarvă”, a mai spus Preşedintele egiptean.

Conform Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), migranţii din Egipt provin din 58 de ţări, multe dintre ele din Africa şi din lumea arabă. Ei folosesc deseori Egiptul ca ţară de tranzit. Egiptul şi-a înăsprit controalele asupra migraţiei ilegale de pe coastele sale nordice, astfel că numărul plecărilor prin Marea Mediterană a scăzut din 2016, a precizat OIM.

Germania a înregistrat cel mai mare număr de cereri de azil după 2017

Germania a înregistrat cel mai mare număr de cereri de azil anul trecut după 2017, potrivit noilor cifre ale Oficiului Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF), citate de DPA, potrivit agerpres. În 2021, 190.800 de cereri de azil au fost depuse în ţară, potrivit acestor cifre, consultate de agenţia germană de presă înaintea difuzării oficiale. Aproximativ 148.000 dintre solicitanţi erau străini care cereau azil în Germania pentru prima dată – cel mai mare număr începînd din 2018. În jur 17,5% dintre aceste cereri depuse pentru prima dată au fost pentru copii sub un an care s-au născut în Germania.

Potrivit cifrelor Ministerului de Interne, cel mai mare grup de persoane solicitînd azil în Germania – peste 70.000 – provenea din Siria. Acesta a fost cazul de mai mulţi ani în timp ce războiul civil continuă în Siria. Numărul persoanelor din Afganistan care au solicitat azil a crescut după ce talibanii au pus mîna din nou pe putere în ţară în August anul trecut. Peste 31.000 de afgani au solicitat azil în Germania în 2021. În 2020, aproximativ 122.000 de cereri de azil au fost depuse în Germania, dar Ministerul de Interne a subliniat că o comparaţie cu cifrele privind azilul pentru 2020 nu este foarte semnificativă din cauza impactului restricţiilor de călătorie impuse în întreaga lume pentru a limita pandemia de coronavirus. În 2017, peste 222.600 de persoane au cerut azil. 

Kanye West vrea să concerteze în Rusia şi să se întîlnească cu Putin

Rapperul american Kanye West intenţionează să călătorească în Rusia, unde are legături cu prieteni ai fostului Preşedinte Donald Trump, pentru a susţine concerte şi a-l întîlni pe Vladimir Putin, a anunţat revista Billboard, care citează surse din anturajul muzicianului, potrivit agerpres. „Va petrece mult timp” în Rusia, care va fi „a doua lui casă”, a declarat unul dintre consilierii şi producătorii artistului american, Ameer Sudan, relatează AFP. Potrivit dezvăluirilor acestuia, Kanye West ar fi demarat o serie de negocieri pentru a face afaceri cu dezvoltatorul imobiliar azero-rus Aras Agalarov, cunoscut pentru legăturile sale cu Donald Trump şi al cărui fiu, Emir, este cîntăreţ. Kanye West, care a adoptat recent din punct de vedere legal numele „Ye”, doreşte să susţină o serie de concerte în Rusia alături de corul său gospel, „Sunday Service”, la care intenţionează să îl invite pe Preşedintele Vladimir Putin.

„Kanye ştie mai bine decît omul de rînd ceea ce se întîmplă şi este la curent cu evoluţia lucrurilor. Nu face acest lucru împotriva Statelor Unite sau pentru a cauza conflicte, însă Ye este Ye, el nu poate fi controlat”, a declarat Ameer Sudan pentru revista Billboard.

Artistul american l-a susţinut pe Donald Trump în 2016, înainte de a se prezenta el însuşi la alegerile prezidenţiale din 2020, obţinînd 60.000 de voturi în cele 12 state americane în care a candidat. Devenit miliardar datorită brandului său de încălţăminte Yeezy lansat în colaborare cu Adidas, rapperul a adoptat recent influenţe religioase şi mistice în stilul său muzical, care i-au adus un premiu Grammy la categoria „cel mai bun album de muzică creştină contemporană” pentru materialul discografic „Jesus Is King”. Cel mai recent album al său de studio, intitulat „Donda”, a fost lansat în 2021.

Homosexualii greci vor avea voie să doneze sînge

Grecia a ridicat interdicţia donării de sînge impusă bărbaţilor gay sau bisexuali încă din anii 1970, iar măsura va intra în vigoare imediat ce ordinul Ministerului Sănătăţii elen va fi publicat în Monitorul Oficial al Guvernului, potrivit unei informaţii difuzate de keeptalkinggreece.com. Ministrul Sănătăţii, Thanos Plevris, şi adjunctul său, Mina Gaga, au semnat un Decret ministerial prin care se introduce un nou formular pe care potenţialii donatori de sînge trebuie să îl completeze. Noul document elimină actele homosexuale de pe lista criteriilor care îi interzic cuiva să doneze sînge. Documentul existent privind donarea de sînge interzicea începînd din 1977 bărbaţilor gay şi bisexuali să doneze sînge. La scurt timp după ce a devenit ministru în Septembrie, Plevris i-a cerut preşedintelui Centrului Naţional de Transfuzie Sanguină să revizuiască interdicţia, notează publicaţia Kathimerini.

Multe ţări au introdus controale asupra donării de sînge în urma epidemiei HIV/SIDA din anii 1980, cînd sîngele infectat, donat de consumatori de droguri şi deţinuţi, a contaminat rezervele de sînge. Grecia a fost una dintre puţinele ţări care a menţinut interdicţia. 

Gala Premiilor Oscar va avea un singur prezentator

Gala Premiilor Oscar din acest an va avea un prezentator, pentru prima dată după ediţia din 2018 a acestei ceremonii organizate de Academia de film americană, informează EFE. Ultima oară cînd gala Premiilor Oscar a avut un prezentator a fost la ediţia din 2018, cînd maestrul de ceremonii a fost Jimmy Kimmel, care găzduise şi gala din 2017. În 2019, lucrurile s-au complicat. Kevin Hart a fost anunţat prezentator în acel an, însă, 48 de ore mai tîrziu, celebrul actor de comedie a fost nevoit să refuze rolul de prezentator, după o polemică apărută pe reţelele de socializare legată de o serie de mesaje cu conţinut homofob pe care artistul le postase pe Twitter între 2009 şi 2011. După renunţarea lui Kevin Hart, Academia de film americană (AMPAS) i-a căutat fără succes un înlocuitor şi, pînă la urmă, a decis ca ceremonia din 2019 să fie prima după anul 1989 care să nu aibă un prezentator.

Nici galele Premiilor Oscar din 2020 şi 2021 nu au avut un maestru de ceremonii. Premiile Oscar s-au confruntat cu o puternică scădere a cotei de audienţă în ultimii ani, iar ediţia din 2021 a fost cea mai puţin urmărită de la înfiinţarea acestei ceremonii. Cea de-a 94-a ediţie a galei de decernare a premiilor Oscar va avea loc pe 27 Martie la Dolby Theatre din Los Angeles, iar nominalizările la mult rîvnitele trofee vor fi anunţate pe 8 Februarie.

România a trimis în Germania 5 milioane de vaccinuri Pfizer

Germania a achiziţionat de la România 5 milioane de doze de vaccin Pfizer/BioNTech împotriva coronavirusului pentru a accelera campania de administrare a dozei booster, a anunţat Ministerul federal al Sănătăţii, informează dpa, potrivit agerpres. România primise aceste doze prin schema de achiziţie comună de vaccinuri a Uniunii Europene, dar urmau să rămînă neutilizate. Ele vor fi disponibile în Germania din săptămîna care începe la 24 Ianuarie. Germania estimează că, per total, aproximativ 32 milioane de doze de vaccin – 12 milioane produse de Pfizer/BioNTech şi 20 milioane de Moderna – vor fi disponibile în următoarele trei săptămîni, începînd din 17 Ianuarie. Aceasta va face ca, în următoarele trei săptămîni, primirea unei doze booster să fie accesibilă oricui va dori, a subliniat Ministerul Sănătăţii de la Berlin. 

Un român din UK care se uita pe site-uri de întîlniri în timp ce conducea a omorît 3 oameni

Un șofer de TIR din România, care se uita pe site-uri de întîlniri în timp ce conducea și a provocat în Marea Britanie un accident în care au murit trei oameni a fost condamnat la 8 ani și 10 luni de închisoare. Ion Onuț, 41 de ani, și-a recunoscut în fața instanței faptele. David Daglish, 57 de ani, Elaine Sullivan, 59 de ani și Paul Mullen, 51 de ani, au murit în accidentul produs de român pe autostrada A1(M), în Durham, Anglia, în Iulie anul trecut. Telefonul lui Onuț a indicat că acesta naviga pe site-uri de întîlniri chiar înainte de accident, relatează BBC. Înregistrările telefonice au confirmat că se uita pe două site-uri de matrimoniale, a cheltuit aproape 50 de lire sterline pentru a interacționa cu utilizatorii și că se uita la profiluri și le edita pe ale lui în timp ce era la volan. În acest timp, Onuț conducea cu cel puțin 70 km/oră un camion încărcat cu îngrășăminte.

Onuț, care era stabilit în Anglia, nu a observat semnele de avertizare pentru a încetini, din cauza unei aglomerări a traficului. Martorii l-au văzut conducînd haotic, traversînd benzile fără să semnalizeze chiar înainte de coliziune. „Nu dormeai la volan, ceea ce ar fi fost destul de rău. De fapt, erai pe site-uri de întîlniri în căutarea unor partenere sexuale ocazionale”, i-a spus judecătorul James Adkin.

Camionul lui Onuț avea aproape 80 de km/oră în momentul în care a spulberat două autoturisme în care se aflau cele trei persoane. În total, în impact au fost implicate două camioane și patru autoturisme, iar alte trei persoane au suferit răni grave. Camionul „a scăpat de sub control, distrugînd totul în cale”, se spune în dosar. Onuț nu mai are dreptul să conducă în următorii 14 ani.