Trec migranții, trec…

Numărul migranţilor internaţionali a crescut uşor în 2020, în pofida impactului brutal al pandemiei de COVID-19 asupra călătoriilor şi a numeroaselor închideri de frontiere, a anunţat Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) în raportul său anual privind fluxurile migratorii, informează France Presse. Numărul migranţilor internaţionali a reprezentat anul trecut 3,6% din populaţia mondială, ajungînd la 281 de milioane de persoane. Aceasta este o creştere mică în comparaţie cu 2019, cînd cele 272 de milioane de migranţi internaţionali reprezentau 3,5% din populaţia mondială, dar este cu aproape 200 de milioane de persoane mai mult decît în 1970, cînd erau doar 84 de milioane de migranţi internaţionali, adică 2,3% din populaţia mondială, a precizat OIM. Cu toate acestea, organizaţia subliniază că alte două milioane de persoane ar fi migrat pe plan internaţional dacă pandemia COVID-19 nu ar fi perturbat legăturile internaţionale şi însăşi funcţionarea ţărilor gazdă şi a economiilor acestora. Numai în 2020, au fost introduse aproximativ 108.000 de restricţii de călătorie, iar numărul de pasageri aerieni a scăzut cu 60%, ajungînd la doar 1,8 miliarde, de la 4,5 miliarde în anul precedent.

COVID „a schimbat fără îndoială lumea şi afectează toate aspectele migraţiei”, a declarat Marie McAuliffe, autoarea raportului, într-o conferinţă de presă. ”Acest lucru a avut în mod clar un impact asupra migraţiei şi cu siguranţă un impact negativ asupra mobilităţii”, a adăugat ea. Dar, în timp ce migraţia internaţională a fost încetinită, o serie de conflicte, violenţe şi dezastre naturale au dus la creşterea numărului de persoane strămutate în interiorul ţărilor. Numărul lor a crescut de la 31,5 milioane în 2019 la 40,5 milioane pînă la sfîrşitul anului 2020.

”Asistăm la un fenomen paradoxal care nu s-a mai întîmplat niciodată în istoria omenirii”, a declarat directorul general al organizaţiei, Antonio Vitorino, citat într-un comunicat. ”În timp ce literalmente miliarde de oameni au fost ţinuţi închişi în casele lor de COVID-19, alte zeci de milioane de oameni au fost strămutaţi în propriile lor ţări”, a spus el.

Cel mai scump oraș din lume este, normal, Tel Aviv 

Tel Aviv este cel mai scump oraș din lume, arată un clasament realizat de publicația The Economist și citat de Times of Israel.

Capitala Israelului a urcat cinci poziții, în contextul creșterii costurilor de trai în toată lumea, ajungînd pentru prima dată pe prima poziție a clasamentului realizat de divizia Economist Intelligence Unit a faimoasei publicații britanice. Indicele Worldwide Cost of Living Index este calculat comparînd prețurile în dolari pentru bunuri și servicii în 173 de țări. Tel Aviv a urcat în clasament și datorită întăririi shekelului în raport cu dolarul, dar și din cauza creșterilor prețurilor pentru transporturi și alimente. Paris și Singapore au împărțit locul doi, ele fiind urmate de Zurich și Hong Kong. New York a fost pe locul șase, iar Geneva pe locul șapte. Top 10 a fost completat de Copenhaga, Los Angeles și Osaka. Anul trecut, prima poziție a fost împărțită de Paris, Zurich și Hong Kong. Datele pentru 2021 au fost colectate în August și Septembrie.

Restricțiile impuse de pandemia de coronavirus "au perturbat alimentare cu mărfuri, ducînd la eliminarea stocurilor și creșterea prețurilor", a spus Upasana Dutt de la Economist Intelligence Unit. "Impactul se vede clar în indicele din 2021".

Capitala Iranului, Teheran, a urcat pe poziția 29 de pe 79, deoarece sancțiunile impuse de SUA au crescut prețurile și au redus stocurile. Damasc a fost desemnat cel mai ieftin oraș din lume în 2021.

Cum se mai schimbă cîinoasa asta de vreme pe planetă…, dar cît o să ne  schimbe pe noi?

Pentru prima oară în istoria înregistrată, precipitațiile au căzut sub formă de ploaie și nu zăpadă pe vîrfurile glaciare ale Groenlandei, în luna August, după ce în emisfera nordică au fost temperaturi de Vară mai calde decît de obicei. Un nou studiu arată că aceasta va fi probabil o normalitate în doar patru sau cinci decenii. Arctica este de așteptat să înregistreze mai multe ploi decît zăpadă între 2060 și 2070, marcînd o tranziție majoră în tiparele sale de precipitații, pe măsură ce criza climatică crește temperaturile în regiune, potrivit studiului publicat în revista Nature Communications, citat de CNN.

Noua modelare a climei arată că tranziția ar putea avea loc mai devreme decît au proiectat anterior oamenii de știință. Michelle McCrystall, autorul principal al studiului și cercetător climatic la Universitatea Manitoba din Winnipeg, a declarat pentru CNN că modelele anterioare sugerau că acest lucru se va întîmpla între 2090 și 2100. Cercetătorii spun că acest fenomen are potențialul de a destabiliza calota glaciară din Groenlanda, declanșînd o creștere globală a nivelului mărilor și oceanelor. „Ceea ce se întîmplă în Arctica nu afectează în mod specific doar Arctica”, a spus McCrystall. „Faptul că ar putea exista o creștere a emisiilor din dezghețul permafrostului sau o creștere a nivelului mării este o problemă globală și are nevoie de un răspuns global”, susține aceasta.

Oamenii de știință au ajuns la concluzia că arderea combustibililor fosili a dus la topirea Groenlandei în ultimele două decenii. Un studiu recent publicat în jurnalul Cryosphere a constatat că Pămîntul a pierdut 28 de trilioane de tone de gheață de la mijlocul anilor 1990, o mare parte din Arctica, inclusiv calota de gheață din Groenlanda.

Tu cum te-ai simți după ce i-ai făcut cadou unui prieten un bilet la loterie și afli că a cîștigat cu el un milion de dolari?

Un bărbat din Massachusetts, SUA, care se află în perioada de recuperare după o operație pe cord deschis, a cîștigat la loterie un premiu în valoare de 1 milion de dolari. Lozul răzuibil cîștigător îi fusese oferit cadou de un prieten, la scurt timp după intervenția dificilă la care a fost supus, relatează CNN.

Alexander McLeish a primit trei lozuri răzuibile alături de o urare de însănătoșire de la un prieten, la începutul acestei luni. În timp ce răzuia primele trei litere de pe biletul cu cuvinte încrucișate, a văzut primul indiciu că ar putea fi un loz norocos. Și-a văzut inițialele: A, W și M. Ulterior, avea să vadă scris cuvîntul "inima" pe rîndul de jos al puzzle-ului de pe loz. Bărbatul a ajuns să cîștige al doilea premiu principal pus în joc, 1 milion de dolari. Potrivit unui comunicat de presă al Loteriei de stat din Massachusetts, există doar 10 cîștigători în total pentru acea sumă pe lozul care costă 20 de dolari. Premiul principal este de 5 milioane de dolari. Primul semn de noroc pe biletul cîștigător au fost inițialele lui McLeish, mai scrie sursa citată. Nu a fost prima dată cînd McLeish a cîștigat cu un bilet oferit de prietenul său. În urmă cu cîțiva ani, a cîștigat 1.000 de dolari la un bilet de loterie pe care i l-a oferit același prieten, de ziua lui, potrivit oficialilor loteriei. Americanul și-a revendicat Vineri premiul de 1 milion de dolari și a ales opțiunea în numerar. După eliminarea taxelor, el a primit în mînă 650.000 de dolari, potrivit comunicatului transmis de reprezentanții loteriei, citați de CNN.

Lukaşenko spune că poate stopa fluxurile energetice ruseşti dacă Polonia îşi închide graniţa cu Belarus

Preşedintele belarus, Aleksander Lukaşenko, a declarat că este gata să suspende fluxurile de energie din Rusia dacă Polonia îşi închide graniţa cu Belarus, a relatat Miercuri agenţia rusă de ştiri RIA, alimentînd tensiunile dintre cele două ţări cu privire la migraţie, transmite Reuters. Belarusul este implicat într-o dispută cu Uniunea Europeană în legătură cu migranţii care campează la graniţa sa vestică. UE a acuzat Belarusul că a adus mii de persoane din Orientul Mijlociu şi le-a împins să intre în blocul comunitar prin Polonia, Lituania şi Letonia. Belarus neagă acest lucru. Între timp, Miercuri, ministrul polonez al Apărării a declarat că ataşatul belarus al Apărării a fost convocat după ce luminile care au fost instalate de către soldaţii polonezi în apropiere de oraşul Terespol au fost avariate de focuri de armă. Un purtător de cuvînt al Ministerului de Externe belarus nu a fost disponibil imediat pentru a comenta.

Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a promulgat, Marţi, noi reglementări care permit Guvernului să limiteze accesul în zonele din jurul graniţei cu Belarus. Legea a intrat în vigoare Miercuri, înlocuind o stare de urgenţă care a expirat Marţi, la miezul nopţii. La începutul lunii Septembrie, Polonia a declarat stare de urgenţă pentru o fîşie de 3 kilometri de-a lungul frontierei cu Belarus. Jurnaliştii şi organizaţiile umanitare nu au avut voie să intre, aminteşte DPA. Aceasta a expirat Marţi şi nu a putut fi prelungită. Cu toate acestea, noua lege permite ministrului de Interne să interzică accesul într-o zonă de frontieră în cazul unei situaţii periculoase tuturor persoanelor care nu sunt din localitate. Ministrul de Interne polonez, Mariusz Kaminski, a anunţat, Marţi seară, că zona de frontieră va rămîne închisă pentru străini pînă la 1 Martie.

Of, of, of și aoleu!

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut Miercuri „negocieri directe” cu Rusia pentru a „opri războiul” în Estul ţării sale, pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Moscova, acuzată că pregăteşte o invazie, relatează AFP. Kremlinul i-a răspuns în aceeaşi zi Preşedintelui ucrainean, spunînd că nu trebuie să negocieze cu Rusia pentru a pune capăt conflictului armat din Donbas, ci cu separatiştii pro-ruşi, conform EFE. ”Trebuie să spunem adevărul, că nu putem opri războiul fără negocieri directe cu Rusia”, a declarat Zelenski într-un discurs în Parlament. ”Nu mi-e teamă de o conversaţie directă cu Preşedintele rus, Vladimir Putin”.

Zelenski a făcut apel la toate forţele politice din ţară să se unească pentru a readuce teritoriile sub controlul Kievului. ”Să luptăm pentru asta, pentru aceste teritorii, cu toate mijloacele noastre, toţi împreună”, a spus el în faţa deputaţilor. ”Ştim că Armata noastră este cea mai bună din lume şi că ne va proteja”, a adăugat el, în timp ce Kievul şi Occidentul sunt îngrijoraţi de mişcările de trupe ruseşti la frontiera ucraineană, temîndu-se de o posibilă invazie.

Rusia a negat în mod repetat orice astfel de planuri, acuzînd Ucraina şi aliaţii săi occidentali de „provocări” tot mai mari. ”Războiul din Donbas este un război intern ucrainean, ştim că Rusia este prezentată ca parte a acestui conflict. Nu este aşa”, a declarat purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, Miercuri, în cadrul briefingului de presă telefonic zilnic. ”Singura modalitate de a opri războiul din Donbas este prin negocieri inter-ucrainene. Acesta este un război civil care a fost provocat de binecunoscutele evenimente din 2014”, a declarat el. Rusia a susţinut întotdeauna că nu are nici o legătură cu conflictul, deşi este parte la Protocolul de la Minsk şi la acordurile de pace de la Minsk din 2015 pentru a pune capăt războiului.

Ne-am dat dracului! Casa Albă îi scapă de SIDA, pînă în 2030, doar pe americani, dar cu ăilalți cum rămîne?

Casa Albă a prezentat Miercuri, cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva SIDA, o strategie menită „să pună capăt epidemiei pînă în 2030” în SUA, relatează AFP. Preşedintele SUA, Joe Biden, urmează să evoce liniile directoare ale acestei strategii ce vizează să reducă cu 75% pînă în 2025 a numărului de infecţii cu virusul HIV şi cu 90% pînă în 2030, potrivit unei foi de parcurs elaborate de Administraţia americană. Este vorba de a pune în aplicare o strategie „mai coordonată şi mai integrată”, potrivit unei surse a Casei Albe care a solicitat anonimatul. Mai mult decît dimensiunea medicală, Executivul american doreşte să aibă în vedere factorii sociali, precum dificultăţile de acces la o locuinţă, sau insecuritatea alimentară, care pot influenţa diagnosticul sau tratamentele.

Administraţia Biden doreşte totodată să considere rasismul drept „o ameninţare la sănătatea publică”, în măsura în care discriminările afectează accesul la îngrijirile medicale sau sporesc riscul de a contracta HIV. Mai mult decît a preveni noi infecţii, această strategie vizează să amelioreze calitatea vieţii a 1,2 milioane de persoane seropozitive în prezent în SUA, mai ales în rîndul celor vîrstnici. În 2019, numărul infecţiilor cu HIV în SUA a ajuns la 34.800. Această cifră, în scădere cu 8% între 2015 şi 2019, reprezintă „un semn de progres încurajator”, dar care rămîne „inegal” în funcţie de populaţiile vizate, este de părere Administraţia Biden.

Pentru că vine Iarna, Rusia, normal, a început exerciţiile militare regulate de Iarnă

Rusia a anunţat, Miercuri, că a început exerciţiile militare regulate de Iarnă în districtul său militar sudic, din care unele părţi se învecinează cu Ucraina, şi că 10.000 de soldaţi s-au mutat pe terenuri de antrenament în această zonă imensă, informează pînă și Reuters. Ministerul Apărării a precizat, într-un comunicat, că exerciţiile vor avea loc şi în Crimeea, peninsula de la Marea Neagră pe care Rusia a anexat-o de la Ucraina în 2014, şi într-o regiune rusă care se învecinează cu Donbas, o porţiune din Estul Ucrainei cucerită în acelaşi an de separatiştii susţinuţi de Rusia.

Oficiali americani, ai NATO şi ai Ucrainei trag de cîteva săptămîni un semnal de alarmă cu privire la un posibil nou atac al Rusiei asupra Ucrainei, indicînd mişcări neobişnuite de trupe ruseşti în apropierea graniţelor sale. Rusia a respins aceste sugestii ca fiind alarmiste şi a declarat că are dreptul de a-şi muta trupele pe propriul teritoriu aşa cum consideră necesar. Ministerul Apărării a precizat în comunicat că exerciţiile, care implică unităţi de infanterie motorizată, vor avea loc pe mai mult de 30 de terenuri de antrenament în cel puţin şase regiuni diferite.

Comunitatea internaţională vrea să ajute OMS să combată mai eficient pandemiile

Cele 194 state membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au lansat Miercuri un proces de negociere pentru a obţine un acord internaţional menit să ducă la prevenirea şi la combaterea mai eficientă a unei viitoare pandemii, în plin val 5 de COVID-19, relatează AFP. Decizia a fosta adoptată în unanimitate la încheierea unei reuniuni excepţionale de trei zile a Adunării Mondiale a Sănătăţii, principalul organ de conducere al OMS care reuneşte totalitatea membrilor săi. Acest acord „reprezintă un angajament comun privind consolidarea prevenţiei şi a pregătirii unui răspuns la pandemii, ţinînd cont de lecţiile pe care le-am învăţat”, a declarat ambasadoarea australiană la ONU, Sally Mansfield, la prezentarea textului. Textul a fost propus de peste zece ţări, printre care cele ale Uniunii Europene şi Statele Unite. Ţările membre au ajuns deja la un acord de principiu Duminică privind adoptarea acestui document.

Membrii OMS vor studia în continuare elaborarea unui cadru juridic şi vor decide dacă acest instrument internaţional va fi coercitiv, similar sau nu unui tratat. Unele ţări, precum SUA, s-au arătat deja reticente faţă de un tratat. Propunerea unui instrument internaţional coercitiv – susţinut de directorul general Tedros – a fost deja prezentat la sfîrşitul lunii Martie într-un manifest semnat de liderii de pe cele cinci continente, printre care Preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic Boris Johnson, Preşedintele Sud-african Cyril Ramaphosa şi Preşedintele chilian Sebastian Pinera.

Parlamentul Ungariei țintește un referendum LGBT

Parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluţie care va împuternici Guvernul să organizeze un referendum privind problemele LGBT, ridicînd campania anti-LGBT a premierului Viktor Orban la un nou nivel, în timp ce se îndreaptă spre o cursă electorală dificilă anul viitor, cînd vor avea loc alegeri parlamentare, relatează Reuters. Orban, un naţionalist care se află la putere din 2010, a propus anul acesta un referendum asupra legislaţiei partidului de guvernămînt care limitează predarea în şcoli a homosexualităţii şi a problemelor legate de transsexuali, intensificînd războiul cultural cu Uniunea Europeană.

Aflat în faţa primelor sale alegeri competitive în mai mult de un deceniu, naţionalistul Orban a încercat să promoveze politici sociale despre care spune că protejează valorile creştine împotriva liberalismului occidental, punînd în centrul campaniei sale, alături de migraţie, problemele de gen şi ceea ce el numeşte propaganda LGBTQ. Parlamentul a votat pe rînd cele patru întrebări pentru referendum, aprobîndu-le cu o majoritate Fidesz. În cadrul referendumului, care va avea loc anul viitor la o dată ce urmează să fie stabilită, ungurii vor fi întrebaţi dacă sunt de acord cu organizarea de seminarii despre orientarea sexuală în şcoli fără acordul părinţilor şi dacă sunt de părere că procedurile de schimbare de sex ar trebui promovate în rîndul copiilor. De asemenea, ei vor fi întrebaţi dacă conţinutul media care ar putea influenţa orientarea sexuală ar trebui să fie prezentat copiilor fără nici o restricţie.