Altă diversiune pro ”trumpistă” a Kremlinului: ”Preşedinţia lui Trump nu a adus nimic bun Rusiei, dar măcar a existat un dialog”

Kremlinul a declarat, Miercuri, că Preşedinţia lui Donald Trump în SUA (2017-2021) nu a adus nimic bun Rusiei, amintind că, sub Administraţia Trump, Statele Unite au impus sancţiuni Rusiei, dar cel puţin a existat un dialog între Moscova şi Washington, ceea ce a fost probabil un lucru pozitiv în sine, relatează Reuters şi EFE.

"Ştiţi că sub Trump nu s-a făcut nimic bun pentru Rusia. Dimpotrivă, au fost introduse noi şi noi sancţiuni. Dar, cu toate acestea, a existat dialog", a declarat purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov în conferinţa sa de presă telefonicăzilnică.

”Acest lucru, a adăugat el, poate fi cu siguranţă inclus printre elementele pozitive ale Preşedinţiei lui Trump, candidatul Partidului Republican la fotoliul de la Casa Albă în alegerile din Noiembrie”.

"Cît despre faptul dacă ei (Putin şi Trump) se înţeleg sau nu, sub Trump nu s-a făcut nimic bun pentru Rusia", a insistat Peskov, fiind întrebat despre remarcile pe care Trump le-a făcut în trecut cu privire la relaţia sa de lucru cu preşedintele Vladimir Putin.
Rusia şi Putin, potrivit purtătorului de cuvînt al Kremlinului, au fost teme care au apărut în mod tradiţional în timpul campaniilor electorale din Statele Unite.

Astfel a comentat Peskov declaraţiile lui Trump, într-un interviu acordat anterior pentru Bloomberg, potrivit cărora el a avut relaţii bune cu preşedintele rus Vladimir Putin în timpul mandatului său prezidenţial.

"Putin şi cu mine ne-am înţeles bine", spune în interviul din Bloomberg fostul preşedinte al SUA.

În anul următor, Germania va reduce la jumătate ajutorul militar pentru Ucraina

Germania va reduce anul viitor la jumătate ajutorul militar pentru Ucraina, în ciuda unei posibile reveniri la Casa Albă a republicanului Donald Trump, care a ameninţat că, sub conducerea lui, SUA ar putea sista ajutorul militar oferit Kievului în războiul cu Rusia, relatează Reuters.

Astfel, potrivit proiectului de buget pentru anul viitor, ajutorul militar furnizat Ucrainei de Germania va fi diminuat la 4 miliarde de euro, faţă de 8 miliarde de euro anul acesta.

Germania estimează că Ucraina îşi va putea finanţa nevoile militare cu ajutoarele oferite de UE şi SUA şi cu creditul de 50 de miliarde de dolari oferit de statele G7 şi garantat cu veniturile produse de activele ruseşti îngheţate în Occident, în urma sancţiunilor impuse Rusiei. Washingtonul a insistat ca acest credit să fie acordat rapid, idee agreată de aliaţii europeni, astfel încît Ucraina să nu rişte să rămînă fără fonduri anul viitor dacă Trump redevine preşedinte.

Acesta din urmă l-a ales Luni, să-i fie vicepreşedinte, dacă cîştigă alegerile, pe senatorul J.D. Vance, care se opune furnizării de ajutor militar Ucrainei.

Deşi Germania este, după SUA, a doua ţară în ordinea finanţatorilor ajutorului militar oferit Ucrainei după invazia rusă, ea este criticată pentru că nu atinge ţinta NATO de 2% din PIB pentru bugetul alocat apărării, dar a promis că va atinge această ţintă anul viitor, alocînd Armatei 75,3 miliarde de euro în proiectul de buget.

China a decis sistarea consultărilor cu SUA privind controlul armelor şi neproliferarea

China a anunţat suspendarea negocierilor cu Statele Unite privind controlul armelor şi neproliferarea, dînd vina în totalitate pe Washington pentru stagnarea discuţiilor, informează EFE, scrie Agerpres.

Purtătorul de cuvînt al diplomaţiei chineze, Lin Jian, a anunţat decizia gigantului asiatic în cadrul conferinţei de presă regulate a Ministerului de Externe, care are loc într-un context de tensiuni tot mai mari între ambele puteri, marcat de acuzaţiile SUA la adresa Chinei potrivit cărora Beijingul respinge noi negocieri şi nu răspunde propunerilor Nord-americane.

Purtătorul de cuvînt chinez a menţionat că, "de ceva timp, partea americană a ignorat opoziţia fermă şi reprezentările repetate ale Chinei, a continuat să vîndă arme Taiwanului şi a adoptat o serie de acţiuni negative care au afectat grav interesele de bază ale gigantului asiatic".

"Aceste acţiuni au subminat încrederea politică reciprocă dintre cele două părţi şi au deteriorat grav climatul politic pentru ca cele două părţi să continue consultările privind controlul armelor", a adăugat Lin.

Cu toate acestea, Lin a declarat că "China este dispusă să menţină comunicarea cu Statele Unite în privinţa chestiunilor internaţionale de control al armelor pe baza respectului reciproc, a coexistenţei paşnice şi a cooperării reciproc avantajoase".

Cu toate acestea, el a subliniat că "partea americană ar trebui să respecte interesele fundamentale ale Chinei şi să creeze condiţiile necesare pentru dialog şi schimburi între cele două părţi".

În Noiembrie anul trecut, delegaţiile Guvernelor SUA şi Chinei au purtat o discuţie "sinceră şi aprofundată" despre controlul armelor şi neproliferarea nucleară într-o întîlnire neobişnuită, aminteşte EFE.

Ambele părţi au purtat "discuţii sincere şi aprofundate asupra problemelor legate de controlul armelor şi neproliferarea, ca parte a eforturilor de a menţine liniile de comunicare deschise şi de a gestiona în mod responsabil relaţiile SUA-China", a declarat apoi Departamentul de Stat al SUA într-un comunicat.

Agenţia Anadolu aminteşte că, de la preluarea puterii, în 2021, Administraţia preşedintelui Joe Biden a aprobat cel puţin 16 vînzări de armament către Taiwan. 

Trump dă apă la moară Chinei, spunînd că Taiwanul ar trebui să plătească SUA pentru apărare

Fostul preşedinte american Donald Trump, candidat al Partidului Republican pentru un nou mandat la Casa Albă, consideră că Taiwanul ar trebui să plătească Statele Unite pentru apărare, a transmis agenţia Reuters.

Comentariile făcute de Trump, într-un interviu acordat revistei Bloomberg Businessweek în 25 Iunie, dar publicat abia Marţi, au provocat o cădere a acţiunilor producătorului taiwanez de microcipuri TSMC.

"Îi cunosc pe oameni foarte bine, îi respect enorm. Ei au obţinut aproape 100% din afacerile noastre cu cipuri. Cred că Taiwanul ar trebui să ne plătească pentru apărare. Ştiţi, nu e nici o diferenţă între noi şi o firmă de asigurări. Taiwanul nu ne dă nimic", a afirmat Trump.

TSMC are o poziţie dominantă în producţia de microcipuri avansate, utilizate pentru toate aplicaţiile informatice, de la inteligenţa artificială la telefoane şi avioane de vînătoare, iar analiştii consideră că orice conflict în Taiwan ar fi devastator pentru economia mondială.

Premierul taiwanez, Cho Jung-tai, a reacţionat la poziţia lui Trump arătînd că între Washington şi Taipei există relaţii bune, deşi nu oficiale, iar Taiwanul - independent de facto, dar considerat de Beijing o provincie separatistă a Chinei - acţionează susţinut pentru a-şi consolida apărarea. "Taiwanul şi-a întărit constant bugetul apărării şi a dat dovadă de responsabilitate faţă de comunitatea internaţională. Suntem dispuşi să ne asumăm răspunderi mai mari, ne apărăm şi ne asigurăm securitatea", a declarat el, într-o conferinţă de presă, la Taipei.

Ministerul de Externe taiwanez a refuzat să comenteze afirmaţiile liderului republican american. "Pe durata alegerilor prezidenţiale din SUA, Ministerul de Externe nu are nici un comentariu privind remarcile candidaţilor", a comunicat instituţia.

Reuters reaminteşte că Statele Unite sunt cel mai important susţinător internaţional şi furnizor de armament al Taiwanului, însă între cele două părţi nu există un acord oficial de apărare. Legislaţia americană obligă însă Washingtonul să furnizeze Taipeiului mijloace de autoapărare.

6 ani și 9 luni de închisoare, în Germania, pentru un individ care a vîndut componente electronice Rusiei

O instanță germană l-a condamnat, Miercuri, la 6 ani și 9 luni de închisoare pe un bărbat pus sub acuzare pentru vînzarea de componente electronice unor companii din Rusia în scopuri militare, încălcînd astfel sancțiunile Uniunii Europene, anunță Reuters.

Uniunea Europeană a interzis astfel de vînzări încă din 2014, după ce Rusia a anexat ilegal Crimeea, și a înăsprit sancțiunile după declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Februarie 2022.

Instanța din Stuttgart a arătat, în motivarea deciziei, că bărbatul, în vîrstă de 59 de ani, care deține și cetățenia germană și cea rusă, a livrat 120.000 de componente electronice unor companii din Rusia între Ianuarie 2020 și Mai 2023.

Aceste componente pot fi folosite în scopuri militare, lista incluzînd componente folosite de companiile rusești pentru a produce dronele Orlan-10 folosite de Rusia în Ucraina. Acesta este modelul de dronă care s-a prăbușit pe teritoriul României în Martie 2022, în Bistrița Năsăud.

Instanța germană a constatat, de asemenea, că, după începerea războiului, în 2022, inculpatul a încercat să mascheze vînzările către companiile rusești cu diferite facturi și documente pe care le-a remis unor companii înregistrate în Turcia sau Hong Kong.

Instanța spune că a stabilit durata pedepsei ”ținînd cont de energia infracțională” de care bărbatul a dat dovadă, ”mai ales sub forma eludării sancțiunilor după Februarie 2022”, precum și ”perioada îndelungată a tranzacțiilor și amploarea lor considerabilă”.

Curtea nu l-a numit pe bărbat, după cum este obiceiul în Germania, în virtutea legislației privind protejarea vieții private, însă a precizat că el și-a mărturisit infracțiunile și și-a exprimat remușcări pentru acestea.

Partenera sa, în vîrstă de 54 de ani, a fost, de asemenea, condamnată, însă a primit o pedeapsă mai scurtă și cu suspendare.

Antonio Guterres a denunțat politica israeliană în Cisiordania ocupată

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a criticat politica israeliană în Cisiordania ocupată, care reprezintă, în opinia sa, "o lovitură în inimă" pentru soluţia a două state - un stat israelian şi unul palestinian, relatează AFP, potrivit Agerpres.

"Anumite evoluţii recente dau o lovitură în inimă oricărei perspective pentru soluţia a două state", a declarat Antonio Guterres, într-o declaraţie citită de şeful său de Cabinet, Courtenay Rattray, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU.
"Geografia Cisiordaniei ocupate continuă să fie modificată de măsurile administrative şi legale israeliene. Confiscarea unor terenuri întinse în regiuni strategice şi schimbările în ceea ce priveşte planificarea, gestionarea terenurilor şi guvernarea ar urma să accelereze semnificativ extinderea coloniilor", a deplîns el, denunţînd extinderea "suveranităţii israeliene asupra acestui teritoriu ocupat".

El a condamnat, de asemenea, o serie de "măsuri punitive împotriva Autorităţii Palestiniene" şi legalizarea de către Israel a cinci avanposturi (începuturi de aşezări ilegale).
Avanposturile, aşa-numitele colonii "sălbatice", sunt construite fără autorizaţia Israelului, care a ocupat Cisiordania din 1967.

"Trebuie să schimbăm direcţia. Toate activităţile de colonizare trebuie să înceteze imediat", a pledat Guterres, reiterînd că aceste colonii sunt "o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi un obstacol cheie în calea păcii".

Antonio Guterres şi-a reiterat apelul pentru o încetare imediată a focului în Fîşia Gaza şi eliberarea necondiţionată a tuturor ostaticilor. "Situaţia umanitară din Gaza este o pată morală pentru noi toţi", a mai spus el.

Ministrul german al Apărării: ”Dacă Trump cîştigă, ţările NATO vor fi sub o presiune mai mare”

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că, în cazul în care fostul preşedinte şi candidat la Casa Albă din partea republicanilor, Donald Trump, va cîştiga alegeri prezidenţiale din Toamnă în SUA, statele europene membre NATO vor fi "sub o presiune mai mare" pentru a face mai mult în materie de securitate, relatează EFE.

Întrebat într-o conferinţă de presă cu privire la partea din buget alocată Ministerului său în planurile de cheltuieli prezentate Miercuri de Guvernul german - aproximativ 53 miliarde de euro -, Pistorius s-a întrebat dacă această sumă va fi cea finală, mai ales avînd în vedere că Trump l-ar putea învinge pe Joe Biden în următoarele alegeri prezidenţiale din SUA.

"Parlamentul este cel care decide în final ce parte din buget ar trebui să aibă un Minister sau altul şi va trebui să discutăm în Toamnă despre aceasta şi dacă, de fapt, Trump cîştigă alegerile prezidenţiale, atunci presiunea va fi mai mare la adresa statelor europene membre NATO pentru a face mai mult" în materie de apărare, a afirmat Pistorius, făcînd aluzie la consecinţele unei victorii a fostului preşedinte şi candidat republican.

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în Februarie 2022, Guvernul german s-a arătat hotărît să respecte angajamentul ţărilor NATO de a aloca 2% din PIB pentru apărare, un procent pe care ţări europene precum Germania l-au ignorat timp de decenii.
În campania sa pentru revenirea la Casa Albă în acest an, Trump a amintit cum, pe vremea cînd era preşedinte al SUA, a ameninţat ţările europene membre ale NATO că Armata americană nu va ajuta la apărarea acestor naţiuni de pe bătrînul continent în cazul în care vor fi atacate de Rusia, dacă ele nu alocă 2% din PIB pentru apărare. 

O nouă tranşă din ajutorul de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina a fost aprobată de către Comisia Europeană

Comisia Europeană a anunţat, Miercuri, că a aprobat eliberarea către Ucraina a unei noi tranşe, de 4,2 miliarde de euro, din ajutorul macrofinanciar de 50 de miliarde de euro oferit acestei ţări de UE pînă în anul 2027, considerînd că Guvernul de la Kiev a îndeplinit condiţiile cerute, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Aceste condiţii fac referire la implementarea a 69 de reforme şi 10 investiţii stabilite în planul convenit între Ucraina şi UE, ce include măsuri din procesul de aderare la blocul comunitar.

O dată cu eliberarea noii tranşe, Ucraina a primit mai mult de 12 din cele 50 de miliarde de euro din pachetul de ajutor financiar promis de UE eşalonat pînă în 2027, din care 17 miliarde reprezintă granturi şi 33 de miliarde credite. Sumele transferat Kievului anterior acestei tranşe nu au fost însoţite de vreo condiţie, iar de acum înainte Ucraina va primi trimestrial tranşe din acest ajutor financiar.

Pentru a obţine această a doua tranşă, Kievul s-a angajat la mai multe acţiuni considerate acum de Bruxelles ca fiind realizate, printre altele să reformeze Oficiul de Securitate Economică pentru o combatere mai eficientă a evaziunii fiscale şi a altor delicte economice, să adopte noi standarde de guvernanţă a companiilor publice şi un Plan Naţional pentru Energie şi Climă, ce cuprinde obiective precise pe termen lung de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de creştere a ponderii energiilor regenerabile.

Planul convenit între Kiev şi Bruxelles pentru ajutorul macrofinanciar include reforme în 15 domenii, printre care se numără energia, agricultura, transporturile, tranziţia verde, transformarea digitală, precum şi obiective de îndeplinit în vederea unei potenţiale aderări la UE, cum ar fi adoptarea acquis-ului comunitar, gestiunea finanţelor publice, combaterea corupţiei şi a spălării de bani.

În urma consumului ridicat de electricitate, Putin a ordonat controlarea minării de criptomonede

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat, Miercuri, asupra "creşterii necontrolate" a consumului de energie electrică necesară minării criptomonedelor în Rusia, parlamentarii ruşi urmînd să se pronunţe în curînd asupra unei reglementări stricte a acestui sector în plină expansiune, informează AFP.

Rusia este unul dintre cei mai importanţi producători mondiali, alături de Statele Unite şi Kazahstan, în activitatea de "minare", operaţiune care constă în efectuarea unei serii lungi de calcule avînd ca rezultat producerea unei unităţi de criptomonedă. Însă aceste calcule necesită echipamente informatice puternice şi implică astfel un consum colosal de energie.

"Ce este alarmant? Creşterea necontrolată a consumului de electricitate pentru minare de criptomonede, care poate conduce la o penurie de electricitate în anumite regiuni", a avertizat Vladimir Putin, la o şedinţă de Guvern, unde a fost discutat acest subiect.

"Acest lucru a fost deja observat în regiunile siberiene Irkuţk, Buriatia, Transbaikalia", a continuat el, considerînd că este vorba despre o problemă "acută şi plină de consecinţe" pentru anumite companii şi oraşe.

Potrivit preşedintelui rus, "aproape 1,5% din consumul total de electricitate al Rusiei este destinat minării de criptomonede, procent care continuă să crească".

Deputaţii din Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, vor examina, pe 23 Iulie, un proiect de lege privind reglementarea criptomonedelor. Potrivit textului, din care presa rusă a publicat extrase, urmează să fie limitată circulaţia criptomonedelor în Rusia, cu scopul mai ales de a combate operaţiunile de spălare de bani.
Astfel, numai anumite persoane sau companii înregistrate într-un registru special ţinut de autorităţi vor avea dreptul de a efectua operaţiuni cu criptomonede, iar Guvernul va putea interzice orice minare de criptomonede într-o regiune anume în cazul unei presiuni prea mari asupra reţelei electrice a acesteia.

Pe de altă parte, Vladimir Putin a mai spus, Miercuri, că doreşte "introducerea rublei digitale pe scară largă" în economie, după mai multe luni de teste.

Această monedă digitală, emisă direct de Banca Centrală a Rusiei (BCR), este văzută de observatori drept una dintre alternativele Moscovei la sistemul global de plăţi SWIFT - din care băncile sale au fost în mare parte excluse prin sancţiunile impuse Rusiei după lansarea invaziei în Ucraina -, care i-ar putea facilita tranzacţiile cu partenerii săi externi.

Un nou schimb de prizonieri între Rusia şi Ucraina

Rusia şi Ucraina au făcut, Miercuri, un schimb de prizonieri, cîte 95 de fiecare parte, după ce Emiratele Arabe Unite au acţionat ca intermediar, au anunţat Ministerul rus al Apărării şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Reuters.

"Ca urmare a unui proces de negocieri, 95 de soldaţi ruşi ale căror vieţi erau în pericol au fost returnaţi de pe teritoriul controlat de regimul de la Kiev. Nouăzeci şi cinci de soldaţi ai forţelor armate ucrainene au fost predaţi la schimb", a indicat Ministerul rus al Apărării pe contul său de Telegram, citat de EFE.

În aceeaşi postare, instituţia de apărare a Rusiei a indicat că soldaţii returnaţi vor fi transportaţi la Moscova pentru a fi supuşi unor examene medicale şi măsuri de reabilitare fizică şi psihologică.

Ministerul rus al Apărării susţine, în mesajul său, că soldaţii ruşi s-ar fi confruntat cu un "pericol de moarte" în captivitatea ucraineană, fără să ofere detalii.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a precizat că prizonierii ucraineni eliberaţi sunt membri ai forţelor armate ucrainene, ai gărzii naţionale şi ai serviciului de frontieră.

Totodată, Zelenski a mulţumit Emiratelor Arabe Unite pentru ajutorul acordat în facilitarea acestui schimb.

"Nu contează dificultăţile, îi căutăm pe toţi cei care sunt în captivitate. Avem datoria de a-i aduce pe toţi înapoi acasă", a scris el pe contul său Telegram, postînd fotografii cu soldaţii eliberaţi, raşi în cap, înfăşuraţi în steaguri ucrainene,potrivit AFP.

La începutul lunii Iunie, într-un interviu acordat celor mai importante agenţii internaţionale de presă, preşedintele rus Vladimir Putin a stabilit numărul prizonierilor militari ruşi din Ucraina la 1.348, iar numărul prizonierilor ucraineni din Rusia la 6.465. Kievul nu a confirmat aceste cifre.

Ucraina acuză Rusia că a deportat aproximativ 20.000 de minori, de acum separaţi de cei apropiaţi lor, şi cere returnarea lor. Moscova dezminte orice deportare şi susţine că a acţionat pentru a asigura securitatea copiilor.

De regulă, Rusia predă Ucrainei grupuri mici de minori, cu mediere din partea Qatarului.