REALITATEA INTERNAȚIONALĂ PE SCURT (6 Iulie 2023)
Italienii și polonezii solicită închiderea frontierelor externe ale UE pentru a combate migraţia
Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, şi omoloaga sa italiană, Georgia Meloni (foto), au convenit, Miercuri, să pledeze pentru o "închidere a frontierelor externe ale UE" în faţa migraţiei clandestine, transmite agenţia EFE.
Vorbind la o conferinţă de presă comună, în timpul unei vizite efectuate la Varşovia de şefa Guvernului italian, aceasta şi premierul polonez au manifestat, conform celui din urmă, "poziţii foarte asemănătoare, dacă nu chiar identice" în chestiuni precum migraţia, securitatea şi susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia.
"Polonia nu este de acord cu migraţia ilegală. Nu suntem de acord nici cu impunerea unor sancţiuni pentru refuzul preluării (de migranţi)", a declarat Morawiecki, făcînd referire la planul Comisiei Europene de relocare a migranţilor în interiorul UE prin cote obligatorii sau plata unor contribuţii financiare de către ţările ce refuză aceste relocări.
"Cine conduce într-o ţară anume? Este Comisia Europeană cea care poate impune cote, sancţiuni, taxe... sau un stat suveran este cel care decide, în interiorul frontierelor sale, şi hotărăşte pe cine acceptă şi pe cine nu acceptă?", a întrebat premierul polonez.
Un acord european, convenit la începutul lunii Iunie la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), înăspreşte regulile privind dreptul de azil în UE, dar include şi cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre. Acordul prevede că statele UE vor trebui să preia un anumit număr de migranţi din statele membre aflate sub presiune migratorie, precum Italia, sau să plătească o contribuţie financiară de circa 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat.
Polonia a propus ca alternativă la planul Comisiei Europene un "plan al frontierelor sigure" şi a transmis că nu va aplica noile cote de migranţi, urmînd să organizeze, în Toamnă, şi un referendum pe această temă odată cu alegerile legislative, amintind, pe de altă parte, că a primit deja din Ucraina peste un milion de refugiaţi de război.
Drepturile omului în Belarus sunt la pămînt
Situaţia privind drepturile omului în Republica Belarus este „catastrofală” şi continuă să se înrăutăţească, a declarat raportoarea specială a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) în această ţară, informează AFP, potrivit agerpres.
Regimul de la Minsk al liderului belarus Aleksandr Lukaşenko „epurează” în mod deliberat societatea civilă de ultimele sale voci disidente, a denunţat Anais Marin la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.
„Situaţia rămîne catastrofală. Din nefericire, ea nu încetează să se agraveze”, a subliniat ea.
Potrivit raportoarei ONU, ”absenţa obligaţiei de a da socoteală pentru încălcări ale drepturilor omului alimentează un climat de teamă printre victimele acestora şi familiile lor”.
Anais Marin a amintit Consiliului ONU că ea alertase, în urmă cu doi ani, asupra „virajului totalitar” al Minskului, dovedit prin „dispreţul faţă de viaţă şi demnitatea umană” în timpul reprimării manifestaţiilor paşnice din 2020.
În raportul său anual, Anais Marin subliniază că peste 1.500 de persoane se află în continuare în detenţie pentru motive politice, cu o medie zilnică de 17 arestări arbitrare din 2020 încoace.
Apărătorii belaruşi pentru drepturile omului fac obiectul unei persecuţii constante, a adăugat ea, şi peste 1.600 de „organizaţii indezirabile au fost dizolvate cu forţa, inclusiv toate sindicatele independente” care mai rămăseseră.
„Aceasta ilustrează o politică deliberată a statului ce vizează epurarea spaţiului civic de ultimele sale elemente disidente”, a continuat raportoarea ONU.
Anais Marin a mai afirmat că media independente din Belarus au fost calificate drept „organizaţii extremiste”, în timp ce libertatea academică era „atacată sistematic”.
Învăţămîntul primar şi secundar este supus unui „control ideologic”, copiii fiind „descurajaţi să-şi exprime propriile lor opinii” şi făcînd obiectul unor „ameninţări şi consecinţe” în cazul unor opinii divergente.
Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a oferit imediat cuvîntul Republicii Belarus pentru a răspunde, însă nici un reprezentant belarus nu era prezent.
Comisarul UE pentru Justiţie: ”În Franța, există un nivel de violență foarte crescut”
Comisarul Uniunii Europene pentru Justiţie, Didier Reynders, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu „nivelul de violenţă foarte crescut” din Franţa şi a pledat pentru „reflecţie” cu privire la modul de organizare a menţinerii ordinii, într-un interviu pentru postul de radio belgian La Premiere (RTBF), informează AFP, potrivit agerpres.
„În Franţa, ceea ce a fost frapant de-a lungul anilor, aţi văzut vestele galbene, reforma pensiilor, acum aceste revolte, de fiecare dată există un nivel de violenţă foarte crescut”, a declarat comisarul belgian.
El a fost întrebat cu privire la violenţele urbane survenite în Franţa după moartea, pe 27 Iunie, a unui tînăr de 17 ani ucis de un poliţist în timpul unui control rutier.
„Nivelul de violenţă foarte crescut, el trebuie într-adevăr examinat, pentru că aceasta pune probleme, uneori în comportamentul unui anumit număr de poliţişti. Aceasta se poate vedea din situaţiile dramatice care au putut interveni, şi de asemenea din comportamentul persoanelor, care au dreptul să manifesteze liber – acesta este un drept fundamental –, însă nu să jefuiască magazine, nu să distrugă magazine, nu să distrugă bunuri publice”, a adăugat Didier Reynders.
„La Bruxelles, de exemplu, sunt probabil cîte două-trei manifestaţii pe zi, însă există un mod de a gestiona aceste manifestaţii – care nu sunt toate violente, din fericire – ce trece mai degrabă prin prevenţie, prin arestări administrative cînd trebuie, decît printr-o confruntare directă”, a adăugat comisarul european.
Situaţia statului de drept în ţările din UE, prezentată în Raportul anual
Comisia Europeană a publicat Miercuri cel de-al patrulea său Raport privind statul de drept în fiecare dintre ţările membre, indicînd că 65% dintre recomandările făcute anul trecut au fost satisfăcute integral sau parţial, transmite agerpres.
Raportul de Miercuri include o comunicare care examinează situaţia în UE ca întreg şi 27 de capitole privind fiecare stat membru care abordează evoluţiile semnificative din Iulie 2022, potrivit unui comunicat al CE.
Raportul acoperă patru segmente principale – sistemele de Justiţie naţionale, cadrele de luptă anticorupţie, pluralismul media şi alte mecanisme instituţionale de verificare şi control.
„Acest raport privind statul de drept arată că nu există o deteriorare radicală sau derivă în nici un stat membru”, a spus comisarul european pentru Valori şi transparenţă, Vera Jourova, în cadrul unei conferinţe de presă, potrivit Reuters.
„Nu voi fi mulţumită niciodată, în general, pentru că există multe lucruri de îmbunătăţit”, a continuat ea.
Ea a observat că au existat unele ameliorări în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar în Ungaria, în contextul în care Budapesta încearcă să deblocheze accesul la fonduri UE.
Raportul face apel în continuare la ameliorări în domenii printre care independenţa media şi judecarea corupţiei la nivel înalt.
În ceea ce priveşte Polonia, Raportul a precizat că nu s-au înregistrat progrese în realizarea recomandărilor din 2022, inclusiv în privinţa asigurării independenţei instanţelor şi a unor proceduri corecte în încredinţarea licenţelor media.
În Kîrgîzstan, se va permite utilizarea matronimicului
Curtea Constituţională a Kîrgîzstanului a hotărît că adulţii pot alege să folosească mai degrabă numele de mijloc pe baza numelui mamei lor decît pe numele tatălui, o măsură surprinzătoare în privinţa egalităţii de gen în Asia Centrală, o parte a lumii în mod tradiţional patriarhală, relatează Reuters, potrivit agerpres.
Ca o moştenire a imperiului rus şi a erei sovietice, majoritatea oamenilor din Kîrgîzstan folosesc patronimicul în stil rusesc: nume de mijloc derivat din numele tatălui lor.
Activista Altîn Kapalova a contestat această regulă în instanţă şi a continuat să facă apel pînă a ajuns la cea mai înaltă Curte, care, săptămîna trecută, a hotărît parţial în favoarea ei, a scris ea pe Facebook.
Instanţa a decis că ar trebui să li se acorde, în continuare, copiilor patronimicul de la naştere, pentru a-i proteja de hărţuiri şi bullying. Dar cetăţenii cu vîrsta peste 18 ani pot alege să schimbe patronimicul pentru un matronimic bazat pe numele mamei.
Elveţia, condamnată la CEDO pentru respingerea unor cereri de reîntregire a familiei ale unor refugiaţi
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Elveţia din cauza respingerii unor cereri de reunificare a familiei ale unor refugiaţi, prin invocarea dependenţei acestora de ajutoare sociale, relatează AFP, scrie news.ro.
Curtea stabileşte că Elveţia a încălcat Articolul 8 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului cu privire la dreptul la respectarea vieţii private în cazul a patru refugiaţi – trei eritreene şi un chinez de origine tibetană.
Aceştia au sosit în Elveţia în perioada 2008-2012 şi au primit statutul de refugiaţi.
Lor nu li s-a acordat însă azil, ci au fost primiţi în sejur cu titlu provizoriu, după ce s-a stabilit că riscul unor rele tratamente pe care le riscau în cazul unei întoarceri în ţara de origine era legat de modul în care şi-au părăsit ţara, aşadar de propriile fapte.
Spre deosebire de refugiaţii care beneficiază de dreptul de azil, celor admişi în sejur cu titlu provizoriu, în Elveţia li se acordă dreptul la reîntregirea familiei numai în anumite condiţii – şi anume o lipsă a dependenţei de ajutoare sociale.
În cazul celor patru refugiaţi, autorităţile elveţiene le-au refuzat cererile de reîntregire a familiei apreciind că această condiţie nu este îndeplinită.
Curtea arată că doi dintre cei patru reclamanţi muncesc, iar un al treilea a fost declarat inapt de muncă.
Ea stabileşte că ”autorităţile elveţiene nu au stabilit un echilibru între, pe de o parte, interesul reclamanţilor de a fi reuniţi cu membri ai familiei lor apropiate în Elveţia, iar pe de altă parte, interesul colectivităţii în ansamblu de a controla imigraţia, cu scopul de a proteja prosperitatea economică a ţării”.
CEDO condamnă Elveţia să le plătească despăgubiri morale în sumă de 5.125 de euro unui număr de doi reclamanţi şi suma de 15.375 euro celui de-al treilea.
Curtea, sesizată de către o a cincea reclamantă, a stabilit, din contră, că autorităţile nu şi-au depăşit puterea discreţionară prin respingerea cererii de reîntregire a familiei celei interesate, deoarece aceasta nu a făcut eforturi să găsească un loc de muncă, în pofida faptului că este în măsură să muncească.
Pentru relaxarea restricţiilor cu privire la editarea genomică, UE vrea să revizuiască normele OMG-urile
Comisia Europeană a propus revizuirea regulilor sale cu privire la Organismele Modificate Genetice (OMG), în ideea de a relaxa restricţiile cu privire la plantele care sunt rezultatele noilor tehnologii de editarea genomică, transmite Reuters, potrivit agerpres.
Executivul comunitar a precizat că fermierii vor dobîndi astfel culturi rezistente la schimbările climatice sau dăunători, care să aibă nevoie de mai puţine îngrăşăminte sau pesticide, iar, la rîndul lor, consumatorii vor putea să cumpere alimente cu o valoare nutriţională sau cu un nivel mai redus de alergeni.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis, în 2018, că tehnicile de editare genomică ar trebui să fie guvernate de actualele reguli privitoare la OMG.
Miercuri însă, Comisia Europeană a propus împărţirea noilor plante rezultate de pe urma editării genomice în două categorii. Cele care ar putea să rezulte de pe urma tehnicilor naturale sau convenţionale ar urma să fie exceptate de la legislaţia privind OMG şi de la cerinţele de etichetare. Toate celelalte plante rezultate de pe urma tehnicilor de editare genomică ar urma să fie tratate ca OMG, avînd nevoie de analize de risc şi proceduri de autorizare.
Propunerea Comisiei Europene are nevoie de aprobarea Parlamentului European şi a Guvernelor statelor UE pentru a intra în lege şi este posibil să fie revizuite.
Pentru folosirea recunoaşterii faciale la metrou, Rusia a fost condamnată de CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Rusia cu privire la folosirea de către autorităţile ruse a recunoaşterii faciale la metrou, care le-a permis să identifice, localizeze şi aresteze un manifestant la Moscova în 2019, relatează AFP, scrie news.ro.
Bărbatul, un cetăţean rus născut în 1985, a luat metroul şi transporta cu el o siluetă de carton în mărime naturală a unui manifestant care agita o banderolă cu mesajul ”risc pînă la cinci ani (de închisoare) (…) din cauza unor manifestaţii paşnice”.
Poliţia a descoperit fotografii şi o înregistrare video a unei manifestaţii organizate de către acest bărbat – singur, în metrou – care au fost publicate pe reţele de socializare.
Reclamantul acuză Poliţia că a recurs la recunoaşterea facială pentru a-l ”identifica pe baza unor capturi de ecran de pe Internet”, iar apoi a cules imagini înregistrate de camere de supraveghere video în staţii ale metroului din Moscova prin care a trecut în ziua acestei manifestaţii.
”Cîteva zile mai tîrziu, Poliţia a folosit recunoaşterea facială în timp real pentru a-l repera şi aresta, în timp ce călătorea cu metroul”, potrivit CEDO.
Curtea, cu sediul la Strasbourg, stabileşte că ”procesarea datelor cu caracter personal” ale reclamantului ”s-a dovedit extrem de intruzivă”, în contextul ”manifestaţiei sale paşnice, care nu a ameninţat nici ordinea şi nici securitatea publice”.
Această folosire ”în acest caz a fost incompatibilă cu idealurile şi valorile unei societăţi democratice guvernate de statul de drept”, stabileşte Curteal într-o hotărîre pronunţată de către şapte judecători.
Potrivit Curţii, au fost încălcate Articolul 8, care reglementează dreptul la viaţă privată, şi Articolul 10, al libertăţii de exprimare ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului,
”În perioada 2017-2022, peste 220.000 de camere de supraveghere video au fost instalate la Moscova, inclusiv în metrou”, afirmă CEDO, care precizează că acestea sunt toate ”echipate cu o tehnologie de recunoaştere facială în timp real”.
CEDO a condamnat Rusia la plata unor despăgubiri morale reclamantului în sumă de 9.800 de euro şi la plata cheltuielilor de judecată, în sumă de 6.400 de euro.
Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei (CoE) în Martie 2022, însă este obligată să pună în aplicare hotărîrile Curţii cu privire la acţiuni sau omisiuni care au avut loc înainte de 16 Septembrie 2022.
Ţările de Jos interzic telefoanele mobile, tabletele şi ceasurile inteligente în sălile de cursuri
Telefoanele mobile, tabletele şi ceasurile inteligente vor fi interzise în mare parte în sălile de cursuri din Ţările de Jos începînd de la 1 Ianuarie 2024, a anunţat Guvernul olandez, încercînd să limiteze astfel sursele care distrag atenţia elevilor în timpul lecţiilor, informează Reuters, potrivit agerpres.
Dispozitivele mobile vor fi acceptate în sălile de cursuri numai dacă ele sunt în mod specific necesare, de exemplu în timpul lecţiilor despre competenţe digitale, din motive medicale sau pentru persoanele cu dizabilităţi.
„Deşi telefoanele mobile sunt intrinsec legate de vieţile noastre, ele nu au ce să caute în sălile de cursuri”, a declarat ministrul olandez al Educaţiei, Robbert Dijkgraaf.
„Elevii trebuie să poată să se concentreze şi să poată să beneficieze de şansa de a învăţa bine. Telefoanele mobile sunt o perturbare, au arătat studiile ştiinţifice. Trebuie să îi protejăm pe elevi de acest lucru”, a adăugat el.
Interdicţia reprezintă rezultatul unui acord la care au ajuns Ministerul Educaţiei, şcolile şi organizaţiile conexe din domeniul Învăţămîntului.
Şcolile olandeze vor putea găsi modalităţi proprii pentru a implementa această interdicţie, a spus ministrul Dijkgraaf, însă vor fi supuse unor consecinţe legale dacă nu vor obţine rezultate suficiente din acest punct de vedere pînă în Vara anului 2024.