REALITATEA INTERNAȚIONALĂ PE SCURT (11 Aprilie 2024)

La doi oameni de afaceri ruşi, Tribunalul Uniunii Europene le-a anulat sancţiunile

Tribunalul General al Uniunii Europene a anulat, Miercuri, sancţiunile împotriva a doi oameni de afaceri ruşi, Petr Aven şi Mihail Fridman, aflaţi pe lista personalităţilor sancţionate de UE după invazia Rusiei în Ucraina, relatează dpa, potrivit Agerpres.

Decizia Tribunalului UE se aplică sancţiunilor impuse celor doi oameni de afaceri ruşi între Februarie 2022 şi Martie 2023 pentru legăturile lor cu preşedintele rus Vladimir Putin şi cu invazia din Ucraina.

Statele membre UE nu au furnizat suficiente dovezi pentru a justifica decizia lor de a viza ambii cetăţeni ruşi prin îngheţarea activelor lor, se arată în decizia Tribunalului cu sediul la Luxemburg.

Ţările UE au susţinut că cei doi oameni de afaceri ruşi, în calitate de acţionari ai Alfa Group - un conglomerat care include Alfa Bank, una dintre principalele bănci din Rusia - au oferit sprijin financiar oficialilor ruşi care s-au aflat în spatele invaziei din Ucraina. 

Stoltenberg: "Ucraina, pur şi simplu, nu poate aştepta. Are nevoie de apărare antiaeriană, muniţie şi ajutor acum"

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut, Miercuri, aliaţilor Ucrainei să-i furnizeze acesteia rapid mai multe muniţii, sisteme antiaeriene şi alte ajutoare militare pentru a rezista în faţa ofensivei ruse, în timp ce generalul american Christopher Cavoli, comandantul Forţelor Aliate în Europa, a avertizat că, în lipsa ajutorului militar american, Armata ucraineană va rămîne în scurt timp fără obuze şi rachete antiaeriene, consemnează agenţiile AFP, EFE şi Reuters.

"Ucraina, pur şi simplu, nu poate aştepta. Are nevoie de apărare antiaeriană, muniţie şi ajutor acum", a indicat Stoltenberg, la o conferinţă de presă comună la Bruxelles cu preşedintele finlandez Alexander Stubb.

Secretarul general al NATO a subliniat că situaţia pe cîmpul de luptă este "dificilă" pentru Ucraina, iar întîrzierea finanţării ajutorului pentru Kiev are "consecinţe directe în fiecare zi pe teren". În orice caz, a mai spus totuşi Stoltenberg, "contrar tuturor pronosticurilor, ucrainenii deja au reuşit" mult în acest război şi el crede că Ucraina se poate impune în faţa Rusiei, dar pentru aceasta are nevoie de "sprijinul nostru".

El a semnalat că Armata ucraineană are nevoie nu doar de muniţii şi piese de schimb pentru sistemele de luptă deja livrate de aliaţii săi, ci şi de "mai multe sisteme".

Stoltenberg consideră că dreptul Ucrainei de a se apăra în faţa agresiunii ruse cuprinde şi dreptul de a ataca ţinte în afara teritoriului ucrainean.

Pe de altă parte, "NATO lucrează în mod activ pentru a asigura o asistenţă de securitate previzibilă şi fiabilă pentru Ucraina acum şi pe termen lung, astfel încît Ucraina să depindă mai puţin de contribuţii voluntare (...), mai puţin de oferte pe termen scurt şi să primească mai multe angajamente pe mai mulţi ani", a mai spus secretarul general al NATO. El a făcut astfel referire la propunerea pe care a prezentat-o săptămîna trecută la reuniunea ministerială a Alianţei şi care sugerează constituirea unui fond de 100 de miliarde de euro în cadrul unei finanţări pe cinci ani pentru Ucraina, iniţiativă primită cu reacţii mixte de cele 32 de state membre ale NATO.
În acest timp, generalul american Christopher Cavoli, comandantul suprem al Forţelor Aliate în Europa (SACEUR), a declarat, tot Miercuri, într-o Comisie a Congresului SUA, că Ucraina îşi va epuiza "în scurt timp" obuzele de artilerie şi rachetele antiaeriene dacă ajutorul militar american rămîne în continuare blocat în Congres, ceea ce ar lăsa Ucraina vulnerabilă în faţa unei înfrîngeri totale sau parţiale în faţa trupelor ruse revenite în ofensivă.

După un an-record, exporturile de arme germane continuă să crească

După recordul din 2023, autorizaţiile de export pentru arme şi echipamente militare germane au continuat să crească de la începutul acestui an, pe fondul creşterii livrărilor de arme către Ucraina, consemnează dpa, potrivit Agerpres.

Între 1 Ianuarie şi 27 Martie, Guvernul german a aprobat exportul de articole militare în valoare de cel puţin 4,89 miliarde de euro (5,31 miliarde dolari), aproape la fel de mult ca în întreaga primă jumătate a lui 2023, cînd totalul a fost de 5,22 miliarde. Aproape trei sferturi din această sumă (72%) este destinată Ucrainei, care este susţinută de Germania în campania sa de apărare împotriva Rusiei.

După Ucraina, cel mai important stat destinatar al exporturilor germane de armament a fost Singapore, cu 583,9 milioane de euro, urmat de India (143,3 milioane), Arabia Saudită (126,4 milioane) şi Qatar (97 milioane de euro).

În 2018, coaliţia guvernamentală CDU-CSU şi SPD aflată la putere a pus capăt majorităţii livrărilor de arme către Arabia Saudită ca urmare a implicării acesteia în războiul din Yemen şi asasinării jurnalistului Jamal Khashoggi la Consulatul Regatului din Istanbul, aceste restricţii fiind relaxate anul trecut, după retragerea saudiţilor din ostilităţile din Yemen.

Interdicţia asupra livrărilor de arme către state în război, autoimpusă în cursul negocierilor de coaliţie dinaintea formării actualului Guvern SPD-Verzi-FDP (liberal-democraţi), a fost revocată de cancelarul Olaf Scholz după invazia rusă din Ucraina, în discursul său "Zeitenwende" din 27 Februarie 2022.

În primul an de război, au fost autorizate livrări de arme către Ucraina în valoare de 2,24 miliarde de euro, inclusiv sisteme de apărare aeriană şi artilerie grea, în 2023 fiind adăugate şi tancurile Leopard 2 şi autorizaţiile de export către Ucraina crescînd la valoare de 4,4 miliarde de euro.

Anul acesta, după trei luni, volumul exporturilor a ajuns la aproape 3,54 miliarde de dolari, mai notează dpa.

Pedro Sanchez: Recunoaşterea unui stat palestinian este în interesul geopolitic al Europei

Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez, vocea cea mai critică din cadrul Uniunii Europene faţă de Israel, a apreciat, Miercuri, că recunoaşterea unui stat palestinian este "în interesul geopolitic al Europei" şi a reafirmat că Madridul este "gata" să recunoască un astfel de stat, informează AFP.

"Comunitatea internaţională nu va putea ajuta statul palestinian dacă nu îi va recunoaşte existenţa", a declarat Sanchez în faţa deputaţilor spanioli.

O astfel de recunoaştere "este în interesul geopolitic al Europei" şi "Spania este gata să recunoască statul palestinian", a adăugat el, însă fără a avansa o dată concretă.

În declaraţii făcute în faţa jurnaliştilor care l-au însoţit săptămîna trecută în timpul unui turneu în Iordania, Arabia Saudită şi Qatar, Pedro Sanchez a afirmat că Spania intenţionează să facă acest lucru pînă la sfîrşitul lunii Iunie.

De la începutul conflictului din Gaza, prim-ministrul socialist încearcă să mişte lucrurile în cadrul UE în vederea unei asemenea recunoaşteri.

În acest sens, la sfîrşitul lui Martie, el a publicat o declaraţie comună cu omologii săi irlandez, maltez şi sloven, în care semnatarii se declarau "gata să recunoască Palestina" atunci cînd aceasta "ar putea aduce o contribuţie pozitivă" în soluţionarea conflictului israeliano-palestinian.

Foarte critic la adresa Israelului de la începutul ofensivei în Gaza, Pedro Sanchez a denunţat din nou "răspunsul absolut disproporţionat" al Guvernului israelian condus de Benjamin Netanyahu la "atacul terorist al Hamas" din 7 Octombrie 2023, apreciind că acesta "va distruge decenii de drept umanitar şi ameninţă să destabilizeze Orientul Mijlociu şi în consecinţă întreaga lume".

Israelul amenință că va riposta militar în cazul în care Iranul atacă de pe teritoriul său

Ministrul de Externe israelian, Israel Katz, i-a răspuns, Miercuri, liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care a ameninţat statul israelian cu un atac, drept răzbunare pentru lovitura atribuită Israelului asupra Consulatului iranian de la Damasc, în care au murit şapte membri ai Gărzii Revoluţionare, informează EFE.

"Dacă Iranul atacă de pe propriul său teritoriu, Israelul va răspunde şi va ataca în Iran", a scris Katz pe reţeaua de socializare X, dînd asigurări că vor exista represalii pentru orice tip de ofensivă pe teritoriul israelian.

Separat, într-un interviu acordat Miercuri dimineaţă radioului public izraelian, Reshet Bet, Katz a reiterat că nici un atac nu va fi tolerat şi a acuzat Iranul că este "capul şarpelui", o aluzie la sprijinul pe care republica islamică îl oferă atît islamiştilor palestinieni din Hamas, cît şi miliţiei şiite libaneze Hezbollah, în Sudul Libanului.

Comentariile lui Katz intervin după un discurs televizat al lui Khamenei la Teheran cu ocazia Eid al-Fitr, sărbătoarea care încheie luna sfîntă a Ramadanului, în care acesta a reiterat că "regimul sionist (Israelul) trebuie şi va fi pedepsit".

"Cînd atacă Consulatul este ca şi cum ar fi atacat teritoriul nostru", a insistat Khamenei, care a adăugat că Israelul a făcut o greşeală prin atacul de 1 Aprilie, în care au fost ucişi şapte membri ai Gardienilor Revoluţiei iranieni, inclusiv doi generali.
Autorităţile iraniene au promis în mod repetat să se răzbune pentru atacul asupra sediului lor diplomatic.

După atacul din Siria, ayatollahul Khamenei ameninţă Israelul

Ghidul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, şi-a reiterat, Miercuri, ameninţările la adresa Israelului, afirmînd că această ţară va fi "pedepsită" după atacul sîngeros de săptămîna trecută din Siria, atribuit Armatei israeliene, informează AFP.
Un atac întreprins pe 1 Aprilie asupra Consulatului iranian la Damasc s-a soldat cu 16 morţi, printre care şapte membri ai Gardienilor Revoluţiei, Armata ideologică a republicii islamice, potrivit unui ONG.

Iranul şi Siria au imputat atacul Israelului, care nu şi-a confirmat implicarea.

"Regimul malefic a făcut o eroare (...), el trebuie să fie pedepsit şi va fi pedepsit", a declarat ayatollahul Khamenei într-un discurs retransmis în direct cu ocazia Eid al-Fitr, sărbătoarea ce marchează sfîrşitul Ramadanului, luna sfîntă islamică a postului.

Iranul a promis deja că va riposta la acest atac care a exacerbat şi mai mult tensiunile regionale pe fondul războiului în Fîşia Gaza între Israel şi mişcarea palestiniană Hamas, susţinută de Iran.

Aliat fervent al preşedintelui Bashar al-Assad, Teheranul dispune de "consilieri militari" în Siria, unde are loc un război din 2011.

Israelul, care afirmă că nu va permite ca Iranul să se implanteze la frontiera sa, a întreprins sute de lovituri în Siria vecină împotriva unor poziţii ale puterii siriene, grupurilor pro-iraniene şi unor ţinte militare iraniene.

Anul acesta, OMC prognozează relansarea comerţului mondial

Organizaţia Mondială a Comerţului a anunţat că se aşteaptă la o relansare graduală a comerţului mondial în acest an, chiar dacă conflictele, tensiunile geopolitice şi incertitudinea cu privire la politicile economice reprezintă riscuri pentru o revizuire a acestor prognoze, informează AFP.

Volumul comerţului mondial de marfă ar urma să înregistreze o creştere de 2,6% în 2024 şi un avans de 3,3% în 2025, după o scădere de 1,2% în 2023, conform celor mai noi prognoze ale OMC.

"Facem progrese spre o revenire a comerţului mondial, graţie unor lanţuri de aprovizionare reziliente şi unui cadru comercial multilateral solid. Este imperativ să limităm riscurile precum disputele geopolitice şi fragmentarea schimburilor, pentru a menţine creşterea economică şi stabilitatea", a comentat directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala.

Raportul publicat de OMC mai estimează că ritmul de creştere a PIB-ului mondial va rămîne stabil în următorii doi ani, la 2,6% în 2024 şi 2,7% în 2025, după ce a încetinit pînă la 2,7% în 2023, de la un avans de 3,1% în 2022.

Preţurile ridicate la energie şi inflaţia au continuat să pună presiuni asupra cererii de produse manufacturate anul trecut, antrenînd o scădere de 1,2% a volumului comerţului mondial de marfă, în condiţiile în care în luna Octombrie OMC miza pe o creştere de 0,8%. "Revizuirea în jos se datorează în primul rînd rezultatelor sub aşteptări în ceea ce priveşte Europa", a explicat economistul şef al OMC, Ralph Ossa.

OMC nu elaborează prognoze cu privire la schimburile mondiale cu servicii, dar subliniază că acestea au crescut cu 9% în 2023, iar organizaţia se aşteaptă ca evenimentele sportive care ar urma să aibă loc în Europa pe parcursul Verii (Jocurile Olimpice şi Euro-2024) să stimuleze turismul şi transportul de pasageri.

Presiunile inflaţioniste ar urma să se atenueze în acest an, permiţînd veniturilor reale să crească din nou, în special în economiile avansate, ceea ce va stimula consumul de produse manufacturate, potrivit OMC. Însă tensiunile geopolitice şi incertitudinile cu privire la politicile economice ar putea antrena creşteri puternice de preţuri la produsele alimentare şi energie, ceea ce ar limita amploarea revenirii, avertizează OMC. 

CE consemnează rezultate pozitive în urma sprijinului european pentru protecţia frontierelor externe ale Bulgariei şi României

Comisia Europeană (CE) a raportat, săptămîna aceasta, rezultate pozitive ale sprijinului acordat de Uniunea Europeană (UE) pentru protecţia frontierelor externe ale Bulgariei şi României.

S-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte returnarea migranţilor fără drept de şedere în UE, procedurile de azil au fost îmbunătăţite, iar lupta împotriva contrabandiştilor s-a îmbunătăţit semnificativ, a declarat Olivier Onidi, directorul general adjunct al CE pentru Migraţie şi Afaceri Interne, care a vorbit Luni cu deputaţii europeni din Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, conform BTA.

Secretarul de stat român în Ministerul Afacerilor Interne Mihai Necula a declarat că poliţiştii de frontieră români au format patrule comune cu omologii lor sîrbi, iar acest lucru a dus la o reducere semnificativă a numărului de intrări ilegale de migranţi dinspre partea sîrbă.

Directorul Poliţiei de Frontieră din Bulgaria, Anton Zlatanov, a menţionat că cea mai dificilă frontieră terestră a UE este cea dintre Bulgaria şi Turcia. "Investim resurse uriaşe în protecţia acesteia şi, spre marele nostru regret, în 2022 şi 2023, şase poliţişti bulgari au murit la datorie", a adăugat el. 

Elevii români, sub medie la cunoştinţe şi gîndire civică, aflîndu-se pe locul 16 din 20 de țări

Raportul naţional Internaţional Civic and Citizenship Education Study – ICCS, lansat Miercuri de Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii Bucureşti, arată că elevii români se află sub media ICCS 2022 (508), obţinînd un scor de 470 la evaluarea cunoştinţelor şi gîndirii civice, plasînd România pe locul 16 din 20 de ţări participante.
Potrivit studiului, aproximativ un sfert dintre elevii români se află la nivelul D de competenţă sau mai jos (faţă de 14,2% media ICCS 2022), iar aproximativ o cincime se află la nivelul A (faţă de 30,6% media ICCS 2022).

Din punct de vedere al implicării civice în şcoală şi comunitate, cei mai mulţi elevi români (86%) au votat pentru alegerea reprezentantului clasei în Consiliul elevilor, faţă de 78% media ţărilor participante la ICCS 2022. Totodată, mai puţin de o treime dintre elevii români (28%) au interes ridicat şi foarte ridicat faţă de politică şi problemele sociale, faţă de 30% media ICCS 2022.

Mai mulţi elevi români (55%) decît media ICCS 2022 (37%) au declarat că fac parte din grupuri de voluntariat care ajută comunitatea locală.

În ceea ce priveşte încrederea în instituţiile statului, intenţiile de vot şi participare, cei mai mulţi elevi români (7 din 10) consideră că democraţia este cea mai bună formă de guvernămînt, dar numai 4 din 10 elevi au încredere ridicată în Guvern şi Parlament, faţă de 5 din 10 media ICCS. Intenţiile de vot ale elevilor români sunt mai optimiste decît media ICCS 2022, peste trei sferturi dintre aceştia au declarat că ar vota la cel puţin un tip de alegeri în viitor.

Asemănător elevilor din celelalte ţări participante, cel puţin jumătate dintre elevii români se aşteaptă să participe pe viitor la activităţi civice legale şi politice (să ia legătura cu reprezentantul ales, să participe la marşuri/proteste paşnice, să colecteze semnături pentru o petiţie).

Într-o măsură mai mare decît media ICCS 2022, elevii români consideră că pe viitor se vor implica în activităţi de protecţia mediului, iar aproape 9 din 10 elevi consideră că îi vor încuraja şi pe ceilalţi să se implice.

Elevii români au un sentiment puternic de apartenenţă europeană: 97% dintre aceştia se declară europeni, 94% sunt mîndri de apartenenţa României la Uniunea Europeană, ambele procente sunt mai mari decît media ICCS 2022 (95% respectiv 91%).
Majoritatea elevilor români susţin libertatea de circulaţie în interiorul Europei: 96% dintre aceştia consideră că libertatea cetăţenilor europeni să lucreze oriunde în Europa este benefică pentru economia continentului şi numai 30%, faţă de 4% media ICCS 2022, consideră ar trebui să se limiteze într-o anumită măsură drepturile europenilor la muncă în spaţiul european.

Printre recomandările raportului se numără revizuirea periodică şi îmbunătăţirea curriculum-ului de educaţie civică, mini-granturi de inovare dedicate şcolilor pentru a susţine proiecte civice, revizuirea standardelor de evaluare externă a unităţilor de învăţămînt în sensul integrării aspectelor ce ţin de educaţie civică şi dezvoltare durabilă, programe de formare continuă a cadrelor didactice. 

Probleme în ”lumea bună” a Europei: Peste 20% din populaţia germană, expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2023

Puţin peste 17,7 milioane de persoane, sau 21,2% din populaţia Germaniei, trăiau în pragul sărăciei sau excluziunii sociale în 2023, practic acelaşi număr ca în urmă cu un an, potrivit datelor publicate de Oficiul Federal de Statistică (Destatis), preluate de EFE.
În 2022, aproximativ 17,5 milioane de persoane, sau 21,1% din populaţie, se aflau în această situaţie.

Potrivit datelor de la Destatis, pe baza rezultatelor iniţiale ale Sondajului privind veniturile şi condiţiile de viaţă (EU-SILC) publicat de Eurostat, în 2023 aproximativ una din şapte persoane - 14,3% din populaţie sau aproape 12 milioane - era expusă riscului de sărăcie în Germania, faţă de 14,8% în 2022.

EU-SILC consideră că o persoană este expusă riscului de sărăcie dacă are mai puţin de 60% din venitul mediu echivalent al întregii populaţii, care în 2023 a fost de 1 310 de euro net pe lună pentru o persoană singură din Germania şi de 2 751 euro pentru un cuplu cu doi copii cu vîrsta sub 14 ani.

În 2023, 6,9% din populaţie sau 5,7 milioane de persoane din Germania - în creştere de la 6,2% în 2022 - s-au confruntat cu privaţiuni materiale şi sociale semnificative, adică condiţiile lor de viaţă au fost restricţionate semnificativ de lipsa resurselor economice.
Astfel, de exemplu, cei afectaţi nu şi-au putut permite să plătească chiria casei, ipoteca sau anumite servicii, să plătească pentru o călătorie de vacanţă de o săptămînă, să înlocuiască mobilierul uzat sau să iasă să mănînce sau să bea cu prietenii sau familia o dată pe lună.

Ca şi în anul precedent, 9,8% din populaţia cu vîrsta sub 65 de ani - adică 6,2 milioane de persoane - trăiau în 2023 într-o gospodărie cu o rată foarte scăzută de participare la forţa de muncă, adică rata de participare la forţa de muncă a membrilor în vîrstă de muncă - între 18 şi 64 de ani - era sub 20%.

Acesta este cazul, de exemplu, dacă, într-o gospodărie cu două persoane din această grupă de vîrstă, una dintre ele nu a fost angajată deloc, iar cealaltă a fost angajată doar patru din cele douăsprezece luni ale anului. 

01.05.24 - 00:04
01.05.24 - 00:12
03.05.24 - 00:29
01.05.24 - 00:11
02.05.24 - 13:35
02.05.24 - 01:12
02.05.24 - 13:37
02.05.24 - 13:34
09.05.24 - 17:17
03.05.24 - 12:37
02.05.24 - 13:32
04.05.24 - 13:23
03.05.24 - 12:22
09.05.24 - 17:15
10.05.24 - 11:40