UE dezbinată de către migranți

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, au cerut, separat, progrese mai rapide în ceea ce privește revizuirea planificată a sistemului de azil al blocului comunitar, în condițiile în care negocierile sunt în impas, informează Mediafax.

Von der Leyen a susținut, Miercuri, că instrumentalizarea continuă a migranților în scopuri politice de către țări precum Belarus arată că este nevoie de un acord rapid.

Întrebată despre poziția Germaniei, Metsola a spus că nu dorește să comenteze poziția fiecărui stat membru în parte. Berlinul a fost acuzat de unii pentru înghețarea actuală a discuțiilor dintre Legislativul UE și statele membre. "Nu aș nominaliza țări, ci mai degrabă aș spune că ar trebui depuse toate eforturile pentru a debloca orice piedică de ultim moment", a declarat Metsola, menționînd că este "esențial ca Europa să rezolve criza legislativă privind migrația" în acest an.

Anul viitor, multe inițiative legislative se vor bloca înainte de alegerile pentru Parlamentul European din Iunie.

Metsola a spus că vor exista țări care nu vor dori să accepte noi reguli, menționînd totodată că acest lucru nu este o noutate. Ea a rămas încrezătoare că va găsi o soluție în următoarele săptămîni.

Capitalele UE negociază în prezent o reformă radicală a sistemului comun de azil al blocului comunitar. O parte a acestuia, în special așa-numitul regulament privind criza, face obiectul unor lupte intense.

Guvernul german nu a susținut o propunere de compromis în luna Iiulie, ceea ce a făcut ca statele UE să nu poată formula o poziție comună pentru a intra în negocieri cu Parlamentul cu privire la regulamentul privind criza. Principalul motiv invocat de Berlin a fost acela că propunerea ar permite statelor membre să reducă standardele de protecție pentru migranți într-un mod inacceptabil în cazul unui aflux deosebit de puternic de migranți. Supărat de acest impas, Parlamentul a anunțat, săptămîna trecută, că va bloca pînă la noi ordine alte părți ale negocierilor privind reforma planificată a azilului. Întîrzierile sunt, de asemenea, critice, avînd în vedere viitoarele alegeri europene din Iunie 2024.

Negocierile privind proiectele de lege între țările UE și Parlamentul European care nu sunt încheiate înainte de votul de anul viitor ar putea fi nevoite să înceapă din nou cu parlamentarii nou aleși sau să se confrunte cu întîrzieri mari. În cazul reformei privind azilul, acest lucru ar reprezenta un regres deosebit de mare, deoarece legislația este în lucru de ani de zile. Principalul obiectiv al pachetului de reformă este de a aborda migrația ilegală în blocul comunitar.

Președinta PE pledează pentru aderarea României la Schengen

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European (PE), crede că intrarea României și Bulgariei în spaţiul european de liberă circulaţie se va realiza în timpul Președinției spaniole a Consiliului Uniunii Europene.

„Nu doar că aşteptaţi această decizie, ci o şi meritaţi încă din 2011. Parlamentul European şi-a făcut datoria şi, dacă va trebui să mai facem ceva pentru a identifica ce mai avem de făcut, o vom face. Majorităţile există, nu e nici o problemă în ceea ce ne privește. Cred, aşadar, că vom reuşi să găsim o soluţie. Avem aşteptări înalte de la această Preşedinţie pentru a încerca să lucreze cu colegii austrieci şi cu alţii, dacă există alte ţări unde continuă să existe întrebări şi cred că aceste întrebări îşi pot primi răspunsurile'', a declarat Metsola, într-un interviu organizat de European Newsroom pentru agenţiile implicate în acest proiect media european, la sediul PE din Bruxelles.

Bulgaria şi România doresc să devină membre ale spaţiului de liberă circulaţie, dar Austria şi Olanda au blocat o decizie pozitivă la Consiliul JAI din decembrie anul trecut, invocînd drept motiv un control insuficient al fluxurilor de migranţi. În timp ce aderarea Bulgariei a fost blocată de Olanda şi Austria, în cazul României opoziţia a venit doar din partea Vienei. În discursul său anual privind starea UE, rostit la începutul acestei luni în plenul Parlamentului European la Strasbourg, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a cerut Austriei să permită intrarea României și Bulgariei în Schengen „fără nici o întîrziere”.

Pînă la încheierea Preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, la sfîrşitul anului, mai sunt programate trei reuniuni ale Consiliului miniştrilor de Interne din UE: pe 28 Septembrie, 18 Octombrie şi 4 Decembrie.

Stoltenberg: "Nu vedem nici un semn că obiectivele lui Putin s-au schimbat"

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat, Miercuri, prima livrare de tancuri americane Abrams către Ucraina, potrivit dpa. Contribuţiile semnificative ale aliaţilor din NATO consolidează poziţia Ucrainei, capacitatea ei de a respinge forţele ruse, a declarat Stoltenberg, vorbind în marja unei întîlniri cu noul prim-ministru leton Evika Silina, Miercuri, la Bruxelles.

"Contraofensiva Ucrainei continuă să facă progrese constante. În unele sectoare, forţele ucrainene au trecut de apărarea Rusiei. Dar nu vedem nici un semn că obiectivele lui Putin s-au schimbat", a declarat şeful NATO.

”Cea mai bună cale către o pace durabilă este intensificarea sprijinului pentru Ucraina, întrucît războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai mare ameninţare la adresa securităţii noastre din ultimele decenii", a subliniat Stoltenberg.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat anterior sosirea tancurilor Abrams în Ucraina. În total, SUA au anunţat livrarea a 31 de tancuri de luptă Ucrainei.

Autorităţile germane au interzis încă o grupare de extremă dreaptă acuzată de răspîndirea ideologiei naziste

Un nou val de percheziţii a avut loc Miercuri în Germania, după interzicerea unei alte grupări de extrema dreaptă acuzată de răspîndirea ideologiei naziste, relatează Reuters.
Au fost vizate, în raidurile desfăşurate la primele ore ale dimineţii în 12 landuri, sediul grupării cunoscute ca "Artgemeinschaft", precum şi 26 de locuinţe ale unui număr de 39 de membri, a precizat, într-un comunicat, Ministerul german de Interne.
"Este încă o lovitură dură dată extremismului de dreapta şi piromanilor intelectuali care continuă să răspîndească ideologiile naziste în ziua de azi", a notat ministrul Nancy Faeser, explicînd că gruparea "a încercat să creeze noi duşmani ai Constituţiei printr-o dezgustătoare îndoctrinare a copiilor şi tinerilor".

Acţiunea de Miercuri vine după ce săptămîna trecută autorităţile germane au interzis un alt grup neo-nazist, "Hammerskins Deutschland", avînd originea în SUA, şi au percheziţionat casele a 28 de membri, în urma unei anchete care a durat peste un an şi la care au contribuit şi oficiali americani.

Probleme serioase în Turcia din cauza abuzului de medicamente

Din cauza consumului excesiv și irațional de medicamente, Turcia a revenit la perioada "pre-antibiotice", avertizează experți în microbiologie, informează Rador Radio România.

Abuzul de antibiotice a făcut ca acestea să aibă efecte limitate sau nule pînă și în cazul unor infecții banale care în urmă cu cîțiva ani putea fi tratate cu succes. Organismul uman a dezvoltat rezistență la antibiotice, pe fondul utilizării iraționale a acestora, iar acum tratamentele nu își mai ating obiectivul, iar pacienții mor din cauza unor suprainfecții bacteriene, tratabile cu puțin timp în urmă. În prezent, pacienții sunt internați și urmează tratamente cu medicamente cu spectru larg, ceea ce nu s-ar fi întîmplat recent, atrag atenția specialiștii.

Liber la consumul de canabis în cafenelele din California

California este pe punctul de a introduce o lege care va permite deschiderea cafenelelor cu canabis în tot statul. Matt Haney, un legiuitor din San Francisco, a scris proiectul de lege, susținînd că vor crește încasările la buget prin reducerea vînzărilor ilegale.

„Am văzut în locuri precum Amsterdam și în alte locuri din întreaga lume că oamenii vor să consume canabis cu prietenii lor în timp ce socializează, în siguranță și legal. În momentul de față, este interzis (în California - n.r.) și asta este o oportunitate uriașă ratată pentru industrie și pentru locuitorii statului nostru, inclusiv pentru turism”, a declarat Haney pentru Sky News.

Biroul lui Haney susține că vînzările legale de canabis în California au ajuns la 4 miliarde de dolari în 2020. În schimb, vînzările de pe piața neagră au fost estimate la peste 8 miliarde de dolari.

Canabisul recreațional este legal în California din 2016, iar achizițiile se fac prin intermediul farmaciilor, produsele fiind în general fumate în clădiri private sau în aer liber. Specialiștii susțin că, probabil, guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, va aproba proiectul de lege în următoarele zile, în ciuda opoziției unor organizații californiene. Dacă va fi aprobată, legea va intra în vigoare la 1 Ianuarie anul viitor.

Acord de cooperare în domeniul industriei nucleare între Ungaria și Slovacia

Ungaria şi Slovacia vor semna un Acord de cooperare în domeniul industriei nucleare, al cărui principal ţel este corelarea investiţiilor şi utilizarea noilor tehnologii, a anunţat Miercuri, la Bratislava, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, informează Rador Radio România.

Potrivit unui comunicat al Ministerului ungar de Externe, acordul va fi semnat de Péter Szijjártó şi de ministrul slovac al Economiei, Peter Dovhun. "Acest acord ne va ajuta în aplicarea noilor tehnologii pentru alcătuirea mixului energetic”, a subliniat Péter Szijjártó. Ministrul ungar de Externe a precizat că cea mai bună soluţie la criza energetică din Europa este dezvoltarea capacităţilor nucleare, deoarece centralele atomice pot produce o mare cantitate de curent electric, ieftin şi în siguranţă.

Ministrul ungar de Externe a adăugat că energia nucleară este considerată ecologică, iar în urma extinderii centralei de la Paks vor putea fi răscumpărate anual, prin certificate verzi, 17 milioane de tone de bioxid de carbon. Totodată, Péter Szijjártó a atenţionat că în Europa "există atacuri foarte serioase" faţă de utilizarea energiei nucleare. "Încă există acţiuni de natură ideologică şi politică pentru ca energia nucleară să ajungă într-o situaţie defavorizată, astfel încît să fie private de utilizarea acesteia acele ţări care se bazează pe energia nucleară în alcătuirea mixurilor energetice", a accentuat şeful diplomaţiei de la Budapesta. "Asta se întîmplă şi în cazul Ungariei şi Slovaciei. Atît în Ungaria, cît şi în Slovacia energia nucleară are un rol determinat în ceea ce priveşte securitatea energetică. Renunţarea la energia nucleară este contrară interesului naţional", a mai precizat Péter Szijjártó.

Energia nucleară este o alternativă cu emisii reduse de carbon la combustibilii fosili și reprezintă o componentă esențială a mixului energetic în 13 dintre cele 27 de state membre ale UE, avînd o pondere de aproape 26 % din energia electrică produsă în UE, transmite Parlamentul European (PE). Cu toate acestea, în urma dezastrului de la Cernobîl din 1986 și a catastrofei nucleare de la Fukushima, Japonia, din 2011, energia nucleară a ajuns să fie foarte controversată.

„Decizia Germaniei de a elimina treptat energia nucleară pînă în 2020, precum și închiderea temporară a două reactoare belgiene după ce au fost descoperite fisuri în recipientele acestora au intensificat presiunea în sensul abandonării energiei nucleare în UE. Chiar dacă includerea sau nu a energiei nucleare în mixul lor energetic este o decizie ce le revine statelor membre, legislația UE urmărește îmbunătățirea standardelor de siguranță a centralelor nucleare și asigurarea unei manipulări și eliminări a deșeurilor nucleare în condiții de siguranță”, mai arată PE.

Germania consolidează controalele la frontiera cu Polonia şi Cehia

Germania a anunţat, Miercuri, o consolidare a controalelor la frontiera cu Polonia şi Cehia în lupta împotriva imigraţiei ilegale, în contextul unei creşteri puternice a numărului solicitanţilor de azil, relatează Euronews.

Această consolidare va consta în controale ale Poliţiei ”flexibile şi mobile în locuri care se schimbă, care urmează să intre în vigoare săptămîna aceasta”, anunţă ministrul german de Interne Nancy Faeser.

Obiectivul acestor controale este ”să exercite o presiune maximă  în căutarea traficanţilor şi să protejeze persoanele care traversează adesea în mod clandestin frontierele, fără apă şi aproape fără aer”, subliniază ea.

Imigraţia a redevenit în Septembrie, în urma unor semnale de alarmă ale unor comunităţi depăşite şi unor controverse cu Italia, un subiect fierbinte în Germania şi obligă coaliţia guvernamentală de centru stînga să acţioneze.

Poliţia federală a înregistrat aproximativ 71.000 de intrări ilegale în ţară în acest an, precizează într-un comunicat Ministerul de Interne.

”Principalele ţări de origine sunt Siria, Afganistan, Turcia şi Irak”, precizează el.

Singurele puncte fixe de control la intrarea în Germania se află la frontiera cu Austria, o moştenire a crizei migraţiei din perioada 2015-2016, cînd prima economie europeană a găzduit peste un milion de refugiaţi.

Faeser cere ţărilor de la frontiera externă a UE, inclusiv Italia, ”să apere mai bine frontierele şi să aplice procedurile prevăzute de Comisie”, în contextul unei tensionări a relaţiilor cu Roma în probleme de migraţie.

Berlinul anunţa la mijlocul lui Septembrie că nu mai primeşte migranţi provenind din Italia, aşa cum prevede Planul European de Solidaritate, după ce Roma a decis să deroge de la obligaţiile care-i revin de a prelua solicitanţi de azil respinşi în alte ţări.

În lipsa acestei bune cooperări, ”frontierele deschise în interiorul UE sunt un pericol”, avertizează Nancy Faeser.

Aceste anunţuri intervin cu mai puţin de două săptămîni înaintea unor alegeri regionale cu valoare de test pentru Olaf Scholz, în Bavaria şi Hesse. Ministrul german de Interne Nancy Faeser candidează din partea Partidului Social Democrat (SPD, centru-stînga) al lui Olaf Scholz în landul Hesse.

Doi bărbaţi au fost amendați după ce i-au arătat degetul mijlociu lui Macron în Alsacia

Doi bărbaţi au fost condamnaţi la plata unor amenzi după ce i-au arătat degetul şi l-au insultat pe preşedintele francez Emmanuel Macon în timpul unei vizite la Sélestat, în Alsacia, în Aprilie, anunţă Parchetul din Colmar, relatează AFP.

La 19 Aprilie, şeful statului francez a fost huiduit în timpul unei vizite la Sélestat, în Bas-Rhin, prima sa baie de mulţime după promulgarea legii reformei pensionării.

Cei doi manifestanţi, fără antecedente judiciare, s-au înfăţişat Luni în Justiţie, după ce şi-au recunoscut vina cu privire la ultraj faţă de o persoană depozitară a autorităţii publice.

Unul dintre ei a fost condamnat la plata unei amenzi de 400 de euro, dintre care 300 de euro cu suspendare, iar celălalt la plata unei amenzi în valoare de 400 de euro, dintre care 200 de euro cu suspendare.

O a treia persoană, o femeie, care urma să compară, nu s-a prezentat şi urmează să fie judecată la 2 Aprilie 2024 la un Tribunal corecţional.