Nu e nevoie de dezbateri în Parlament în privința deciziei staţionării de rachete americane în Germania, a declarat ministrul Apărării german

Ministrul Apărării german, Boris Pistorius, a respins criticile privind modul în care a încheiat Guvernul său recentul acord cu Washingtonul privind staţionarea de rachete cu rază lungă de acţiune în Germania, relatează dpa, potrivit Agerpres.

În marja summitului NATO de la începutul lui Iulie, s-a anunţat, între altele, că, din 2026, vor fi transferate în Germania rachete americane Tomahawk cu rază de acţiune suficientă pentru a atinge teritoriul Rusiei, precum şi rachete de apărare antiaeriană SM-6 şi arme hipersonice. Decizia comună în acest sens i-a luat prin surprindere pe unii deputaţi de la Berlin. Mai multe partide, inclusiv social-democraţii lui Pistorius, au criticat planul şi au cerut trimiterea lui în Parlament pentru dezbatere.

Ministrul Apărării german, aflat în statul american Hawaii, în cadrul unui turneu în regiunea Indo-Pacific, a afirmat că nu are nimic împotriva unei astfel de dezbateri. El a apărat însă modul în care a fost luată decizia respectivă între Berlin şi Washington, declarînd, că nu este vorba de un subiect care să trebuiască "discutat în prealabil în Parlament". Pistorius a subliniat că armele care urmează să fie staţionate vor fi de tip convenţional, fără a fi destinate să fie echipate cu focoase nucleare. "Acest fapt trebuie subliniat foarte clar, pentru a-i linişti pe cei care sunt preocupaţi", a spus el.

Desfăşurarea de arme cu rază mai lungă de acţiune şi cu focoase convenţionale urmăreşte să aibă un efect de "descurajare reală", a menţionat el. "Este vorba de a acoperi un gol pe partea noastră, nu de a ameninţa pe cineva, ci de a arăta clar că un posibil atac asupra teritoriului NATO, a aliaţilor NATO, ar presupune pentru Rusia un preţ atît de ridicat încît riscul ar fi incalculabil", a explicat Pistorius. 

După asasinarea liderului Hamas, Khamenei ameninţă Israelul cu o pedeapsă severă

Iranul a decretat trei zile de doliu naţional după asasinarea liderului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, ucis la Teheran, într-o lovitură aeriană în noaptea de Marţi spre Miercuri, relatează AFP.

"Republica islamică Iran a anunţat trei zile de doliu naţional în urma martiriului lui Ismail Haniyeh", a anunţat Guvernul iranian într-un comunicat. Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a ameninţat Israelul cu o "pedeapsă severă" drept represalii pentru uciderea liderului politic al Hamas, relatează dpa. "Regimul criminal sionist (Israel) l-a ucis pe invitatul nostru, în casa noastră. Va exista o pedeapsă severă", a declarat Khamenei, potrivit unei postări pe site-ul său.

Brigăzile Ezzedine al-Qassam, aripa armată a mişcării islamiste palestiniene Hamas, au afirmat, Miercuri, că "asasinarea" la Teheran a liderului lor politic, Ismail Haniyeh, va avea "enorme consecinţe în întreaga regiune". "Acest asasinat", imputat Israelului, "duce războiul la un nou nivel şi va avea consecinţe pentru întreaga regiune", au precizat, într-un comunicat, brigăzile Ezzedine al-Qassam.

Erdogan deplînge și condamnă ”asasinarea perfidă a fratelui Ismail Haniyeh”

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a condamnat, Miercuri, "asasinatul perfid" de la Teheran care l-a vizat pe "fratele" său, liderul politic al Hamas Ismail Haniyeh, relatează AFP şi Reuters. "Dumnezeu să aibă milă de fratele nostru Ismail Haniyeh, căzut martir în urma acestui odios atac", a scris Erdogan pe reţeaua socială X, denunţînd "barbaria sionistă". "Acest act revoltător vizează sabotarea cauzei palestiniene, glorioasa rezistenţă din Gaza şi lupta dreaptă a fraţilor noştri palestinieni şi demoralizarea şi intimidarea palestinienilor", a adăugat şeful statului turc. Ministerul Afacerilor Externe de la Ankara a condamnat mai devreme "asasinatul revoltător" de la Teheran.

Liderul Hamas, care locuia frecvent în Turcia înainte de 7 Octombrie, a fost primit, în Aprilie, la Istanbul, de preşedintele Erdogan, care numeşte Hamas "mişcare de eliberare". Turcia a oferit din 2011 un loc de refugiu responsabililor Hamas, în urma acordului în baza căruia au fost eliberaţi peste o mie de deţinuţi palestinieni în schimbul soldatului israelian Gilad Shalit. 

UE a demarat livrarea unui ajutor de 400 de milioane de euro către Autoritatea Palestiniană

Uniunea Europeană a anunţat, Miercuri, plata unei prime tranşe de 150 de milioane de euro, ca parte a unui pachet de ajutor de urgenţă de 400 de milioane de euro pentru Autoritatea Palestiniană, care se confruntă cu probleme bugetare grave, informează AFP, potrivit Agerpres.

Comisia Europeană a precizat că prima tranşă include subvenţii pentru a ajuta la plata salariilor funcţionarilor publici din Cisiordania şi pentru a sprijini familiile vulnerabile. Restul fondurilor vor fi eliberate în August şi Septembrie "sub rezerva progreselor înregistrate în punerea în aplicare a agendei de reformă a Autorităţii Palestiniene", a explicat Executivul UE într-un comunicat.

Autoritatea se confruntă cu o criză financiară care s-a agravat de la începutul războiului din Gaza, deoarece Israelul şi-a mărit reţinerea de venituri fiscale de pe acest teritoriu palestinian. Uniunea Europeană este principalul susţinător financiar internaţional al palestinienilor, cu un ajutor estimat la 1,2 miliarde de euro începînd din 2021. "UE este pe deplin angajată să sprijine Autoritatea Palestiniană în aceste vremuri dificile", a declarat preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen. "Ajutorul nostru de urgenţă în valoare de 400 de milioane de euro sprijină o agendă substanţială de reforme şi pregăteşte terenul pentru reconstrucţia Fîşiei Gaza", a adăugat ea.

Comisia Europeană susţine că va propune o legislaţie pentru un "Program cuprinzător de redresare şi rezilienţă pentru palestinieni" la începutul lunii Septembrie. Bruxellesul precizează că acest plan ar trebui să contribuie la echilibrarea conturilor Autorităţii Palestiniene pînă în 2026 cu plăţile viitoare legate de "progresele înregistrate în punerea în aplicare a etapelor de reformă convenite".

Economia palestiniană este guvernată în mare măsură de Protocolul de la Paris din 1994, care a acordat Israelului controlul exclusiv asupra frontierelor teritoriilor, precum şi dreptul de a colecta taxe de import şi TVA pentru Autoritatea Palestiniană. În mai multe rînduri, Israelul a folosit această putere pentru a priva Autoritatea de venituri. Războiul din Gaza a întărit şi mai mult controlul Israelului, majoritatea tarifelor fiind reţinute de cînd Hamas a început războiul cu atacul din 7 Octombrie asupra Israelului.

În disperare de cauză, Putin a dublat plăţile pentru cei care se înrolează să lupte în Ucraina

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, încearcă să atragă voluntari suplimentari pentru războiul său împotriva Ucrainei, oferind mai mulţi bani potenţialilor soldaţi, o măsură menită să faciliteze recrutarea militară, dar care ar putea genera dezechilibre într-o economie deja supraîncălzită, în opinia experţilor, potrivit DPA şi Reuters.

Astfel, un decret semnat Miercuri de Putin prevede că fiecare persoană care semnează un contract cu Armata, între 1 August şi 31 Decembrie, va primi o plată unică în avans de 400.000 de ruble (aproximativ 4.600 de dolari), ceea ce este mai mult decît dublu faţă de plata anterioară de 195.000 de ruble (circa 2.200 de dolari). În plus, se oferă un salariu lunar semnificativ mai mare decît venitul mediu în Rusia. Decretul recomandă, de asemenea, ca autorităţile regionale să suplimenteze această plată din bugetele lor cu cel puţin aceeaşi sumă.

Cu o plată minimă lunară de 204.000 de ruble (aproximativ 2.300 de dolari) pentru un soldat care participă la ceea ce Rusia numeşte "operaţiune militară specială" în Ucraina, noul decret ridică salariul minim anual în primul an de serviciu la 3,25 milioane de ruble (aproape 38.000 de dolari). Salariile lunare ale ofiţerilor sunt mai mari şi depind de gradul acestora. Toţi recruţii primesc, de asemenea, bani suplimentari pentru participarea la ofensive sau distrugerea tancurilor inamice şi a altor echipamente.

Rusia a declanșat a treia etapă de exerciţii ale forţelor sale nucleare tactice

Rusia a început cea de-a treia etapă de exerciţii ale forţelor sale nucleare tactice, a anunţat, Miercuri, Ministerul Apărării de la Moscova, transmit Reuters şi EFE."În conformitate cu decizia preşedintelui Federaţiei Ruse, a început cea de-a treia etapă a exerciţiului forţelor nucleare ne-strategice", a declarat Ministerul Apărării rus într-un comunicat publicat pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Militari din districtele militare de Sud şi Central se vor pregăti cu privire la modul de desfăşurare de focoase false pentru sistemele operaţionale şi tactice de rachete Iskander-M şi pentru mutarea lor, pe ascuns, la locurile de lansare, unde vor pregăti lansări simulate electronic, potrivit Ministerului Apărării rus. "Etapa actuală a exerciţiului urmăreşte menţinerea nivelului de pregătire a personalului şi echipamentelor unităţilor pentru utilizarea în luptă a armelor nucleare ne-strategice ale Rusiei", a spus Ministerul. Rusia a organizat prima etapă a exerciţiilor în Mai, iar aliatul său Belarus s-a alăturat etapei a doua în Iunie.

Rusia susţine că Statele Unite şi aliaţii lor europeni împing lumea în pragul confruntării nucleare, oferind Ucrainei arme în valoare de miliarde de dolari, dintre care unele sunt folosite împotriva teritoriului rus. De cînd a trimis mii de militari în Ucraina, la 24 Februarie 2022, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat, în repetate rînduri, că Rusia ar putea folosi arme nucleare pentru a se apăra în situaţii extreme, aminteşte Reuters.

Ministrul israelian al Apărării a declarat că Israelul nu vrea război, dar se pregătește pentru toate posibilităţile

Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a fost, Miercuri, primul înalt oficial al Guvernului israelian care a făcut o declaraţie publică după uciderea liderului Hamas, Ismail Haniyeh, într-un atac la Teheran, informează EFE, potrivit Agerpres. "Nu vrem război, dar ne pregătim pentru toate posibilităţile", a spus el.

Gallant s-a deplasat să viziteze o baterie a sistemului de apărare antirachetă cu rază lungă de acţiune Arrow, inclusiv în contextul atacului israelian de Marţi asupra Beirutului, într-un bombardament ţintit care l-a ucis pe comandantul-şef al aripii militare a grupării şiite pro-iraniene Hezbollah, Fuad Shukr. Atacul israelian asupra Beirutului şi moartea lui Haniyeh, pe care Hamas o atribuie tot Israelului, au stîrnit semnale de alarmă în regiune cu privire la posibilele răspunsuri atît din partea Iranului, cît şi a miliţiilor islamiste.

"În această seară, am arătat că sîngele poporului nostru are un preţ", a scris Gallant pe reţeaua de socializare X, după bombardamentul de la Beirut, "şi nu există nici un loc în afara razei forţelor noastre în acest scop". Autorităţile israeliene nu au ridicat nivelul de alertă militară, în pofida apelurilor din partea mai multe grupări de a se răspunde cu forţă la atacurile din ultimele ore.

Moartea lui Haniyeh, figura cea mai politică şi moderată în acelaşi timp a Hamas, un susţinător al negocierii cu Israelul şi a cîştigării legitimităţii pe plan internaţional, îi lasă pe islamişti în mîinile celei mai extremiste conduceri în persoana lui Yahya Sinwar, creierul atentatelor de la 7 Octombrie.

SUA anulează un ajutor financiar de peste 95 de milioane de dolari pentru Georgia din cauza acţiunilor antidemocratice

Statele Unite au anunţat că suspendă un ajutor de peste 95 de milioane de dolari acordat Georgiei din cauza "acţiunilor antidemocratice", ca urmare a adoptării, în Mai, a unei legislaţii controversate privind "influenţa străină", după modelul unei legi ruseşti represive, relatează AFP. "Acţiunile antidemocratice şi afirmaţiile false ale Guvernului georgian sunt incompatibile cu regulile de aderare la UE şi NATO", a declarat şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, într-un comunicat, referindu-se la ambiţiile ţării din Caucaz de a adera la aceste organizaţii.

În luna Mai, Washingtonul a ordonat o revizuire a întregii sale cooperări cu Georgia după ce Parlamentul de la Tbilisi a adoptat această lege, care a provocat manifestaţii masive în ţară. Legislaţia obligă orice ONG sau instituţie media care primeşte peste 20% din finanţarea sa din străinătate să se înregistreze ca "organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine" şi să se supună controlului administrativ. Criticii au supranumit-o "legea rusă" din cauza asemănării sale cu legislaţia adoptată în Rusia pentru a suprima opoziţia.

Statele Unite au anunţat deja sancţiuni împotriva a zeci de oficiali georgieni şi suspendarea manevrelor militare cu Georgia programate pentru sfîrşitul lunii Iulie.

Deşi Georgia, o fostă republică sovietică, este candidat oficial la aderarea la UE din Decembrie 2023, iar Visul Georgian, partidul de guvernămînt, susţine, în mod oficial, obiectivul înscris în Constituţie de a adera într-o zi la UE şi NATO, acest partid, aflat la putere din 2012, a multiplicat măsurile care, în opinia criticilor săi, apropie ţara de Moscova. La sfîrşitul lunii Iunie, liderii UE au decis o "oprire" de facto a procesului de aderare în aşteptarea unei schimbări de politică la Tbilisi. Georgia are alegeri legislative în luna Octombrie.

Israelul ia măsuri sporite de securitate după moartea liderului Hamas

Israelul creşte măsurile de securitate la Ambasadele sale din toată lumea, după moartea liderului Hamas, Ismail Haniyeh, anunță Monitorul Apărării, conform Mediafax.

Deşi Israelul nu şi-a asumat atacul care a dus la moartea liderului Hamas - care se afla în Iran în timpul atacului, pregătindu-se să participe la ceremonia de inaugurare a preşedintelui iranian - toţi ochii sunt aţintiţi spre Armata israeliană, mai ales că liderii de la Tel Aviv au spus în repetate rînduri că vor moartea liderilor Hamas. Cu toate acestea, Israelul foarte rar vorbeşte despre atacurile desfăşurate pe teritoriul altor ţări.

În acest context, Israelul ar fi cerut creşterea măsurilor de securitate la toate Ambasadele sale din lume, din teama izbucnirii unor proteste violente în jurul acestora.

Armenia renunţă la poliţiştii de frontieră ruşi

Poliţiştii de frontieră ruşi au încetat să mai servească pe principalul aeroport al Armeniei, Zvartnots din Erevan, unde erau dislocaţi de la căderea URSS, informează EFE, preluat de Agerpres.

Termenul limită pentru retragerea poliţiştilor ruşi de frontieră era Joi, 1 August, dar plecarea, convenită acum cîteva luni de liderii ambelor ţări, a avut loc cu ceva timp în avans, după cum a putut constata agenţia spaniolă de presă.

"Serviciul Naţional de Securitate al Armeniei a luat măsurile necesare pentru a atrage forţe suplimentare pentru controlul adecvat al frontierei la Zvartnots în vederea retragerii grănicerilor din Rusia", au informat autorităţile armene cu cîteva zile înaintea plecării ruşilor de pe aeroport. Această retragere face parte dintr-o deteriorare progresivă a relaţiilor dintre Erevan şi Moscova după războiul din enclava Karabah, cîştigat de Azerbaidjan. Armenia s-a plîns în mod repetat de inacţiunea Rusiei, principalul său aliat militar, ca răspuns la cererile sale de ajutor, inclusiv după război, cînd trupele azere au intrat pe teritoriul armean.

Chestiunea prezenţei grănicerilor ruşi în Armenia a fost ridicată pentru prima oară de preşedintele Adunării Naţionale a Armeniei, Alen Simonian, în luna Februarie. Simonian a atacat prezenţa personalului militar rus, susţinînd că nu îi protejează ţara împotriva atacurilor din Azerbaidjan. "S-a demonstrat în mai multe rînduri că nu au protejat Armenia şi chiar au făcut tot posibilul pentru a face aceste frontiere mult mai vulnerabile", a acuzat el.

O lună mai tîrziu, Guvernul armean a anunţat oficial că va solicita retragerea părţii ruse, asigurînd că serviciul de grăniceri al Armeniei are în prezent experienţa necesară pentru a se ocupa de securitatea aeroportului fără ajutor din partea Rusiei. Ministerul rus de Externe a criticat măsura, subliniind că Erevanul riscă să provoace "daune ireparabile" relaţiilor bilaterale şi să pună în pericol securitatea ţării sale.

Decizia de retragere se extinde şi asupra tuturor trupelor ruse desfăşurate în mai multe regiuni ale Armeniei în timpul şi după războiul din 2020 din enclava disputată cu Azerbaidjan. După căderea URSS, Armenia a fost blocată într-un război cu Azerbaidjanul asupra enclavei Karabah şi nu a putut să îşi garanteze securitatea graniţelor, aşa că, în 1992, a fost semnat un acord cu Rusia privind "Statutul gărzilor de frontieră ale Federaţiei Ruse în Republica Armenia". Conform acestui document, forţele ruse sunt dislocate la graniţa cu Turcia şi Iran, unde prezenţa lor va continua după retragerea lor de pe aeroport şi din regiunile de graniţă cu Azerbaidjan.

Potrivit datelor din 2013, care nu au fost actualizate, în Armenia se află aproximativ 4.500 de poliţişti de frontieră ruşi. Retragerea forţelor ruse de la aeroportul Zvartnots are loc într-un moment în care Armenia şi-a îngheţat participarea la alianţa militară post-sovietică Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC).