"Unii prizonieri inamici au încercat să-şi pună capăt vieţii”, a declarat purtătorul de cuvînt al Brigăzilor Al Quds

Brigăzile Al Quds, braţul armat al grupării islamiste palestiniene Jihadul Islamic, a declarat că unii dintre ostaticii israelieni pe care îi ţine captivi în Fîşia Gaza au încercat să se sinucidă, după ce au început să fie trataţi în acelaşi mod în care, conform acestora, Israelul îi tratează pe deţinuţii palestinieni, potrivit Reuters.

"Unii prizonieri inamici au încercat să-şi pună capăt vieţii, în urma frustrării extreme pe care o resimt din cauza neglijării cauzei lor de către Guvernul lor", a declarat purtătorul de cuvînt al Brigăzilor Al Quds, Abu Hamza, într-o postare pe Telegram. "Vom continua să îi tratăm pe ostaticii israelieni în acelaşi mod în care Israelul îi tratează pe prizonierii noştri", a adăugat el, fără să precizeze numărul ostaticilor israelieni pe care această grupare îi ţine captivi în Gaza. Gruparea militantă palestiniană nu a precizat nici ce fel de măsuri a luat împotriva ostaticilor israelieni.
Din cele 251 de persoane răpite în timpul atacului comandourilor Hamas în comunităţile din Sudul Israelului în 7 Octombrie, 116 sunt încă ţinute captive în Fîşia Gaza, în timp ce 42 nu ar mai fi în viaţă, potrivit Armatei israeliene, citate de AFP.

Dacă Biden va renunța, vicepreşedinta Harris este varianta principală de înlocuire a lui

Vicepreşedinta Statelor Unite, Kamala Harris, este principala variantă de înlocuire a actualului preşedinte Joe Biden dacă acesta va decide să nu continue campania de realegere, au indicat şapte surse din interiorul echipei de campanie a lui Biden, de la Casa Albă şi din Comitetul Naţional Democrat (DNC), aflate la curent cu discuţiile în derulare pe acest subiect, transmite Reuters. Prestaţia lui Biden, şovăielnică, uneori incoerentă şi intens comentată, din dezbaterea cu rivalul republican Donald Trump, a declanşat un val de panică în interiorul Partidului Democrat în legătură cu temerile că actualul preşedinte ar putea să nu fie suficient de apt pentru un al doilea mandat.

Unii democraţi influenţi au vehiculat şi alte variante de înlocuire a lui Biden, pe lîngă Harris, printre care membri populari ai Cabinetului şi guvernatori democraţi precum Gavin Newsom din California, Gretchen Whitmer din Michigan şi Josh Shapiro din Pennsylvania. Încercarea de o ocoli pe Harris, însă, este lipsită de realism şi ar avea şanse aproape zero de succes, au indicat sursele, care au dorit să le fie păstrat anonimatul. Dacă ar fi nominalizată de partid, Harris ar prelua fondurile strînse de campania Biden şi ar moşteni infrastructura acesteia, au spus sursele. Kamala Harris are şi cea mai mare notorietate dintre toate variantele, precum şi cel mai mare scor în sondaje printre democraţii care ar putea fi luaţi în considerare în mod serios, au adăugat sursele.

Într-un sondaj Reuters/Ipsos publicat Marţi, Harris se află cu un punct procentual în urma lui Trump, 42% faţă de 43%, sub marja de eroare de 3,5% puncte procentuale.

În plus, Harris a fost deja verificată pentru funcţia din Administraţie şi a supravieţuit unei examinări intense din partea republicanilor, mai spus sursele. Ignorarea primei femei de culoare vicepreşedinte în favoarea unui alt candidat ar duce la o pierdere a sprijinului în rîndul electoratului de culoare şi feminin, două categorii cruciale pentru orice victorie, sunt de părere unii strategi ai Partidului Democrat.

Potrivit ultimului sondaj, europenii rămîn uniţi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Kiev 

Europenii rămîn solidari cu Ucraina în faţa invaziei ruse şi sunt, în general, în favoarea creşterii livrărilor de arme către Kiev, însă sunt divizaţi cu privire la posibilul rezultat al războiului, conform unui sondaj publicat Miercuri, relatează AFP, potrivit Agerpres. Ucrainenii, şi ei chestionaţi, rămîn în marea lor majoritate împotriva oricărei concesii teritoriale faţă de Rusia. "În toată Europa, creşterea livrărilor de arme şi muniţii pentru Ucraina de către aliaţii săi se bucură de un sprijin puternic din partea populaţiei", notează centrul de cercetare ECFR, care a comandat acest sondaj în 15 ţări, printre care Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, dar şi Ucraina.
Participanții la sondaj sunt mult mai divizaţi cu privire la poziţia pe care ar trebui să o adopte Europa - între un grup de ţări în care majoritatea populaţiilor lor consideră că europenii trebuie să ajute Ucraina să-şi recucerească teritoriile (Estonia, Suedia, Marea Britanie, Polonia, Portugalia), un grup în care majoritatea consideră că Europa trebuie să încurajeze Ucraina să negocieze (Bulgaria, Grecia, Italia, Cehia, Elveţia), un grup indecis în care părerile sunt aproximativ împărţite între aceste două variante şi cei care nu îşi exprimă o opinie precisă asupra acestei chestiuni (Olanda, Spania, Franţa, Germania).
Majoritatea ucrainenilor se opun ideii de a ceda teritoriile ocupate în schimbul aderării la NATO. De asemenea, 45% dintre ei ar prefera să piardă teritorii, dar să fie liberi să adere la UE sau NATO, în timp ce 26% ar prefera să recupereze zonele ocupate, dar să fie demilitarizate, şi să nu adere la NATO sau la UE. Aproape jumătate dintre ucraineni se tem că Statele Unite vor negocia un acord direct cu Rusia fără a implica Kievul, o ipoteză care pare să se refere la o posibilă victorie a lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale din Toamna lui 2024.

Rușii au anunțat ocuparea unui prim cartier în oraşul-cheie Ceasov Iar, în Est

Ministerul rus al Apărării a revendicat, Miercuri, într-un comunicat, capturarea unui prim cartier din Ceasov Iar, oraş strategic în Estul Ucrainei pe care Moscova încearcă să-l cucerească în speranţa de a realiza o străpungere pe frontul din Est, potrivit AFP, scrie Agerpres. Trupele ruse au "eliberat cartierul Novîi" din localitatea Ceasov Iar, în regiunea Doneţk, indică Ministerul, folosind limbajul comunicatelor din cel de-Al Doilea Război Mondial cînd, "Armata Roşie elibera teritorii de sub ocupaţia nazistă".

Cu toate acestea, nu se ştie deocamdată dacă soldaţii ruşi au reuşit într-adevăr să traverseze canalul ce separă o parte a acestui cartier periferic de restul oraşului. Ceasov Iar, situat pe un deal, este o poartă către marile oraşe miniere din Donbas, în primul rînd Kramatorsk, principalul oraş aflat încă sub control ucrainean în regiune. Ucraina a recunoscut în ultimele săptămîni că situaţia este dificilă pentru trupele sale în acest sector al frontului şi a trimis întăriri.

Canalul Telegram DeepState, apropiat Armatei ucrainene, afirmă că acest cartier din Ceasov Iar este "complet distrus" şi că persistenţa de a-l menţine de partea ucraineană nu va duce decît la "creşterea pierderilor". "Retragerea din cartierul (de la periferia estică) este deci o decizie logică, chiar dacă dificilă", afirmă acest canal de Telegram, care transmite date reale despre situaţia de front. Ceasov Iar se află la aproximativ 10 km de Bahmut, oraş pe care Armata rusă l-a cucerit în Mai 2023, cu preţul unor lupte deosebit de sîngeroase şi distrugătoare.

Din Toamna anului trecut, Rusia a preluat iniţiativa pe front, în timp ce Armata ucraineană se confruntă cu o lipsă acută de personal instruit, precum şi de muniţii. De mai multe luni, forţele ruse avansează treptat, cucerind cîte un sat sau două, dar nu au reuşit să străpungă pînă acum liniile ucrainene pentru a obţine o victorie militară, notează AFP. 

Rusia a decis sistarea participării şi plății contribuţiilor la Adunarea Parlamentară a OSCE

Cele două Camere legislative ale Adunării Federale a Rusiei au aprobat, Miercuri, suspendarea participării ţării la Adunarea Parlamentară a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi oprirea contribuţiilor acesteia, făcînd referire la imposibilitatea "unui dialog constructiv" în cadrul acestui organism, transmite EFE, potrivit Agerpres. "Senatorii Rusiei şi deputaţii Dumei de Stat consideră că decizia de suspendare a participării delegaţiei Adunării Federale la Adunarea Parlamentară a OSCE, precum şi la plata contribuţiilor, este justificată şi legitimă", au indicat legislatorii într-un document aprobat Miercuri de ambele Camere ale Parlamentului rus.

În declaraţie, semnată de ambele Camere şi transmisă OSCE şi ONU, legiuitorii ruşi au denunţat că acest organism nu urmăreşte "un schimb constructiv de opinii şi o agendă unificatoare" şi, dimpotrivă, a devenit "un instrument politizat care promovează un discurs anti-rus". Parlamentarii ruşi au indicat că şi-au exprimat aceste preocupări "în mod repetat", dar Adunarea Parlamentară a OSCE a ales "să denatureze în mod deliberat cauzele şi efectele evenimentelor care au loc în Ucraina".
Potrivit senatorilor şi deputaţilor ruşi, "abordările discriminatorii şi pline de prejudecăţi, standardele duble şi rusofobia totală, lipsa de pregătire pentru dezbateri de fond atestă degradarea extremă a Adunării Parlamentare a OSCE ca mecanism de interacţiune interparlamentară".

"Ultima picătură care a umplut paharul acestui impas a fost refuzul României de a acorda vize membrilor delegaţiei ruse pentru participarea acestora la sesiunea anuală din 2024 de la Bucureşti. Această decizie a demonstrat că tendinţa spre confruntare şi atmosfera de intoleranţă au prevalat asupra bunului simţ, spiritului şi valorilor acestei organizaţii", conchide declaraţia.

Un atac rusesc asupra oraşului Dnipro s-a soldat cu 4 civili uciși și 27 răniți

Cel puţin patru civili au fost ucişi şi 27 au fost răniţi Miercuri într-un atac al Rusiei cu rachete şi drone explozive asupra oraşului Dnipro din zona Est-centrală a Ucrainei, a anunţat guvernatorul regional, informează AFP. "Patru morţi în urma atacului rus. Douăzeci şi şapte de persoane au fost rănite", a anunţat guvernatorul regional Serghei Lîsak pe reţelele sociale. Dintre răniţi, 11 au fost spitalizaţi, iar două persoane sunt în stare gravă, a adăugat el.

Loviturile ruse au avariat un centru comercial şi o benzinărie, a adăugat, la rîndul său, preşedintele Adunării regionale, Mikola Lukaşuk, denunţînd un "atac masiv". El a postat fotografii cu un imobil şi cu maşini avînd geamurile sparte. Potrivit media ucrainene, este vorba de un centru comercial care mai fusese lovit de o rachetă rusă la sfîrşitul lui Decembrie.

Miercuri dimineaţa, Rusia a lansat şapte rachete ghidate şi de croazieră, cinci drone explozive şi o a şasea de recunoaştere asupra regiunii Dnipropetrovsk, a cărei capitală este oraşul Dnipro, a anunţat comandamentul forţelor aeriene ucrainene. Apărarea aeriană a Ucrainei a reuşit să distrugă cinci rachete şi toate dronele, a dat asigurări comandantul Mikola Oleşciuk într-un comunicat. În regiunile vecine Doneţk şi Harkov (Est), doi civili au fost ucişi în timpul unor atacuri nocturne ruse, au anunţat Miercuri autorităţile regionale. 

Din cauza ofensivei israeliene din Gaza, 12 angajaţi ai Administraţiei Biden au demisionat

Cel puţin 12 angajaţi ai Administraţiei Statelor Unite şi-au dat demisia în ultimele luni din cauza sprijinului preşedintelui Joe Biden pentru ofensiva israeliană asupra Fîşiei Gaza, au anunţat foştii angajaţi în prima declaraţie comună pe care au emis-o de la începutul conflictului, informează EFE. "Suntem foşti oficiali ai Guvernului Statelor Unite care au demisionat din poziţiile noastre în ultimele nouă luni din cauza îngrijorării noastre serioase cu privire la politica SUA pe fondul crizei din Gaza", au explicat aceştia.

Semnatarii susţin că poziţia lui Biden în acest război este "un eşec şi o ameninţare la adresa securităţii naţionale a Statelor Unite", pe lîngă faptul că trimiterea de arme către Israel face ca ţara Nord-americană să fie "complice la crimele şi foametea împotriva populaţiei palestiniene". Declaraţia este semnată de 12 persoane, între care şi Josh Paul, care a demisionat în Octombrie anul trecut din funcţia sa la Departamentul de Stat, unde gestiona transferul de arme către alte ţări, devenind primul oficial care a demisionat public din cauza războiului din Gaza.

Există însă şi nume necunoscute pînă acum, precum Maryam Hassanein, asistent special la Departamentul de Interne care şi-a dat demisia Marţi, şi Anna Del Castillo, care şi-a părăsit funcţia de director adjunct al Biroului de Management al Casei Albe în Aprilie, dar a cărei demisie a fost anunţată Marţi. Printre semnatari se numără şi membri ai Forţelor Armate, cum ar fi Mohammed Abu Hashem, sergent major în Forţele Aeriene, care şi-a dat demisia după ce mătuşa sa din Gaza a fost ucisă aparent cu armament de fabricaţie americană. Diplomata Hala Rharrit, care pînă în Aprilie a fost purtător de cuvînt în limba arabă pentru Departamentul de Stat, şi-a dat şi ea demisia.
Cei 12 foşti oficiali au susţinut în declaraţie că Guvernul "încalcă în mod intenţionat mai multe legi americane şi încearcă să denatureze faptele şi să folosească lacune juridice pentru a menţine fluxul de arme către Israel". Ei le-au cerut, de asemenea, angajaţilor Administraţiei care sunt nemulţumiţi de politica faţă de Gaza "să vorbească" şi "să continue să facă presiuni" pentru ca lucrurile să se schimbe. 

Un Tribunal din New York a hotărît să amînat sentinţa în dosarul plăţilor lui Trump către o fostă vedetă porno

Un Tribunal din New York a decis să amîne sentinţa în dosarul plăţilor către o fostă vedetă porno, în urma unei decizii istorice a Curţii Supreme a SUA referitoare la imunitatea preşedinţilor SUA, transmite Reuters. Sentinţa ar urma să fie dată în 18 Septembrie, a menţionat judecătorul Juan Merchan, într-o scrisoare adresată părţilor în proces. Iniţial, instanţa stabilise că sentinţa va fi anunţată în 11 Iulie.

Pe 30 Mai, doisprezece juraţi l-au declarat, în unanimitate, pe Donald Trump vinovat de 34 de infracţiuni de falsificare a unor documente contabile pentru a ascunde plata a 130.000 de dolari către starul de filme porno Stormy Daniels chiar la sfîrşitul campaniei prezidenţiale din 2016. Această plată, a cărei disimulare a fost considerată ilegală, avea scopul de a-i cumpăra tăcerea despre o relaţie sexuală pe care ea susţine că a avut-o cu Donald Trump - pe care acesta din urmă o neagă - în 2006, cînd era deja căsătorit cu soţia sa Melania. Infracţiunea de fals în acte contabile poate fi pedepsită teoretic cu pînă la patru ani de închisoare, însă judecătorul poate alege o alternativă precum pedeapsa cu suspendare cu probaţiune sau chiar muncă în folosul comunităţii.
Acesta este primul caz din istoria Statelor Unite cînd un fost preşedinte este condamnat pentru o faptă cu caracter penal. În scenariul cel mai pesimist, sentinţa lui Trump ar putea fi de cîţiva ani de închisoare. 

”Situaţia din Franţa este gravă”, avertizează fostul preşedinte Francois Hollande

Fostul preşedinte francez Francois Hollande a avertizat că ''situaţia din Franţa este gravă'' din cauza posibilităţii ca extrema dreaptă să ajungă la putere şi a susţinut ideea unei alianţe a celorlalte partide pentru a guverna provizoriu dacă Duminică nu va exista o majoritate, informează EFE, potrivit Agerpres.

Într-o declaraţie acordată postului public France 2, Hollande, şeful statului între 2012 şi 2017, a justificat această posibilitate prin faptul că "este nevoie de responsabilitate" pentru că "ţara nu se poate opri". "Trebuie să existe o soluţie de angajamente minime pe cel puţin un an", a explicat el, referindu-se la faptul că după al doilea tur al alegerilor legislative de Duminica viitoare nu pot avea loc noi alegeri la termen timp de un an. Hollande a recunoscut că programele electorale care separă arcul politic - care include de la conservatori la comunişti - sunt foarte diferite, dar a insistat că "ţara trebuie guvernată".

Formaţiunea de stînga Franţa Nesupusă (LFI) a pus sub semnul întrebării intrarea sa într-un acord de acest tip, insistînd că va intra la guvernare doar pentru a-şi implementa programul. Hollande consideră că acest lucru nu ar însemna o breşă în unitatea stîngii, dar a precizat că partidele din Noul Front Popular pot intra în această schemă prin îndeplinirea unora dintre promisiunile lor. "Stînga trebuie să fie o soluţie şi nu doar o barieră" pentru extrema dreaptă, a subliniat el. Hollande a insistat că singurul partid care poate obţine Duminică majoritate absolută este Adunarea Naţională (RN), de extremă-dreapta, iar dacă nu va reuşi, va trebui să "îşi arate orientarea".
"Este clar că RN nu va avea capacitatea de a acţiona" fără majoritate absolută din cauza dificultăţii de a ajunge la acorduri, a prezis el. Din acest motiv, Hollande a spus că blocul care "poate reprezenta o soluţie" trebuie să facă un pas înainte. "Situaţia din Franţa este gravă. Lumea ne urmăreşte, Europa este îngrijorată", a avertizat el.

Obama și-a manifestat îngrijorarea cu privire la viitorul electoral al lui Biden după dezbatere

Fostul preşedinte american Barack Obama le-a împărtăşit, în privat, persoanelor apropiate îngrijorarea sa cu privire la cursa electorală a actualului lider de la Casa Albă, Joe Biden, care, după dezbaterea de săptămîna trecută, a devenit şi mai complicată, potrivit The Washington Post, preluat de EFE.

Potrivit The Washington Post, care citează surse familiare cu comentariile făcute de Obama, fostul preşedinte le-a spus apropiaţilor că drumul deja dificil al lui Biden către realegere a devenit o provocare mai mare după prestaţia sa slabă în dezbaterea electorală pe care a avut-o Joia trecută cu republicanul Donald Trump.

Sursele dau asigurări, potrivit ziarului de la Washington, că Obama are în privat o viziune mai dură asupra viitorului cursei electorale a fostului său vicepreşedinte decît o exprimă în public. Obama a vorbit cu Biden la telefon după dezbatere pentru a-şi oferi sprijinul şi a acţiona drept consilier al actualului preşedinte, care a fost criticat dur după prestaţia sa în dezbaterea cu Trump, potrivit ziarului. Fostul preşedinte nutreşte de mult timp anumite îngrijorări cu privire la capacitatea partidului său de a-l învinge pe republicanul Donald Trump la alegerile prezidenţiale din Noiembrie,  avertizîndu-l în mod repetat pe Biden în ultimele luni despre cît de dificil va fi să fie reales, scrie The Washington Post. De altfel, înainte de dezbatere, Barak Obama le-a comunicat apropiaţilor săi aceste îngrijorări cu privire la situaţia cursei electorale, reiterează presa americană.

În timp ce unii democraţi îi cer lui Biden să renunţe la cursa prezidenţială pe fondul unei panici larg răspîndite, Obama a apărat public rolul lui Biden, avînd în vedere istoria lor de colaborare şi chiar a fost activ în campania acestuia. Însă, de luni de zile, Obama le-a împărtăşit lui Biden şi prietenilor săi preocupările sale profunde cu privire la puterea politică a lui Trump şi la posibilitatea reală ca acesta să fie reales în Noiembrie.