Premierul Keir Starmer admite ca Ucraina să poată folosi rachete britanice pentru a lovi ţinte în Rusia

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat Miercuri, în drumul său spre summitul NATO de la Washington, că Ucraina poate utiliza rachetele furnizate de Regatul Unit pentru a lovi "în scopuri defensive" ţinte ruse, informează AFP, potrivit Agerpres. Această poziţie a fost, de asemenea, cea îmbrăţişată de predecesorii săi Rishi Sunak, Liz Truss şi Boris Johnson, însă este pentru prima dată cînd Keir Starmer, care a preluat funcţia de premier Vineri, după o victorie zdrobitoare a laburiştilor în alegerile legislative, o afirmă el însuşi.

”Ajutorul militar britanic este destinat unor scopuri defensive, însă Ucraina este cea care decide cum să-l desfăşoare în aceste scopuri defensive”, a spus Starmer, în timp ce se deplasa la Washington pentru summitul prilejuit de cea de-a 75-a aniversare a NATO. Regatul Unit este un important susţinător al Kievului după declanşarea invaziei ruse împotriva Ucrainei, în Februarie 2022. Din Mai 2023, Londra furnizează inclusiv rachete cu rază lungă de acţiune Storm Shadow.

Noul ministru britanic al Apărării, John Healey, a promis Duminică, în timpul unei deplasări în Ucraina, un ajutor suplimentar pentru Kiev, cu o nouă livrare de material militar, printre care piese de artilerie, 250.000 de muniţii, bărci mici, rachete şi alte echipamente.

Celebrul actor George Clooney îl somează pe Biden să se retragă

Actorul american George Clooney, un democrat fervent foarte implicat în strîngerea de fonduri pentru partid, i-a cerut preşedintelui Joe Biden să se retragă din cursa prezidenţială din Noiembrie, în contextul îndoielilor cu privire la starea sa de sănătate, relatează AFP.

"Democraţii (...), senatorii, membrii Camerei Reprezentanţilor şi alţi candidaţi care riscă să piardă în Noiembrie trebuie să ceară acestui preşedinte să demisioneze voluntar", a scris actorul într-o rubrică publicată de cotidianul New York Times, afirmînd însă că "îl iubeşte pe Joe Biden".

În pofida semnelor de întrebare privind starea sa de sănătate, Joe Biden este în continuare susţinut de mai mulţi membri marcanţi ai partidului său, însă alţii se îndoiesc de capacitatea lui de a face faţă unui nou mandat, printre aceştia din urmă numărîndu-se şi şapte congresmeni democraţi din Camera Reprezentanţilor, care i-au cerut public să-şi retragă candidatura.

Cancelarul Olaf Scholz garantează că Germania îşi va îndeplini responsabilitatea specială faţă de NATO

Germania îşi va îndeplini ''responsabilitatea specială'' pe care o are în cadrul NATO, în calitatea ei de cea mai mare economie din Europa, a declarat Miercuri, la Washington, cancelarul german Olaf Scholz, relatează DPA, scrie Agerpres. ''Germania este cea mai mare ţară europeană din interiorul alianţei NATO. Acest lucru ne dă o responsabilitate foarte specială'', a spus Scholz. ''Şi pot spune asta foarte clar şi fără echivoc aici: Vom îndeplini şi voi îndeplini această responsabilitate'', a subliniat şeful Executivului german.

Olaf Scholz încearcă să convingă alte state membre NATO să furnizeze protecţie suplimentară Ucrainei în faţa loviturilor aeriene ruse, după ce forţele armate germane au furnizat deja Kievului trei sisteme de apărare antiaeriană Patriot. ''În opinia mea, acest proces nu este complet'', a spus şeful Guvernului german.

Chestiunea rolului Germaniei în cadrul Alianţei Nord-Atlantice a fost adusă tot mai mult în discuţie, în special în perspectiva alegerilor prezidenţiale din SUA din luna Noiembrie şi în contextul recentelor alegeri parlamentare din Franţa, unde coaliţia care îl susţine pe preşedintele Emmanuel Macron s-a plasat pe poziţia secundă.

Semne de întrebare au apărut şi în legătură cu posibilitatea menţinerii sprijinului occidental pentru Kiev în cazul revenirii la Casa Albă a lui Donald Trump, candidatul Partidului Republican la scrutinul prezidenţial din SUA.

Nancy Pelosi atenționează că Biden trebuie să decidă mai repede dacă îşi menţine candidatura

''Timpul se scurge'', a avertizat fosta preşedintă democrată a Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, care a estimat astfel că preşedintele Joe Biden ar trebui să decidă mai repede dacă rămîne în cursa pentru alegerile prezidenţiale din Noiembrie, în contextul îndoielilor cu privire la starea sa de sănătate, relatează AFP.

Liderul democrat de la Casa Albă şi-a văzut candidatura slăbită după dezbaterea electorală de la sfîrşitul lunii Iunie cu rivalul său republican, fostul preşedinte Donald Trump.

Fosta preşedintă a Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, în vîrstă de 84 de ani, dar încă foarte influentă în Partidul Democrat, a apreciat că este "legitim" să se pună sub semnul întrebării starea de sănătate a preşedintelui după acea dezbatere şi a dat de înţeles că pentru Biden încă nu este prea tîrziu să ia o hotărîre dacă rămîne sau nu în cursa electorală.

În pofida semnelor de întrebare privind starea sa de sănătate, Joe Biden este în continuare susţinut de mai mulţi membri marcanţi ai partidului său, însă alţii se îndoiesc de capacitatea lui de a face faţă unui nou mandat, printre aceştia din urmă numărîndu-se şi şapte congresmeni democraţi din Camera Reprezentanţilor, care i-au cerut public să-şi retragă candidatura.

Acestora li s-a alăturat şi un senator democrat, Michael Bennet, care a sesizat că Biden riscă să piardă alegerile şi în plus menţinerea candidaturii sale ar putea conduce la pierderi de mandate pentru democraţi în Congres, scrutinul legislativ desfăşurîndu-se odată cu cel prezidenţial.

Anunțînd că este prea devreme pentru o decizie de aderare la NATO a Ucrainei, Stoltenberg dă asigurări că ajutorul militar va fi intensificat

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a apreciat Miercuri, înaintea summitului NATO de la Washington, că aşteaptă ca aliaţii să aprobe cu acest prilej un nou ajutor militar substanţial destinat Ucrainei pentru a susţine această ţară în războiul cu Rusia, ajutor care va servi şi ca o punte către aderarea Ucrainei la NATO, adăugînd însă că este prea devreme pentru a spune cînd ar putea deveni Ucraina membră a Alianţei Nord-atlantice, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

În afară de aniversarea a 75 de ani de la crearea NATO, la acest summit "istoric" vor fi luate "decizii importante pentru viitor", inclusiv suplimentarea ajutorului militar pentru Ucraina şi stabilirea unor relaţii mai strînse cu partenerii din zona Pacificului, a spus Stoltenberg la sosirea la Centrul de convenţii din Washington.

Noile pachete de ajutor militar destinate Kievului vor include crearea unui nou comandament NATO pentru Ucraina, în vederea furnizării asistenţei de securitate şi a instruirii soldaţilor ucraineni, livrarea de noi arme şi muniţii, inclusiv de sisteme antiaeriene, precum şi măsuri de asigurare a interoperabilităţii depline între Armata ucraineană şi trupele NATO, a detaliat Jens Stoltenberg. Este, de asemenea, aşteptat ca statele membre să îşi asume un angajament pe termen lung pentru finanţarea echipamentelor militare oferite Ucrainei, în valoare de circa 40 de miliarde de euro pe an.
Ultimul proiect al declaraţiei finale a summitului menţionează că Alianţa va continua să susţină Ucraina "pe calea sa ireversibilă către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO", însă Alianţa "va fi în poziţia de a transmite o invitaţie de aderare Ucrainei cînd aliaţii vor conveni şi condiţiile vor fi întrunite", a precizat pentru Reuters o sursă din cadrul Alianţei. Pe de altă parte, Stoltenberg a estimat că eventuala revenire a republicanului Donald Trump la Casa Albă după alegerile prezidenţiale din Noiembrie nu va schimba relaţia SUA cu NATO. "Indiferent de rezultat, Statele Unite vor rămîne un aliat puternic", a accentuat secretarul general. 

Zelenski a spus că Ucraina aşteaptă avioanele de luptă ”aşa cum aşteaptă mama copiii de la şcoală”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut aliaţilor săi, în marja summitului NATO de la Washington, un mare număr de avioane de luptă occidentale, în efortul de a contracara invazia lansată în Februarie 2022 de Rusia, relatează dpa, potrivit Agerpres. Ucraina speră să primească primele aeronave F-16 în cursul acestei Veri, dar are nevoie de cel puţin 128, a declarat Zelenski în cursul unui speech la Fundaţia Ronald Reagan din capitala americană.

Rusia a reuşit să desfăşoare 300 de aeronave militare pe zi pentru a ataca Ucraina, a notat Zelenski. "Ştiţi, noi tot aşteptăm. Aşa cum mama mă aştepta mereu să vin cînd se termina şcoala şi eu găseam mereu un motiv să întîrzii. E acelaşi lucru, doar că mult mai serios", a spus Volodimir Zelenski, potrivit media ucrainene. Cu aprobarea Statelor Unite ca producător, Olanda şi Danemarca vor să furnizeze Ucrainei avioane F-16. Piloţi şi mecanici ucraineni sunt instruiţi de cîteva luni pentru folosirea acestor aeronave, care nu au ajuns însă deocamdată în Ucraina. Principalul scop urmărit cu aceste avioane este de a împiedica aviaţia rusă să bombardeze nestingherită.

Se discută mereu doar de 10 sau 20 de avioane, a spus Zelenski la Washington. "Chiar dacă ar fi 50, nu înseamnă nimic. Ei (ruşii) au 300", a subliniat preşedintele ucrainean. "Atît timp cît nu vom avea 128 de aeronave, nu vom putea concura cu ei în aer", a conchis el. 

Ministrul israelian al Apărării afirmă că 60% dintre teroriştii Hamas au fost ucişi sau răniţi

Forţele de apărare ale Israelului au ucis sau rănit 60% dintre teroriştii Hamas şi majoritatea batalioanelor organizaţiei islamiste palestiniene au fost zdrobite, potrivit ministrului israelian al Apărării, Yoav Gallant, transmite dpa, scrie Agerpres. Gallant a făcut aceste remarci Miercuri, în forul legislativ, declaraţiile sale fiind preluate de media israeliene.

Israelul a anunţat distrugerea completă a Hamas ca fiind un obiectiv al războiului lansat după masacrele comise de Hamas şi alte grupuri extremiste pe 7 Octombrie pe teritoriul israelian. Atît timp cît Hamas menţine un control în Fîşia Gaza, se poate regrupa şi întări, au atenţionat oficiali israelieni, ceea ce ar însemna ca IDF să fie nevoite să revină şi să lupte în unele zone.

Yoav Gallant a cerut crearea unei alternative politice la dominaţia Hamas în Fîşia Gaza, dar pînă acum premierul israelian Benjamin Netanyahu a refuzat să prezinte un plan de administrare şi reconstrucţie în enclava palestiniană, după încheierea războiului. Potrivit observatorilor, Netanyahu încearcă astfel să evite un conflict cu partenerii săi de coaliţie de extremă dreapta care susţin construirea de colonii israeliene în Fîşia Gaza, o propunere extrem de controversată, menţionează dpa.

Ucraina urmează să primească din partea Norvegiei şase avioane F-16

Norvegia va dona Ucrainei şase avioane de vînătoare F-16, a anunţat Guvernul norvegian, relatează Reuters. Premierul norvegian, Jonas Gahr Store, a declarat că livrările avioanelor F-16 de către Norvegia sunt planificate să înceapă chiar anul acesta. Avioane de acelaşi tip vor fi de asemenea furnizate Ucrainei de Danemarca, Ţările de Jos (Olanda) şi Belgia, primele aparate fiind aşteptate curînd.

Un înalt oficial al NATO a declarat, săptămîna aceasta, că Ucraina nu dispune încă de muniţii şi de efectivele de soldaţi de care ar avea nevoie pentru a organiza o nouă contraofensivă, după cea ratată în Vara anului trecut.

Deşi între timp au început să sosească noi arme occidentale şi muniţii pentru artilerie necesare corectării dezavantajului de care Kievul suferă în faţa inamicului mai numeros şi mai bine echipat, Armata ucraineană încă nu a reuşit să oprească înaintarea trupelor ruse şi încearcă să mobilizeze noi soldaţi. Cu toate că Rusia are acum iniţiativa pe front şi cîştigă teren, nu a făcut nici o înaintare de anvergură şi, potrivit secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, nici nu este capabilă să realizeze "străpungeri semnificative" pe cîmpul de luptă.

După 9 luni de război în Fîşia Gaza, stresul post-traumatic face ravagii printre mii de soldați israelieni

Aproximativ 3.600 de soldaţi israelieni care au luptat în războiul din Fîşia Gaza suferă de stres post-traumatic, potrivit ultimelor date ale centrului de reabilitare al Ministerului israelian al Apărării, relatează agenţia EFE. Acest centru a tratat în total circa 9.250 de pacienţi, dintre care 21% suferă de stres post-traumatic. Dintre toţi soldaţii trataţi în centrul de reabilitare, aproximativ 70% sunt rezervişti. Ministerul Apărării estimează că, pînă la sfîrşitul anului, vor mai suferi de această afecţiune încă aproximativ 14.000 de soldaţi israelieni, atît în Fîşia Gaza, cît şi pe alte fronturi, în timp ce tensiunile cu gruparea pro-iraniană Hezbollah cresc la graniţa cu Libanul.

Luna trecută, o clinică a Universităţii din Tel Aviv (cea mai mare din Israel specializată în stres post-traumatic) a avertizat asupra pericolului ca soldaţi cu acest tip de afecţiune să lupte în Fîşia Gaza, întrucît mulţi dintre ei sunt chemaţi din nou în rîndurile Armatei înainte de a-şi încheia tratamentul. Unul dintre cazurile cele mai mediatizate a fost la începutul lunii Iunie, cînd Eliran Mizrahi, un rezervist care fusese diagnosticat cu tulburare de stres post-traumatic după luni de lupte în Fîşia Gaza, s-a sinucis după ce primise ordin de a se întoarce în enclava palestiniană.

Avînd în vedere lipsa de personal în Armată şi prelungirea războiului, Guvernul israelian a propus un plan, susţinut de Ministerul Apărării, de extindere temporară a serviciului militar al rezerviştilor.

Premierul britanic consideră că un pact de securitate între Londra şi UE ar fi complementar cu NATO

Un pact de securitate între Regatul Unit şi Uniunea Europeană ar fi ''complementar'' cu NATO, a declarat noul premier britanic Keir Starmer, relatează Politico. Şeful Executivului de la Londra a spus că planul pentru relaţii mai strînse cu UE în domeniul apărării şi al securităţii este ''cu adevărat important'' pentru britanici.

''Cred cu adevărat că există potenţial pentru o îmbunătăţire semnificativă a relaţiei noastre cu UE privind apărarea şi securitatea. Cred că aceasta este complementară cu NATO. Alianţa Nord-Atlantică încă este piatra de temelie a apărării în Europa şi abordarea noastră faţă de apărare a fost întotdeauna NATO în primul rînd'', a afirmat Starmer.
Înaintea plecării la summitul NATO de la Washington, el a refuzat să garanteze că îşi va respecta angajamentul emblematic de a atinge ţinta de 2,5% din PIB pentru bugetul de apărare în timpul mandatului, în ciuda promisiunii ferme asumate. Decizia de a atinge ţinta Marii Britanii de 2,5% din PIB pentru bugetul militar va fi luată în urma unei analize globale în materie ce va fi lansată săptămîna viitoare, iar ea trebuie să corespundă ”regulilor fiscale” stricte ale Guvernului privind cheltuielile şi împrumuturile.