Tel Aviv sub teroarea Hezbollah

Locuitorii din Tel Aviv s-au grăbit către adăposturile antiaeriene Miercuri dimineaţă, cînd gruparea şiită libaneză Hezbollah a tras în premieră o rachetă balistică asupra oraşului, informează agenţia de presă israeliană TPS.

Forţele de Apărare ale Israelului (IDF) au anunţat că sistemul de apărare antiaeriană Arrow a interceptat racheta.

Hezbollah a confirmat lansarea rachetei, care a declanşat sirenele de avertizare în mai multe comunităţi de coastă, inclusiv în Netanya.

Hezbollah a anunţat, Miercuri, că racheta a vizat sediul Mossad de lîngă Tel Aviv, despre care spune că este responsabil pentru asasinarea liderilor săi şi aruncarea în aer a pagerelor şi walkie-talki-urilor deţinute de membri ai grupării, potrivit Reuters.

Mişcarea Hezbollah din Liban, susţinută de Iran, a lansat sute de rachete şi obuze asupra Israelului în ultimele zile, pe fondul intensificării tensiunilor în Sudul Libanului, aminteşte Reuters.

Armata israeliană a desfăşurat cele mai ample bombardamente săptămîna aceasta, care au vizat lideri ai Hezbollah şi au lovit sute de ţinte în adîncul Libanului, raidurile soldîndu-se cu peste 500 de morţi şi mai bine de 1.800 de răniţi.

Marţi, într-un raid israelian asupra capitalei libaneze Beirut a fost ucis un comandant al Hezbollah, Ibrahim Qubaisi, care conducea forţa de rachete şi obuze a grupării.

Rușii au cucerit două noi localităţi în Estul Ucrainei

Armata rusă a afirmat, Miercuri, că a preluat controlul asupra a două noi localităţi din regiunea Doneţk, în Estul Ucrainei, unde trupele sale continuă să avanseze în faţa unor forţe ucrainene depăşite numeric şi ducînd lipsă de putere de foc, relatează AFP, potrivit Agerpres.

"Unităţile grupării armate Sud au eliberat localităţile Ostroie şi Grigorovka (Gostre şi Grigorivka, în ucraineană), a indicat Ministerul rus al Apărării, într-un comunicat.

Ministerul nu precizează unde se află exact acestea, dar o localitate numită Gostre se află puţin mai la Est de oraşul Kurahove, controlat de forţele Kievului.

Observatorii militari s-au arătat deosebit de îngrijoraţi în legătură cu situaţia din Vuhledar, un oraş situat mai la Sud în regiunea Doneţk, unde trupele ucrainene, de peste doi ani şi jumătate, resping atacuri ruseşti intense.

Ministerul britanic al Apărării a afirmat Miercuri, în raportul său zilnic, că trupele Kremlinului au avansat în sectorul Vuhledar, ameninţînd acum oraşul din trei părţi diferite.
Contactaţi de AFP, Brigada a 72-a mecanizată separată ucraineană, care apără oraşul, şi comandamentul responsabil de acest sector nu au dorit să facă vreun comentariu.

Responsabilul instalat de ruşi în regiunea Doneţk, Denis Puşilin, citat de agenţia oficială de presă RIA Novosti, a afirmat, Miercuri, că lupte se duc deja în interiorul oraşului Vuhledar.

ISW confirmă, în ultimul său raport, că trupele ruse au intrat în Vuhledar dinspre Est şi încearcă să avanseze şi dinspre Nord-Estul oraşului.

Ayatollahul Khamenei avertizează că uciderea unor comandanţi Hezbollah nu va îngenunchea gruparea libaneză

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că asasinarea recentă în Liban a unor comandanţi Hezbollah de către Israel nu poate "îngenunchea" mişcarea islamistă libaneză, un aliat al Teheranului, relatează AFP, potrivit Agerpres.

"Unele dintre forţele eficiente şi valoroase ale Hezbollah au căzut ca martiri, ceea ce, fără îndoială, a provocat pierderi mişcării Hezbollah, însă nu asta ar putea îngenunchea gruparea", a declarat el în timpul unei întîlniri cu militari şi veterani ai războiului dintre Iran şi Irak.

"Puterea organizatorică şi umană a Hezbollah valorează mult mai mult decît atît. Autoritatea sa, capacităţile sale, puterea sa (...) nu pot fi afectate grav de pierderea acestor martiri", a mai spus el.

Ayatollahul Khamenei a declarat, de asemenea că Hezbollah "a protejat" Fîşia Gaza de la începutul conflictului.

"Pînă în prezent, victoria a fost de partea rezistenţei palestiniene şi a Hezbollah", a spus el. "Victoria finală în această bătălie va aparţine frontului de rezistenţă şi Hezbollah", a insistat liderul suprem iranian. 

Solicitarea lui Zelenski de a impune Rusiei pacea este considerată de către Kremlin o greşeală fatală

Kremlinul a calificat apelul adresat Consiliului de Securitate al ONU de către preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, de a impune Rusiei pacea drept "o eroare fatală", informează EFE.

"Aceasta este o greşeală profundă care va avea în mod inevitabil consecinţe asupra regimului de la Kiev", a declarat purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă telefonică zilnică.

Peskov, care a subliniat "dinamica pozitivă" a progreselor făcute de Armata rusă în regiunea ucraineană Donbas, a subliniat că încercarea de a forţa Rusia să accepte o înţelegere este "imposibilă".

"Rusia este adepta păcii, dar cu condiţia ca pilonii securităţii sale să fie garantaţi şi obiectivele stabilite de operaţiunea militară specială să fie îndeplinite. Fără atingerea acestor obiective, impunerea ei (pacea) este imposibilă'', a spus el.

Zelenski, care a acuzat Moscova că plănuieşte atacuri împotriva a trei centrale nucleare, a subliniat că singura opţiune de a pune capăt ostilităţilor din Ucraina este de a forţa Rusia să accepte pacea.

În plus, el a denunţat şi faptul că Kremlinul a transformat Iranul şi Coreea de Nord în "complici" ai "războiului său criminal în Europa". 

Ministrul de Externe iranian avertizează că gruparea Hezbollah nu trebuie subestimată

Ministrul de Externe iranian, Abbas Araghchi, a declarat că nu trebuie subestimată capacitatea grupării şiite Hezbollah de a apăra Libanul împotriva agresiunilor pe care le suferă şi a dat asigurări că aliatul său poate distruge bazele şi coloniile Israelului, informează EFE, potrivit Agerpres.

"Nu trebuie să subestimăm niciodată capacitatea Hezbollah de a apăra Libanul de orice agresiune", a scris pe platforma X şeful diplomaţiei iraniene.

Araghchi a afirmat că puterea miliţiei libaneze constă în sprijinul popular şi în propriile sale capacităţi.

”Hezbollah este mai mult decît capabil să distrugă bazele şi coloniile regimului izraelian”, a susţinut el.

Cu toate acestea, el a cerut lumii arabe şi islamice să-şi facă "datoria" şi să înfrunte Israelul, inamicul său jurat.

Iranul este unul dintre principalii aliaţi ai Hezbollah şi conduce aşa-numita Axă a Rezistenţei, o alianţă informală anti-israeliană formată din gruparea libaneză, gruparea islamistă palestiniană Hamas şi din rebelii houthi din Yemen, printre alţii. 

Într-un sondaj Reuters, Haris îl devansează pe Trump

Vicepreşedinta şi candidata democrată Kamala Harris îl devansează pe republicanul Donald Trump cu o diferenţă de la 47% la 40% în cursa pentru cîştigarea alegerilor prezidenţiale din SUA din 5 Noiembrie, părînd să recupereze din avantajul lui Trump în materie de economie şi locuri de muncă, a constatat un sondaj Reuters/Ipsos.

Harris a înregistrat un avans de şase puncte procentuale pe baza cifrelor nerotunjite, cu sprijinul a 46,61% dintre alegătorii înregistraţi, în timp ce Trump a fost susţinut de 40,48%, potrivit sondajului efectuat pe durata a trei zile. Avantajul candidatei democrate faţă de Trump a fost cu puţin mai mare decît cel cinci puncte indicat de un sondaj Reuters/Ipsos din 11-12 Septembrie.

Dacă sondajele naţionale, inclusiv cele Reuters/Ipsos, oferă semnale importante cu privire la opiniile electoratului, rezultatele fiecărui stat din Colegiul Electoral sunt cele care determină cîştigătorul, iar şapte state vor fi probabil decisive. Sondajele au arătat că Harris şi Trump se află cot la cot în respectivele "battleground states", unde bătălia este foarte strînsă, mare parte din rezultate încadrîndu-se în marja de eroare a sondajelor.
O medie a rezultatelor sondajelor realizată de FiveThirtyEight.com arată o cursă strînsă la nivel naţional, Harris conducîndu-l pe Trump cu 48,3% la 45,8%.

Cel mai recent sondaj Reuters/Ipsos a chestionat online 1.029 de adulţi din SUA, la nivel naţional, inclusiv 871 de alegători înregistraţi. Dintre aceştia, 785 vor participa cel mai probabil la scrutin, iar în rîndul acestor alegători probabili Harris conduce cu 50% pînă la 44%. 

Lavrov acuză ONU că ignoră incursiunea făcută de Ucraina în Kursk

Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a declarat că ONU închide ochii la excesele comise de forţele ucrainene în incursiunea lor în regiunea Kursk a Rusiei, lansată luna trecută, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Într-un interviu acordat în marginea Adunării Generale a ONU de la New York agenţiei de ştiri ruse TASS, Lavrov a declarat că "grupuri teroriste" ucrainene au folosit arme occidentale pentru a comite acte fără discernămînt la Kursk.

"Acolo bombardează casele în fiecare zi, bombardează instituţiile sociale, cetăţenii paşnici care se deplasează cu maşinile lor în locuri mai sigure", a declarat Lavrov pentru TASS. "Nu am auzit nici o voce din partea reprezentanţilor ONU responsabili pentru drepturile omului, inclusiv, desigur, a secretarului general", a adăugat el, referindu-se la secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres.

În comentariile sale pentru TASS, Lavrov a avertizat, de asemenea, ţările Est-europene, aliaţi sovietici în timpul Războiului Rece şi acum parte a NATO şi a Uniunii Europene, că liderii ţărilor occidentale le dispreţuiesc.

"Ţările Est-europene aflate acum sub aripa NATO sau sub acoperişul Uniunii Europene trebuie să înţeleagă ce simt stăpînii lor despre ele. Nu au încredere în ei. Nici măcar nu vor să-i lase să se apropie de orice ar putea părea joburi semnificative'', a spus el.

Lavrov a mai declarat pentru TASS că din ce în ce mai multe ţări resping noţiunea dolarului american ca monedă de referinţă lăudată cîndva drept un "activ mondial" de către Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. "Unde sunt toate astea acum? Acum oamenii fie fug de dolar, fie, în cazul celor cufundaţi prea adînc în sistem, încearcă să-şi reducă treptat dependenţa", a susţinut Lavrov. 

Armata israeliană este pregătită să intre în Liban

Şeful Statului Major al Armatei israeliene, Herzi Halevi, le-a transmis soldaţilor, în timpul unui exerciţiu desfăşurat la frontiera de Nord a ţării, să se pregătească pentru o posibilă "intrare" în Liban, unde Armata israeliană şi-a intensificat loviturile după tiruri cu rachete ale grupării şiite Hezbollah asupra teritoriului israelian, relatează AFP şi Reuters.

El a declarat că loviturile aeriene în Liban vor continua pentru a distruge infrastructura Hezbollah şi pentru a pregăti calea pentru o posibilă operaţiune terestră a forţelor israeliene.

"Se pot auzi avioane aici, noi atacăm toată ziua, atît pentru a pregăti zona pentru posibilitatea intrării voastre, cît şi pentru a continua loviturile împotriva Hezbollah", s-a adresat generalul Halevi soldaţilor dintr-o unitate de blindate, potrivit unui comunicat al Armatei.

Într-o înregistrare video difuzată de Armată, generalul Halevi le-a spus soldaţilor că obiectivul ”este foarte clar: aducerea înapoi a locuitorilor din Nord în deplină siguranţă. Pentru a face asta, pregătim modul de derulare a manevrei, intrarea voastră în forţă, confruntarea cu oamenii din Hezbollah, care vor vedea ce înseamnă să fii un luptător profesionist, foarte competent şi experimentat”.

Hezbollah a lansat Miercuri o rachetă spre Tel Aviv, pentru prima oară, potrivit Armatei israeliene, care a interceptat-o şi a efectuat noi lovituri aeriene puternice împotriva grupării islamiste din Liban, într-un moment în care comunitatea internaţională exprimă temeri în legătură cu extinderea conflictului în Orientul Mijlociu.
Armata israeliană a afirmat că a lovit peste 280 de ţinte ale Hezbollah, inclusiv 60 de ţinte ale serviciilor de informaţii ale grupării pro-iraniene libaneze, precum şi "lansatoare" de rachete.

"Sunteţi mult mai puternici decît ei, mult mai experimentaţi decît ei, pătrundeţi în interior şi distrugeţi inamicul acolo", le-a spus şeful Armatei israeliene trupelor sale. 

Proiect rusesc secret de drone în China

Rusia desfăşoară în China un program secret de dezvoltare şi producţie de drone cu rază lungă de acţiune pe care să le folosească în războiul din Ucraina, potrivit declaraţiilor a două surse dintr-o agenţie europeană de informaţii şi unor documente consultate de Reuters.

Compania IEMZ Kupol, o subsidiară a societăţii ruse de stat producătoare de armament Almaz-Antey, a dezvoltat şi testat în China un nou tip de dronă denumită Garpia-3 (G3), cu sprijinul specialiştilor locali chinezi, potrivit unuia dintre documentele despre care scrie Reuters, un raport pe care acea companie l-a trimis mai devreme anul acesta Ministerului rus al Apărării. Drona G3 are o rază de acţiune de circa 2.000 de kilometri şi poate transporta o încărcătură explozivă de circa 50 de kilograme.
Într-un raport ulterior de actualizare a celui iniţial, aceeaşi companie afirmă că are capacitatea de a fabrica în producţie de masă drone la o fabrică în China, inclusiv drone G3, astfel încît acestea să poată fi desfăşurate pe frontul ucrainean. Potrivit altor două documente, respectiv două facturi, compania Kupol a recepţionat şapte drone militare fabricate în China, printre care şi două G3.

Reacţionînd după aceste relatări, Ministerul chinez de Externe a precizat agenţiei Reuters că nu are cunoştinţă de un asemenea proiect, amintind că statul chinez aplică măsuri stricte de control pentru exportul dronelor.

Statele Unite au reacţionat, printr-un purtător de cuvînt al Casei Albe, care a transmis că Washingtonul nu dispune de nici o informaţie care să sugereze că Beijingul ar fi avea cunoştinţă despre activităţile menţionate sau că ar avea vreo implicare în acestea.

Totuşi, acelaşi purtător de cuvînt a menţionat că SUA sunt profund îngrijorate de aceste relatări conform cărora Rusia ar desfăşura în China, în secret, un proiect de drone, ceea ce, în cazul de faţă, ar însemna că o companie chineză oferă asistenţă unei companii aflate pe lista de sancţiuni a SUA, cum este compania rusă Almaz-Antey. 

Nivelul record la care a ajuns datoria mondială este de 312.000 de miliarde de dolari

Datoria mondială a atins un nivel record de 312.000 de miliarde de dolari la finele celui de-al doilea trimestru, impulsionată de împrumuturile contractate de SUA şi China, arată un raport al Institutului Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, informează Reuters.

Potrivit celor mai recente estimări publicate Miercuri de IIF, datoria mondială a crescut cu 2.100 de miliarde de dolari în prima jumătate a acestui an, pînă la 312.000 miliarde de dolari. Este vorba de cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, după ce precedentele date au fost revizuite în jos de IIF.

Institutului Internaţional pentru Finanţe a tras un semnal de alarmă cu privire la tendinţa de creştere continuă a împrumuturilor guvernamentale, în ultimul său raport Global Debt Monitor. IIF a prognozat că împrumuturile guvernamentale globale vor creşte de la nivelul actual de 92.000 de miliarde de dolari, pînă la 145.000 de miliarde de dolari în 2030, urmînd a trece de 440.000 de miliarde de dolari în 2050.

"În condiţiile în care noul ciclu de relaxare demarat de Fed este aşteptat să accelereze ritmul de acumulare a datoriei mondiale, un motiv special de îngrijorare este aparenta lipsă de voinţă politică pentru a răspunde la creşterea nivelului datoriei suverane atît în rîndul economiilor mature, cît şi în cazul economiilor emergente", se arată în raportul IIF.

Potrivit datelor IIF, creşterea datoriei mondiale cu 2.100 miliarde de dolari în primul semestru al acestui an vine după o majorare de 8.400 miliarde de dolari în prima jumătate a anului trecut.

Pe lîngă China şi SUA, primele două economii ale lumii, India, Rusia şi Suedia şi-au majorat şi ele datoriile. În schimb, alte ţări europene şi Japonia au înregistrat o scădere semnificativă a datoriilor.

Raportul datorie/PIB, un indicator al capacităţii de rambursare a datoriei comparativ cu ceea ce produce o ţară, s-a stabilizat la nivel mondial la 328%, în condiţiile în care cifrele privind producţia au fost parţial încurajate de inflaţia peste ţintă din marile economii.
În cazul pieţelor dezvoltate, raportul datorie/PIB a atins cel mai scăzut nivel de după 2018, ca urmare a declinului împrumuturilor în rîndul gospodăriilor şi sectorului corporaţiilor non-financiare.

În contrast, raportul datorie/PIB în rîndul pieţelor emergente a atins un nou vîrf de 245%, cu 25 de puncte procentuale peste nivelul la care era înainte de carantinele care au avut legătură cu pandemia de COVID.