ONU somează Israelul să pună capăt în 12 luni prezenţei ilegale în teritoriile palestiniene

Adunarea Generală a ONU a adoptat,Miercuri, o rezoluţie care solicită încetarea ocupaţiei israeliene în termen de 12 luni, relatează AFP şi Reuters.

Textul, care ţine cont de opinia Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) exprimată în urmă cu două luni, a fost adoptat cu 124 de voturi pentru, 14 voturi contra (printre care Israelul, SUA, Ungaria, Cehia şi Argentina) şi 43 de abţineri.

În luna Iulie, răspunzînd unei cereri de aviz consultativ a Adunării Generale, CIJ a estimat că ''prezenţa continuă a Israelului în teritoriul palestinian ocupat este ilicită'' şi că Israelul are ''obligaţia de a-i pune capăt în cel mai scurt timp''.

Rezoluţia adoptată Miercuri salută opinia CIJ şi cere statelor să ''ia măsuri în vederea încetării importurilor de orice produse ce provin din coloniile israeliene, precum şi a livrării sau transferurilor de arme, muniţii şi echipamente legate de Israel, acolo unde există motive rezonabile de a bănui că ele pot fi folosite în teritoriul palestinian ocupat''.
Ea cere, de asemenea, retragerea forţelor israeliene din teritoriile palestiniene, oprirea înfiinţării de noi colonii, restituirea terenurilor şi a proprietăţilor confiscate şi chiar posibilitatea întoarcerii palestinienilor strămutaţi.

Chiar dacă rezoluţiile Adunării Generale nu sunt constrîngătoare, Israelul a denunţat deja acest demers. ”Palestinienii desfăşoară un terorism diplomatic contra Israelului şi ONU este complice la asta”, a susţinut ambasadorul israelian Danny Danon săptămîna trecută.

În timpul războiului israeliano-arab din 1967, Israelul a început să acapareze părţi din Cisiordania (inclusiv Ierusalimul de Est) anexat pe atunci de Iordania, din Fîşia Gaza şi din Sinaiul egiptean, precum şi majoritatea Platoului Golan sirian.

Ulterior, Israelul a început să ocupe cei 70.000 kilometri pătraţi de teritorii arabe confiscate, o ocupaţie calificată apoi drept ilegală de către Naţiunile Unite. ONU consideră teritoriile palestiniene (Fîşia Gaza, Cisiordania, Ierusalimul de Est) drept o singură entitate, un teritoriu ocupat.

Microsoft atenționează că rușii sabotează campania prezidenţială a Kamalei Harris

Gigantul tehnologic Microsoft a declarat că agenţi din Rusia au vizat campania candidatei democrate la Preşedinţia SUA, Kamala Harris, relatează dpa, potrivit Agerpres.
"În ultimele două luni, Microsoft a observat o schimbare notabilă în tacticile operaţiunilor de influenţă ruseşti care reflectă schimbarea mediului politic din SUA", a declarat Clint Watts, general manager al Microsoft Threat Analysis Center, într-o postare pe blogul companiei.

Microsoft a descoperit că Rusia s-a orientat spre campania Kamalei Harris, cu actori care ”difuzează videoclipuri fabricate menite să semene discordie şi să răspîndească dezinformare despre ea”.

Accentul pus pe campania candidatei democrate reflectă ”o mişcare strategică a actorilor ruşi care vizează să exploateze orice vulnerabilitate percepută la noii candidaţi”, a mai spus Watts.

"Iniţial, operaţiunile de influenţă ruseşti s-au luptat să-şi dezvolte eforturile după retragerea preşedintelui Biden din cursa prezidenţială", a spus Watts. Cu toate acestea, la sfîrşitul lunii August şi în Septembrie, Microsoft a observat două grupuri ruseşti, cunoscute sub numele de Storm-1516 şi Storm-167, folosind videoclipuri concepute pentru discreditarea Kamalei Harris şi pentru a provoca controverse în jurul campaniei ei.

Un videoclip arăta un atac al unor presupuşi susţinători ai lui Harris asupra unui presupus participant la mitingul lui Trump, în timp ce altul folosea un actor care inventa afirmaţii false despre implicarea lui Harris într-un accident urmat de părăsirea locului faptei. Un alt videoclip prezenta un panou fals care promova afirmaţii false despre politicile candidatei democrate. Microsoft a afirmat, totodată, că un actor de influenţă legat de China a creat videoclipuri care criticau Administraţia Biden şi campania lui Harris.

"În mod colectiv, aceste trei state – Iran, China şi Rusia – demonstrează complexitatea interferenţei străine cu care se confruntă Statele Unite şi necesitatea ca publicul să rămînă vigilent împotriva acestor ameninţări în evoluţie", a mai precizat Microsoft.

AfD continuă să conducă în intenţiile de vot înaintea scrutinului din Brandenburg de Duminică

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă) se menţine pe primul loc în intenţiile de vot la alegerile regionale ce vor avea loc Duminică în landul Brandenburg, din jurul capitalei federale Berlin, indică un nou sondaj, transmite dpa, potrivit Agerpres.

AfD este creditat cu 28% din intenţiile de vot, devansînd Partidul Social Democrat (SPD), fostul partid dominant în Brandenburg, acum creditat cu un scor de 25%, potrivit sondajului realizat de institutul INSA la comanda publicaţiilor locale Märkische Allgemeine Zeitung, Märkische Oderzeitung şi Lausitzer Rundschau.

Rezultatele sondajele semnalează că prim-ministrul landului şi capul de listă al SPD, Dietmar Woidke, aflat în funcţie de 11 ani, nu îşi va atinge obiectivul principal în alegeri, acela ca SPD să rămînă cea mai puternică forţă din Parlamentul regional cu sediul la Potsdam, lîngă Berlin. Woidke anunţase că nu va mai prelua responsabilitatea guvernării în cazul unei victorii a AfD.

În jur de 2,1 milioane de alegători din Brandenburg sunt chemaţi la urne Duminică.

Conform sondajului, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) ar obţine 16% din voturi, în faţa noii Alianţe Sahra Wagenknecht (BSW), creditată cu 14%. Verzii, Die Linke (stînga radicală) şi alianţa locală BVB/Votanţii Liberi nu au trecut în sondaj de pragul de 5% şi riscă să nu mai intre în Parlament. Sondajul INSA a fost realizat online pe un eşantion de 1.000 de persoane cu drept de vot în Brandenburg, între 9 şi 16 Septembrie, şi are o marjă de eroare de +/- 3,1 puncte procentuale.

Coreea de Nord a lansat mai multe rachete balistice cu rază scurtă de acţiune

Coreea de Nord a lansat, Miercuri, mai multe rachete balistice cu rază scurtă de acţiune în direcţia Nord-Est, a anunţat Armata Sud-coreeană, accentuînd tensiunile deja sporite de dezvăluirea rară a unei instalaţii de îmbogăţire a uraniului săptămîna trecută, relatează Yonhap.

Statul Major Întrunit (Joint Chiefs of Staff - JCS) a comunicat că a detectat lansările în jurul orei 6:50 a.m. din zona Kaechon, la Nord de Phenian, iar rachetele au zburat aproximativ 400 de kilometri. JCS nu a furnizat detalii suplimentare, cum ar fi numărul de rachete trase sau locul unde au aterizat. Cu toate acestea, potrivit Guvernului japonez, se crede că au căzut în afara zonei economice exclusive a Japoniei, în Marea Japoniei, fără a fi raportate avarii la aeronave sau nave, relatează Kyodo. Ministerul japonez al Apărării a anunţat că Japonia, Statele Unite şi Coreea de Sud lucrează împreună pentru a determina distanţa parcursă şi altitudinea atinsă de rachete.
Statul Major întrunit de la Seul a condamnat cu fermitate lansările de rachete ale Coreei de Nord, pe care le-a calificat drept acte clare de provocare care ameninţă grav pacea şi stabilitatea în Peninsula Coreeană, conform unui mesaj text trimis presei, citat de Yonhap. Biroul prezidenţial de la Seul a convocat o reuniune prezidată de Yin Sung-hwan, al doilea consilier adjunct pentru securitate naţională, pentru a discuta despre lansări şi a evalua situaţia de securitate.

Guvernul olandez vrea să declare starea de urgenţă şi să suspende parţial legislaţia existentă privind azilul

Regele Willem-Alexander al Olandei a prezentat în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului programul legislativ propus de Guvern, care include măsuri pentru reducerea rapidă a numărului de azilanţi, transmite dpa, potrivit Agerpres.

În discursul său, Suveranul a anunţat planul noului Executiv de centru dreapta: o politică de acordare a azilului "mai strictă, mai rapidă şi mai simplă".

Potrivit dpa, unii jurişti se îndoiesc de legalitatea măsurilor propuse, iar problema ameninţă să destabilizeze coaliţia guvernamentală cvadripartită, din care face parte, pentru prima dată, Partidul Libertăţii (PVV) al liderului populist Geert Wilders. În Noiembrie anul trecut, PVV s-a clasat pe primul loc în alegerile parlamentare, însă Wilders nu a fost acceptat ca prim-ministru de partenerii de coaliţie şi a fost în cele din urmă de acord ca funcţia să îi revină fostului funcţionar public Dick Schoof.

Partidul moderat Noul Contract Social a anunţat deja că nu va susţine programul de restricţionare a azilului, dacă va fi apreciat ca ilegal.

În discursul Regelui, a fost inclusă şi ideea că numărul mare de azilanţi, migranţi şi studenţi străini pune presiune asupra societăţii olandeze. "Populaţia Olandei a crescut la 18 milioane mult mai rapid decît se aştepta. Aceasta creează o presiune ridicată asupra instituţiilor noastre şi a modului nostru de viaţă", a arătat Willem-Alexander. 

Țările de Jos cer derogare de la aplicarea regulilor UE privind migraţia

Ţările de Jos (Olanda) au cerut o derogare (opt-out) de la aplicarea regulilor UE privind azilul pentru migranţi, după ce noul Guvern olandez al unei coaliţii de dreapta în care se regăseşte şi extrema dreaptă a anunţat cele mai stricte măsuri anti-imigraţie adoptate vreodată de această ţară, relatează agenţiile AFP şi EFE, scrie Agerpres.
"Am informat Comisia Europeană că doresc un opt-out în materie de migraţie în Europa pentru Ţările de Jos", a declarat Marjolein Faber, ministru pentru Azil şi Migraţie, membră a formaţiunii de extremă dreapta Partidul Libertăţii (PVV). ”Trebuie să ne ocupăm din nou singuri de propria noastră politică de azil în faţa afluxului de migranţi”, a adăugat ea, insistînd că ”obiectivul acestui Guvern este de a reduce drastic volumul migraţiei”. Noul Executiv olandez, aflat la putere din Iulie, a înăsprit regimul obţinerii dreptului de azil pentru a descuraja sosirea migranţilor ilegali, îngreunînd inclusiv reunirea familială.

Liderul formaţiunii PVV, Geert Wilders, care a cîştigat ultimele alegeri legislative, a subliniat că doreşte ca Olanda să devină mai puţin atractivă pentru migranţi, astfel încît ”aceia care vin din Africa şi Orientul Mijlociu să se gîndească dacă nu le-ar fi mai bine în altă parte”. El a admis însă că obţinerea unor excepţii din partea Bruxellesului este un proces anevoios.

De altfel, în prima sa reacţie după solicitarea Guvernului olandez, Comisia Europeană a dat de înţeles că va respinge această cerere, invocînd o derogare de la aplicarea regulilor UE privind migraţia necesită revizuirea Tratatului UE.

În scrisoarea cu această solicitare transmisă Bruxellesului, Guvernul olandez se angajează totuşi să aplice recent adoptatul pact european privind migraţia şi azilul. Acest pact, care intră în vigoare în 2026, înăspreşte regulile privind dreptul de azil, dar include şi un "mecanism de solidaritate" care constă în cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre, respectiv relocarea unor migranţi din ţările din prima linie către alte state membre ale UE, iar cele care refuză aceste cote vor trebui să plătească o contribuţie de 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat sau să ofere sprijin operativ şi tehnic.

Dmitri Peskov a declarat că sunt ”periculoase” comentariile lui Stoltenberg privind posibile atacuri cu rachete asupra Rusiei

Kremlinul a calificat, Miercuri, drept "periculoase" comentariile lui Jens Stoltenberg, şeful NATO aflat la final de mandat, care a sugerat, într-o declaraţie pentru publicaţia britanică The Times, că o decizie a Occidentului de a permite Ucrainei să folosească arme occidentale cu rază lungă de acţiune pentru a lovi ţinte pe teritoriul Rusiei nu ar constitui o linie roşie pentru Moscova, relatează Reuters.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, insistă de luni de zile pe lîngă aliaţii Kievului să permită Ucrainei să lovească ţinte de pe teritoriul Rusiei cu rachete occidentale, inclusiv ATACMS americane cu rază lungă de acţiune şi Storm Shadows britanice, pentru a limita capacitatea Moscovei de a lansa atacuri împotriva ţării sale.

"Această dorinţă ostentativă de a nu lua în serios declaraţiile preşedintelui rus este un pas absolut lipsit de viziune şi de profesionalism", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvînt al Kremlinului.

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat, săptămîna trecută, că, în cazul în care Occidentul ar permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune, aceasta ar însemna că "ţările NATO sunt în război cu Rusia", potrivit AFP şi EFE.
Reprezentantul Kremlinului a legat declaraţiile lui Stoltenberg de apropiata încheiere a mandatului său de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice, notează agenţia de presă EFE. "Este clar că el nu va mai purta în curînd nici o responsabilitate pentru aceste cuvinte, dar aceasta este o poziţie extrem de provocatoare şi de periculoasă", a subliniat Peskov.

Stoltenberg a declarat, Luni, pentru postul de radio britanic LBC, că "aplaudă" eforturile de a permite Ucrainei să folosească armele occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva ţintelor din Rusia, ceea ce solicită preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar a subliniat că o astfel de decizie ar trebui luată de fiecare aliat în parte. "Aliaţii au politici diferite în această privinţă", a spus el.

În pofida insistenţelor lui Zelenski, SUA şi Marea Britanie nu au decis încă dacă vor da undă verde Kievului pentru utilizarea acestor rachete, deşi Moscova susţine că o astfel de decizie ar fi fost luată "cu mult timp în urmă".

Comisia Europeană a anunțat că Ungaria pierde fonduri europene de 200 de milioane de euro

Comisia Europeană a anunţat, Miercuri, că Ungaria va pierde fonduri europene în valoare de 200 de milioane de euro, întrucît Guvernul ungar nu a plătit această sumă în contul unei amenzi impuse de Curtea de Justiţie a UE (CJUE) pentru neaplicarea legislaţiei europene privind protecţia internaţională a migranţilor, transmit agenţiile dpa şi EFE, potrivit Agerpres.

Ungaria trebuia să achite amenda pînă Marţi, dar nu s-a conformat, a constatat Comisia Miercuri. "Ceea ce vom face acum este să scădem 200 de milioane de euro din plăţile următoare către Ungaria de la bugetul UE", a declarat un purtător de cuvînt al Executivului european.

Sesizată de Comisia Europeană, CJUE a stabilit, pe 13 Iunie, că Ungaria nu a pus în aplicare una dintre hotărîrile instanţei europene din Decembrie 2020, care condamna Budapesta cu privire la ”nerespectarea reglementărilor legislaţiei Uniunii în materie de azil, în special a procedurilor referitoare la acordarea protecţiei internaţionale şi a returnării cetăţenilor în situaţie ilegală către ţările terţe”, şi, în continuare, ”nu respectă această decizie şi restricţionează acordarea dreptului de azil”.

Comisia Europeană a dat Ungariei termen pînă pe 17 Septembrie să plătească amenda de 200 de milioane de euro, ameninţînd că, în caz contrar, îi va reţine din fondurile europene, din care circa două treimi sunt deja blocate de Bruxelles în urma acuzaţiilor la adresa Guvernului ungar privind încălcarea "statului de drept".

CJUE a impus Ungariei şi o penalitate de un milion de euro pentru fiecare zi de întîrziere la plata amenzii. Prin urmare, Comisia European a cerut Budapestei să achite şi această penalitate, care însumează pînă în prezent 93 de milioane de euro.

Premierul conservator ungar, Viktor Orban, este categoric împotriva migraţiei şi a impus odată cu valul migrator din 2015-2016 o serie de măsuri contestate de Bruxelles care fac practic imposibil obţinerea azilului în Ungaria, măsuri ce includ atît prevederi legislative, cît şi ridicarea de garduri la graniţele sudice. De asemenea, Poliţia ungară returnează cu regularitate către Serbia migranţii veniţi dinspre această ţară care nu face parte din UE, dar este considerată o ţară sigură pentru a cere azil.

Guvernul ungar a reacţionat faţă de cererea Comisiei Europene de a plăti amenda afirmînd că va prelua migranţii intraţi în Ungaria şi le va asigura transportul gratuit pînă la Bruxelles, prezentînd şi autocare pregătite în acest scop.

Miercuri, Armata ucraineană a stopat contraofensiva rusă în regiunea Kursk

Armata ucraineană a afirmat,Miercuri, că a stopat contraofensiva rusă în zonele din regiunea rusă Kursk aflate sub control ucrainean, precizînd că ”mai multe mii de civili ruşi s-ar afla în zona respectivă”, transmite AFP, scrie Agerpres.

Incursiunea ucraineană care a luat Armata rusă prin surprindere în luna August, după doi ani şi jumătate de la începerea invaziei ruse în Ucraina, este prima a unei Armate străine în Rusia după Al Doilea Război Mondial. Kievul controlează circa 1.000 de kilometri pătraţi şi 100 de localităţi în Vestul Rusiei.

La jumătatea lunii Septembrie, Rusia a lansat o contraofensivă şi a susţinut că a recuperat o mare parte din localităţile pierdute, dar potrivit Ucrainei operaţiunea a fost stopată. ”Ruşii au încercat să atace pe flancuri, dar au fost opriţi, situaţia s-a stabilizat şi astăzi totul este sub control”, a declarat purtătorul de cuvînt al Comandamentului regional ucrainean, Oleksii Dmitraşkivski.

Moscova susţine însă că nu a eşuat contraofensiva sa şi a anunţat că a lansat noi atacuri pentru recucerirea teritoriului pierdut. ''Operaţiunea rusă în regiunea Kursk este încă în desfăşurare, aşadar este prematur de spus că ea a eşuat complet'', a nuanţat un înalt responsabil ucrainean, sub rezerva anonimatului.

Dmitraşkivski a adăugat că ''mai multe mii'' de civili ruşi se află încă în teritoriul controlat de ucraineni. ''În unele localităţi, există peste 100 de persoane, în altele peste două sute, peste 500'', a spus el. Majoritatea sunt persoane în vîrstă, dar există şi copii.
Într-un comunicat, Armata rusă a dat Miercuri asigurări că în anumite zone din regiunea Kursk este în ofensivă şi că în altele respinge atacurile ucrainene. Anterior în cursul zilei, Ucraina afirmase că a distrus un depozit din Vestul Rusiei unde se aflau rachete balistice, bombe aeriene şi muniţie de artilerie. În noaptea de Marţi spre Miercuri, dronele au ''distrus literalmente'' depozitul situat în regiunea rusă Tver, la Toropeţ, localitate situată la 400 km Nord-Vest de Moscova, a declarat o sursă din serviciile de securitate ucrainene SBU. Înregistrări video, publicate pe social media şi de către presa rusă şi cea ucraineană, arată o succesiune impresionantă de explozii şi o coloană de fum imensă.

Ungaria acuză de ipocrizie Bruxellesul pentru că reprezentantul său, Oliver Varhelyi, nu şi-a păstrat portofoliul de comisar european pentru extindere

Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a criticat-o Miercuri pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru respingerea lui Oliver Varhelyi ca reprezentant al Budapestei în Executivul european în funcţia de comisar pentru extindere, transmite MTI. Şeful diplomaţiei ungare a apreciat că decizia preşedintei face parte din "ipocrizia Bruxellesului" în privinţa politicii de extindere a Uniunii Europene.
Într-o conferinţă de presă la care a participat la Budapesta alături de Adrijana Mesarovic, ministrul Economiei din Serbia, Szijjarto a reamintit că statele din Balcanii Occidentali aşteaptă de peste 14 ani să fie primite în UE, "ceea ce arată că majoritatea blocului este împotriva extinderii". Ministrul ungar a insistat că declaraţiile publice ale oficialilor europeni în favoarea extinderii Uniunii sunt opuse poziţiilor lor în spatele uşilor închise. El a susţinut că ţările cele mai avansate în procesul de aderare doreau menţinerea lui Varhelyi în funcţia de comisar pentru extindere, deţinută în prima Comisie prezidată de von der Leyen.

Szijjarto a promis că Ungaria va face tot ce îi stă în putinţă pentru a se asigura că statele din Balcanii Occidentali pot adera la UE "cît mai curînd posibil". În acelaşi timp, el a afirmat că fiecare stat membru are dreptul să numească un comisar şi să decidă pe cine numeşte, "de aceea voi porni de la presupunerea că democraţii fantastic de angajaţi din Parlamentul European nu vor refuza acest drept suveran".