Comandantul Armatei Israelului a promis că îl va găsi și îl va ucide pe noul lider politic al Hamas

Comandantul-şef al Armatei israeliene, Herzi Halevi, a promis, Miercuri, că îl va găsi pe noul lider al grupări palestiniene Hamas, Yahya Sinwar, şi îl va elimina, într-un comunicat de presă publicat a doua zi după numirea acestuia în fruntea mişcării islamiste palestiniene, după asasinarea precedentului lider politic al Hamas, Ismail Haniyeh, transmite AFP.

”Vom spori eforturile pentru a-l găsi, a-l ataca şi a-i pune pe ei (liderii Hamas) să înlocuiască din nou şeful biroului politic al organizaţiei clasificate drept teroriste de Israel”, a declarat generalul Halevi.

Yahya Sinwar, liderul Hamas în Gaza timp de şapte ani, a fost numit, Marţi seara, în fruntea organizaţiei, în locul lui Ismail Haniyeh, ucis Miercurea trecută la Teheran, într-un atac atribuit Israelului.

Însă dacă Haniyeh era considerat un moderat, noul lider politic al Hamas are un profil radical, el participînd la planificarea incursiunii militare efectuate de Hamas în Sudul Israelului pe 7 Octombrie, soldată cu circa 1.200 de morţi şi urmată de represaliile Armatei israeliene, care a lansat în Fîşia Gaza o ofensivă, în urma căreia au murit aproape 40.000 de palestinieni, majoritatea civili.

”Acest nou titlu politic nu va schimba faptul că el este un criminal responsabil de planificarea şi implementarea a ceea ce s-a întîmplat pe 7 Octombrie şi, prin urmare, această schimbare de titlu nu numai că nu ne împiedică să-l căutăm, dar ne stimulează”, a mai spus Halevi despre noul lider politic al Hamas, vorbind în faţa piloţilor de luptă din forţele aeriene israeliene.

Şi ministrul israelian de Externe, Israel Katz, a declarat, Marţi seara, că Yahya Sinwar trebuie să fie "eliminat rapid". 

Parlamentarii bulgari au votat interzicerea propagandei orientării sexuale netradiţionale în şcoli

Parlamentul bulgar a adoptat, Miercuri, cu o largă majoritate, un amendament la Legea Educaţiei, care interzice propaganda LGBT în şcoli, amendament dezaprobat de ONG-uri şi de unele mass-media, care-l consideră apropiat de acte normative de acelaşi fel adoptate de Rusia sau Ungaria şi criticate în UE, consemnează agenţiile AFP şi EFE.

În urma adoptării amendamentului, Legea Educaţiei va interzice în şcolile bulgare "propaganda, promovarea sau incitarea în orice formă, directă sau indirectă, a ideilor şi punctelor de vedere relaţionate cu orientarea sexuală netradiţională şi/sau cu determinarea unei identităţi de gen distinctă de cea biologică".

Amendamentul, propus de partidul naţionalist pro-rus Vazrajdane (Renaşterea), a fost votat în primă lectură de 154 de deputaţi, în timp ce 8 au votat împotrivă şi alţi 9 s-au abţinut, dintr-un Parlament ce numără în total 240 de deputaţi.

ONG-uri şi unele mass-media locale consideră că noua dispoziţie legislativă se aseamănă cu legislaţia în vigoare în Rusia, unde sunt interzise activităţile pro-LGBT, ori cu cea din Ungaria, unde a fost adoptată o lege de protecţie a minorilor care interzice în şcoli materialele despre homosexualitate şi în urma căreia Ungaria a primit sancţiuni din partea Bruxellesului.

John Kirby crede că un acord între Israel și Hamas de încetare a focului şi eliberare a ostaticilor e mai aproape ca oricînd

Un acord între Israel şi Hamas de încetare a focului şi eliberare a ostaticilor din Fîşia Gaza este mai aproape ca oricînd, susţine purtătorul de cuvînt al Consiliului securităţii naţionale al Preşedinţiei americane, John Kirby, a consemnat AFP, scrie Agerpres.
”Celor două părţi li s-a făcut o propunere bună şi amîndouă trebuie să o accepte pentru a putea pune în aplicare acordul de încetare a focului şi eliberare a ostaticilor”, a declarat presei responsabilul american.

Administraţia preşedintelui Joe Biden face de cîteva săptămîni presiuni asupra Guvernului premierului israelian Benjamin Netanyahu să accepte un armistiţiu. Marţi, şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a cerut pentru prima oară public Iranului şi Israelului să evite o "escaladare" a conflictului în plan regional.

"Mai întîi, nu vrem să vedem atacuri şi vom continua să lucrăm pe canalele diplomatice pentru detensionarea situaţiei", a mai spus, Miercuri, John Kirby. ”Însă vă pot spune, în mod sigur, că Statele Unite sunt şi vor rămîne în poziţia de a ajuta Israelul să se apere cu o întreagă gamă de capacităţi militare", a adăugat acesta, în contextul în care Pentagonul a anunţat desfăşurarea în Orientul Mijlociu de nave de luptă şi avioane de luptă suplimentare.

Asasinarea lui Ismail Haniyeh riscă să ducă la un conflict mai amplu, avertizează Organizaţia Cooperării Islamice

Asasinarea ''josnică'' a liderului mişcării palestiniene Hamas, Ismail Haniyeh, riscă să conducă la ''un conflict mai amplu'' în Orientul Mijlociu, a avertizat preşedintele Organizaţiei Cooperării Islamice (OCI), transmit AFP şi DPA, potrivit Agerpres.

Ministrul gambian de Externe, Mamadou Tangara, a cărui ţară deţine în prezent Preşedinţia organizaţiei, a făcut această declaraţie în deschiderea unei reuniuni extraordinare a OCI desfăşurate la Jeddah, în Arabia Saudită. Reuniunea a fost solicitată de Iran, care a acuzat partea israeliană că l-a asasinat pe Haniyeh la Teheran, în 31 iulie.

''Acest act josnic nu face decît să agraveze tensiunile existente şi riscă să ducă la un conflict mai amplu ce ar putea implica întreaga regiune'', a declarat Tangara. Potrivit acestuia, asasinarea lui Haniyeh subliniază ''urgenţa Justiţiei şi a drepturilor omului pentru poporul palestinian''.

Mamadou Tangara a accentuat că suveranitatea şi integritatea teritorială ale statelor-naţiune sunt principii fundamentale care susţin ordinea internaţională, iar încălcarea acestor principii ar conduce la ''destabilizare, conflict, injustiţie, infracţiuni împotriva umanităţii şi suferinţă umană''.

În intervenţia sa, Tangara s-a pronunţat pentru o ''pace durabilă care tratează cauzele originare ale conflictului''.

Teheranul şi mişcarea palestiniană Hamas au acuzat Israelul că s-a aflat la originea asasinării lui Ismail Haniyeh.

Israelul a refuzat pînă acum să facă vreun comentariu pe acest subiect, în schimb, a confirmat că a lichidat alţi membri ai conducerii Hamas, printre care Saleh al-Arouri, ce a fost asasinat la Beirut, şi Mohammed Deif, comandantul militar al mişcării palestiniene.

Turcia s-a aliat cu Africa de Sud în cazul intentat de această țară la CIJ împotriva Israelului

Turcia s-a alăturat oficial, Miercuri, cazului deschis de Africa de Sud la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) împotriva Israelului pentru presupusa încălcare a Convenţiei internaţionale din 1948 privind genocidul, transmite AFOP.

O delegaţie a Parlamentului turc, însoţită de ambasadorul Turciei în Olanda, s-a deplasat, în acest scop, la sediul CIJ de la Haga, potrivit postului public de televiziune turc TRT, care a transmis evenimentul în direct.

Această ''declaraţie de intervenţie'' se bazează pe articolul 63 al Statutului CIJ, a explicat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe turc, Oncu Keceli. El a subliniat că nici o ţară din lume nu se află deasupra dreptului internaţional.

''Cazul prezentat în faţa CIJ este extrem de important pentru a garanta că respectivele crime comise de Israel nu vor rămîne nepedepsite'', a insistat reprezentantul diplomaţiei turce.

Africa de Sud a sesizat Curtea Internaţională de Justiţie, la finalul lunii Decembrie 2023, acuzînd Israelul de comiterea unui ''genocid'' în Gaza, o acuzaţie respinsă vehement de Israel. Ulterior, iniţiativei Sud-africane i s-au alăturat Columbia, Libia, Spania, Mexic şi Autoritatea Palestiniană, ce dispune de statut de observator la CIJ.

În 26 Ianuarie, CIJ i-a cerut Israelului să împiedice orice eventual act de genocid şi să permită accesul ajutorului umanitar în Fîşia Gaza.

Un medic german şi-a ucis patru paciente şi le-a incendiat apartamentele

Un medic suspectat că şi-a ucis patru pacienţi şi apoi le-a incendiat apartamentele, la Berlin, a fost plasat în arest preventiv Marţi, au anunţat Miercuri Poliţia şi Parchetul, relatează AFP.

Medicul în vîrstă de 39 de ani, care era responsabil cu îngrijirea paliativă în cadrul unui serviciu de îngrijire la domiciliu, este acuzat că a dat foc locuinţelor victimelor pentru a se debarasa de probe. Nu se ştie încă cum şi-a ucis victimele.

Se crede că crimele au fost comise între 11 Iunie şi 24 Iulie. Victimele au fost patru femei cu vîrste cuprinse între 72 şi 94 de ani. Dintre cele patru victime, prima, în vîrstă de 87 de ani, a fost resuscitată la 11 Iunie, după ce pompierii au ajuns la apartamentul său, dar a murit la spital la scurt timp după aceea.

Poliţia şi Parchetul nu au oferit încă nici un motiv pentru actele comise asupra celor patru paciente în vîrstă care locuiau în Neukölln şi Treptow, două cartiere muncitoreşti ale capitalei germane.

"Domul de oţel" – proiectul Turciei de a-și construi propriul sistem de apărare antirachetă

Turcia se pregăteşte să îşi construiască propriul sistem de apărare antirachetă, denumit "Domul de oţel", a anunţat preşedintele Agenţiei Industriei de Apărare (SSB), care depinde de Preşedinţia turcă, relatează AFP, potrivit News.ro.

"Proiectul nostru naţional Steel Dome (Domul de oţel) va permite integrarea sistemelor noastre de apărare aeriană, a senzorilor şi a armelor într-o singură reţea", a declarat Haluk Görgün, preşedintele SSB, într-o înregistrare video difuzată de organizaţia sa.

Dotat cu un sistem de sprijin cu inteligenţă artificială, proiectul va fi condus de actori publici din industria de apărare precum Aselsan, Rokatsan şi MKE, precum şi de organizaţia publică de cercetare Tubitak Sage.

Contactat de AFP, SSB a refuzat să ofere detalii suplimentare despre proiect.

Potrivit televiziunii publice TRT Haber, ”Domul de oţel” va fi conceput ca o "umbrelă de securitate" care va acoperi întregul spaţiu aerian turc şi va fi conceput pentru a răspunde ameninţărilor "de la altitudini foarte joase la cele mai înalte", precum şi de la "rază foarte scurtă, la rază lungă".

Ankara se remarcă de mai mulţi ani prin proiecte de apărare ambiţioase, inclusiv drone şi avioane de luptă. Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, îşi reiterează în mod regulat dorinţa de a consolida industria de apărare a Turciei cu avioane şi sisteme construite de companii locale.

"Proiectele pe care le-am lansat cu ani în urmă se transformă acum în avioane, tancuri, nave şi rachete care sunt o sursă de mîndrie pentru noi toţi. Turcia scrie literalmente o epopee în industria de apărare", a declarat el în Februarie.

Washingtonul afirmă că va cere Kievului explicaţii cu privire la incursiunea militară ucraineană în regiunea rusă Kursk

Statele Unite vor contacta Ucraina pentru a primi explicaţii despre incursiunea lansată Marţi de Armata ucraineană pe teritoriul Rusiei în regiunea Kursk, a declarat, Miercuri, purtătoarea de cuvînt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, potrivit agenţiilor Reuters şi AFP.

”Vom contacta Armata ucraineană pentru a afla mai multe despre obiectivele acestei operaţiuni militare, asupra căreia Ucraina nu a informat în prealabil Statele Unite”, a menţionat purtătoarea de cuvînt a preşedintelui american Joe Biden, răspunzînd unei întrebări din partea presei pe acest subiect.

Ucraina a pornit Marţi o ofensivă mecanizată peste graniţă în regiunea rusă Kursk, unde, conform unor relatări neconfirmate, trupele ucrainene au înaintat circa 15 kilometri în direcţia centralei atomoelectrice Kursk şi au ocupat cel puţin 11 sate.

Armata ucraineană a profitat de slaba prezenţă în acea zonă a trupelor ruse, care între timp au fost nevoite să desfăşoare acolo rezerve pentru a respinge atacul.

În timp ce Kievul păstrează tăcerea, unii comentatori consideră că prin această incursiune armata ucraineană urmăreşte să forţeze Rusia să-şi redistribuie forţe de pe alte sectoare ale frontului din interiorul Ucrainei, unde trupele ruse continuă să avanseze constant şi ameninţă puncte strategice ale Armatei ucrainene.

Alţii cred însă că prin astfel de acţiuni Kievul sacrifică inutil trupe preţioase, de care are mare nevoie, în timp ce mobilizarea unor noi soldaţi pentru a compensa pierderile după aproape doi ani şi jumătate de război decurge lent.

Un oficial din Macedonia de Nord a falsificat 4 milioane de euro

Un angajat al Ministerului de Interne din Macedonia de Nord a fost arestat Marți, fiind acuzat că a falsificat aproximativ 4 milioane de euro în monede de 2 euro, conform Politico. Bărbatul voia să le distribuie în Kosovo, stat care are deja probleme cu banii contrafăcuți. 

După o investigație de mai multe luni a autorităților din Macedonia și Kosovo, desfășurată cu sprijinul Europol, bărbatul (34 de ani) a fost arestat pentru falsificarea a milioane de monede de 2 euro. 

Autoritățile au anunțat că au confiscat ”mașinării care produc monede, mii de monede falsificate și inele”, din mai multe locații din Macedonia de Nord. 

Eurojust, agenție a Uniunii Europene dedicată cooperării judiciare între state, a transmis că bărbatul este ”suspectat că a produs aproximativ 2 milioane de monede false de 2 euro, care erau pe cale să fie distribuite în economia kosovară”. 

Kosovo nu este țară membră a UE, dar a adoptat euro ca monedă în 2002. 

Evacuări masive de civili din zona de graniţă a regiunii Kursk în faţa ofensivei ucrainene

Armata rusă a confirmat, Miercuri, continuarea luptelor în regiunea Kursk frontalieră cu Ucraina, unde Armata ucraineană a lansat în ziua precedentă o incursiune mecanizată, în urma căreia mii de persoane sunt în prezent evacuate de ambele părţi ale graniţei, relatează agenţiile AFP şi DPA.

Potrivit Moscovei, trupele ucrainene au pătruns în această regiune cu circa o mie de soldaţi, sprijiniţi de zeci de tancuri şi blindate. Comentatori militari semnalează că Armata rusă avea o desfăşurare slabă în respectiva zonă, ceea ce a permis Armatei ucrainene să pătrundă relativ uşor în profunzime în această operaţiune descrisă de bloggeri militari ruşi drept o ofensivă în toată regula.

În timp ce preşedintele rus Vladimir Putin, apărut vizibil posomorît la o şedinţă de urgenţă cu responsabilii militari, din care au fost transmise secvenţe la televiziune, a acuzat o "provocare pe scară extinsă" din partea Ucrainei, şeful Statului Major al Armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, l-a asigurat că "înaintarea inamicului în profunzimea teritoriului a fost stopată de loviturile aviaţiei şi artileriei".

”Lupte mai sunt în desfăşurare în zonele imediat adiacente frontierei şi operaţiunea se va încheia prin înfrîngerea inamicului, cel puţin 100 de soldaţi ucraineni fiind ucişi şi 215 răniţi”, a susţinut Gherasimov.

Însă bloggeri militari ruşi afirmă că trupele ucrainene au ocupat nu mai puţin de 11 sate ruseşti şi că înaintarea lor continuă în direcţia oraşului Sudzha, unde au fost lansate apeluri de evacuare a civililor. La o distanţă de circa 60 de kilometri de acest oraş se află centrala nucleară Kursk. Aceiaşi bloggeri ruşi estimează la pînă 2.000 de soldaţi efectivele ucrainene angajate în această ofensivă. Potrivit unuia dintre ei, Alexander Sladkov, Armata ucraineană a pătruns zece kilometri în interiorul teritoriului rus.

Autorităţile ruse au anunţat că mii de persoane au părăsit zonele de graniţă în regiunea Kursk, unde în urma atacurilor ucrainene cel puţin cinci civili au murit şi 28 sunt răniţi, printre care şi copii.

Şi în regiunea ucraineană Sumî, învecinată cu regiunea Kursk, autorităţile au ordonat "evacuarea obligatorie" a 23 de localităţi, măsură ce priveşte aproximativ 6.000 de persoane, potrivit guvernatorului Volodimir Artiuci.

În timp ce Kievul păstrează tăcerea, un comentator militar ucrainean, Serghei Zgureţ, consideră că prin această incursiune Armata ucraineană urmăreşte să forţeze Rusia să-şi redistribuie forţe de pe alte sectoare ale frontului din interiorul Ucrainei, unde trupele ruse continuă să avanseze constant şi ameninţă puncte strategice ale Armatei ucrainene.
De asemenea, remarcă acelaşi comentator, geografia acelei zone din Rusia permite "desfăşurarea eficientă a acestui tip de acţiuni disuasive contra inamicului, folosind un dispozitiv redus, şi este probabil ceea ce face Armata ucraineană".