Autoritățile din România au arestat un sabotor care acționa sub comanda Rusiei

Un cetățean columbian a fost arestat și este judecat în România pentru tentativă la acte de diversiune coordonate din Rusia, anunță DIICOT. Columbianul, în vîrstă de 34 de ani, este în arest preventiv şi a fost trimis în judecată pe 13 Noiembrie, dosarul fiind judecat de Curtea de Apel București. Procurorii au invocat (art. 403 NCP) art.32 alin. 1 C.pen. Asta înseamnă că, dacă va fi găsit vinovat, el riscă să petreacă între 10 și 20 de ani după gratii.

"Pe parcursul lunii Iulie 2024, la instigarea unui suspect, cetățean străin rezident în Federația Rusă, inculpatul a desfășurat o activitate de documentare pentru punerea în aplicarea a unui plan de incendiere sau distrugere prin explozie/incendiere a unor obiective în România, cu importanţă deosebită, de natură să pună în pericol securitatea națională. De asemenea, în același interval de timp, inculpatul a procedat la efectuarea recunoașterii în teren a obiectivelor pe care intenţiona să le distrugă în modalitățile menționate, realizînd fotografii și filmări ale acestora. Planul infracțional nu a fost finalizat datorită intervenției organelor de Poliție", transmite DIICOT. 

Bărbatul are pregătire militară în tara de origine, fiind instruit în activități de culegere de informații, transmit procurorii. DIICOT a colaborat în acest caz cu Poliția Română și cu SRI. În perioada în care a fost arestat bărbatul, MApN reclama mai multe tentative rusești de dezinformare ce priveau astfel de fapte.

Cancelarul german nu vrea să discute despre trimiterea de trupe germane de menţinere a păcii în Ucraina

Cancelarul german, Olaf Scholz, a refuzat, Miercuri, să deschidă o dezbatere cu privire la o ipotetică trimitere de trupe germane în Ucraina, în caz de încetare a focului cu Rusia, după ce unele afirmaţii ale ministrului de Externe, Annalena Baerbock, au provocat reacţii în mass-media, transmite AFP, scrie Agerpres.

”Este cu totul nepotrivit să speculăm acum cu privire la ceea ce se va întîmpla mai tîrziu, în cazul unei încetări a focului negociată între Ucraina şi Rusia”, a declarat cancelarul Scholz, în cadrul unei sesiuni de întrebări şi răspunsuri în Bundestag. ”Cît timp războiul va dura, este exclus ca noi să trimitem trupe sau soldaţi germani în Ucraina”, a reafirmat el, amintind că ”a spus întotdeauna aceasta în mod clar”.

Marţi, ministrul de Externe, Annalena Baerbock, a afirmat că ”Berlinul va susţine din toate forţele sale, de partea germană, tot ceea ce serveşte păcii în viitor”. Un răspuns dat în marja unei reuniuni, la Bruxelles, a omologilor săi din ţările NATO şi din Ucraina, la o întrebare a presei cu privire la ipoteza trimiterii de trupe europene de menţinere a păcii. ”Era vorba de ceea ce s-ar petrece, în mod real, într-o fază de pace ulterioară, iar ministrul Baerbock a încercat doar să nu răspundă nici da, nici nu”, a comentat Olaf Scholz.

Într-o postare pe X, Marţi seara, Annalena Baerbock a menţionat ”mai multe elemente ale păcii aflate”, potrivit ei, ”pe masă”. Printre aceste condiţii, ”aderarea la NATO şi o prezenţă internaţională pentru a asigura o încetare a focului”, a scris ea.

Klaus Iohannis a decis declasificarea informaţiilor prezentate de SRI, SIE şi MAI în şedinţa CSAT din 28 Noiembrie

Preşedintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituţiilor emitente, a informaţiilor prezentate de Serviciul  Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne, în cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din data de 28 Noiembrie, a anunţat, Miercuri, Administraţia Prezidenţială.

Totodată, sursa citată precizează că Hotărîrea adoptată de membrii CSAT în şedinţa din 28 Noiembrie a fost transmisă, la finalul şedinţei, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informaţii Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Autorităţii Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Justiţiei şi Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii pentru a întreprinde de urgenţă demersurile necesare, conform competenţelor legale, în vederea clarificării aspectelor prezentate în şedinţa CSAT. 

În Marea Baltică, o navă rusă a tras asupra unui elicopter al forţelor armate germane

Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a informat, Miercuri, pe scurt, cu privire la un incident între o navă rusă şi un elicopter al forţelor armate germane în Marea Baltică, fără a oferi mai multe detalii, potrivit EFE, scrie Agerpres.

"Este vorba de cabluri avariate, care în realitate nu se rup aşa, pur şi simplu. Este vorba de canale GPS bruiate, de petroliere care eludează în mod ilegal sancţiunile impuse, este vorba de incidente ce implică elicoptere, care vin, de asemenea, din Germania şi în care brusc se trage dinspre aceste petroliere", a afirmat Baerbock, referindu-se la "ameninţările hibride", în marja reuniunii miniştrilor de Externe ai statelor membre NATO, de la Bruxelles.

Ulterior, media germane au relatat că echipajul unui vas rusesc a tras cu muniţie de semnalizare împotriva unui elicopter al forţelor armate germane aflat într-o misiune de recunoaştere. În acest context, şefa diplomaţiei germane a subliniat că menţinerea păcii necesită o "mai bună cooperare împotriva atacurilor hibride, împotriva ordinii de pace europene, în special în regiunea Marii Baltice". Pe platforma de socializare X, Annalena Baerbock a declarat, în urma relatărilor din presă, că Rusia îşi extinde atacurile hibride în zona Mării Baltice şi că, în consecinţă, NATO îşi va consolida monitorizarea şi protecţia infrastructurilor critice. ”Preşedintele rus Vladimir Putin atacă ordinea noastră de pace cu atacuri hibride”, a scris ea pe X.

Într-o conferinţă de presă periodică, purtătorul de cuvînt al Ministerului german al Apărării, Michael Stempfle, a refuzat să comenteze acest incident, dar a remarcat că, din cînd în cînd, există "încălcări ale normelor pe mare sau în spaţiul aerian". "În astfel de cazuri, este important ca Marina şi forţele aeriene să reacţioneze într-un mod raţional, dezescaladînd" şi a asigurat că, de fapt, acestea "acţionează întotdeauna într-un mod foarte profesionist".

În declaraţii pentru EFE, o purtătoare de cuvînt a Ministerului german al Apărării s-a limitat să spună că din "motive de securitate militară" în general şi, independent de eventualele cazuri individuale, nu se fac publice informaţii despre aspecte operaţionale. Rusia nu a reacţionat deocamdată la aceste informaţii. Ca regulă generală, utilizarea muniţiei de semnalizare este obişnuită numai în situaţii de urgenţă.
Luna trecută, două cabluri submarine - unul care leagă Finlanda de Germania şi celălalt care leagă Suedia de Lituania - au fost avariate în mai puţin de 24 de ore, ceea ce l-a determinat pe ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, să declare că este de presupus că a fost vorba de sabotaj. Suedia, Germania şi Lituania au lansat anchete penale, săptămîna trecută, vizînd nava chineză Yi Peng 3, care a părăsit portul rus Ust-Luga pe 15 Noiembrie. Rusia a negat orice responsabilitate pentru cablurile avariate. 

Preşedintele slovac propune ca negocierile de pace între Rusia şi Ucraina să se desfășoare la Bratislava

Preşedintele slovac, Peter Pellegrini, şi-a oferit ţara ca posibil loc pentru eventuale negocieri de pace între Ucraina şi Rusia, subliniind totodată că Slovacia este "neutră", în pofida faptului că premierul său intenţionează să călătorească în Mai anul viitor la Moscova, informează EFE. "Putem oferi Bratislava, Slovacia, ca loc unde ar putea avea loc aceste discuţii de pace", a declarat preşedintele Pelegrini, la Riga, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său leton, Edgars Rinkevičs.

Şeful statului slovac, ţară care are graniţă directă cu Ucraina, a spus că, "în calitate de ţară mică, neutră, care nu are ambiţii în acest sens, suntem dispuşi să rezolvăm conflictul militar prin discuţii de pace, la care să participe alte ţări mari din lume, China, Brazilia şi, desigur, ruşii şi ucrainenii înşişi ca părţi la conflict". Slovacia, a subliniat el, nu va încerca să facă pace în numele Ucrainei. "Aceasta depinde de Ucraina însăşi", a asigurat preşedintele Peter Pellegrini.

Cu această ocazie, preşedintele Peter Pellegrini a dorit să justifice anunţul premierului slovac, Robert Fico, despre vizita sa la Moscova pentru a participa la parada militară din 9 Mai, ce marchează Ziua Victoriei Armatei Roşii asupra Germaniei naziste în cel de-Al Doilea Război Mondial. ”Obiectivul său nu este să glorifice actualul regim sau să justifice agresiunea Rusiei. Din cîte ştiu, premierul va folosi această vizită pentru a marca cea de-a 80-a aniversare de la sfîrşitul celui de-Al Doilea Război Mondial”, a spus el.

Şeful statului slovac a mai subliniat că, în pofida scepticismului premierului Fico cu privire la acordarea de ajutor militar suplimentar Ucrainei, ”Slovacia a ajutat mult Ucraina, în special prin furnizarea de muniţie”. "În principiu, Slovacia nu mai poate oferi Ucrainei arme din arsenalele sale, pentru că arsenalele noastre de arme de care am putea dispune sunt deja practic epuizate", a subliniat el. Preşedintele Pellegrini a mai spus că Slovacia ajută Ucraina prin exportul de energie electrică şi găzduirea de refugiaţi ucraineni. "Peste două milioane de ucraineni, de la deschiderea graniţelor noastre, au sosit ca refugiaţi în ţara noastră", a indicat el, adăugînd că "Slovacia este dispusă să ajute Ucraina în următorul val de refugiaţi pe care l-ar putea provoca această criză energetică".

Democraţii americani au obținut ultimul mandat neatribuit în Camera Reprezentanţilor, unde republicanii vor avea o majoritate fragilă

Partidul Democrat al preşedintelui american în exerciţiu, Joe Biden, a cîştigat la mică diferenţă ultimul mandat ce rămăsese neatribuit în Camera Reprezentanţilor, după alegerile din 5 Noiembrie, prin urmare majoritatea pe care în această Cameră a Congresului o va avea Partidului Republican al preşedintelui ales Donald Trump va fi încă şi mai subţire, relatează agenţia EFE.

Respectivul mandat, dintr-un district al statului California, a fost astfel obţinut de către democratul Adam Gray, care l-a depăşit cu doar aproximativ 200 de voturi pe republicanul John Duarte, care şi-a recunoscut înfrîngerea după aproape o lună de numărări de voturi. Aşadar, rezultatul final al alegerilor pentru Camera Reprezentanţilor arată 220 de mandate pentru republicani şi 215 pentru democraţi. Dar trei mandate cîştigate de congresmeni republicani vor rămîne de fapt vacante pînă în Primăvară, întrucît aleşii Michael Waltz şi Elise Stefanik urmează să ocupe posturi în Administraţia lui Trump, iar Matt Gaetz, nominalizat iniţial de preşedintele ales pentru postul de procuror general, a renunţat la acest post după ce au apărut dezvăluiri despre el legate de relaţii sexuale cu o minoră şi trafic cu droguri petrecute cîndva, el renunţînd, de asemenea, la mandatul din Congres.

Prin urmare, cel puţin deocamdată republicanii vor avea în Camera Reprezentanţilor o majoritate foarte fragilă de numai două mandate în plus faţă de democraţi, situaţie ce prefigurează dificultăţi pentru republicani în promovarea agendei politico-sociale conservatoare promisă de Donald Trump. În Senat, republicanii au asigurată o majoritate de 53 din cele 100 de mandate, care îi va permite lui Donald Trump numirea membrilor Executivului, a judecătorilor şi altor oficiali, fără a avea însă cele 60 de mandate necesare pentru adoptarea rapidă a unor măsuri legislative. 

Autoritățile ruse au primit 48.000 de cereri de identificare ADN a soldaţilor dispăruţi în luptele din Ucraina

Un vice-ministru rus a făcut cunoscut că autorităţile au primit aproximativ 48.000 de cereri de teste ADN din partea membrilor familiilor unora dintre soldaţii care luptă în Ucraina, aflaţi în căutarea rudelor lor dispărute, a relatat o instituie de presă rusă independentă, un exemplu rar şi sugestiv al amplorii potenţiale a pierderilor militare ruseşti, potrivit AFP, scrie Agerpres. Media independentă rusă Astra a difuzat, Marţi seara, pe Telegram, o înregistrare video de la reuniunea din 26 Noiembrie a unei Comisii din Duma de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus), cu privire la ajutorul pentru foştii combatanţi şi familiile lor.

La această reuniune, vice-ministrul rus al Apărării, Anna Ţiviliova, prezentată de unele media drept nepoata preşedintelui Vladimir Putin, a explicat că autorităţile ruse au primit zeci de mii de cereri de teste ADN de la rudele soldaţilor daţi dispăruţi în Ucraina.

"Ministerul de Interne le recoltează, gratuit, pe cheltuiala sa, şi le include în baza sa de date de la toţi membrii familiilor care le-au solicitat. Aşa cum am spus - 48.000 de persoane", a afirmat Ţiviliova în înregistrarea video. După această declaraţie, în cadru aceleiaşi reuniuni, şeful Comisiei pentru apărare din Dumă, Andrei Kartapolov, a luat cuvîntul, solicitînd ca "acest număr să nu apară nicăieri" în documentele oficiale, deoarece este vorba de "informaţii confidenţiale şi destul de sensibile".
Anna Ţiviliova a spus că aceste date nu reflectă numărul soldaţilor "daţi dispăruţi", întrucît "mulţi au fost găsiţi", fără a specifica numărul exact al soldaţilor daţi dispăruţi, al celor identificaţi post-mortem şi al celor găsiţi în viaţă. Kremlinul a invocat "legea secretului de stat" şi un "regim special" pentru acest tip de informaţii pentru a justifica absenţa oricărei informări oficiale privind pierderile militare. La începutul lunii Iunie 2024, preşedintele Vladimir Putin a refuzat să indice o cifră. Site-ul rus independent Mediazona şi serviciul rus al BBC au identificat totuşi 79.819 de soldaţi ruşi ucişi de la începutul invaziei ruse. Acest bilanţ neexhaustiv, datînd din 19 Noiembrie, se bazează pe surse publice de informaţii, cum ar fi comunicate oficiale, necrologuri în media, anunţuri de deces şi observarea mormintelor din cimitirele ruseşti, potrivit AFP.

Fiind investigat pentru spălare de bani, fostul comisar european pentru Justiţie beneficiază în continuare de imunitate

Comisia Europeană a refuzat, Miercuri, să comenteze ancheta deschisă de autorităţile belgiene asupra fostului comisar european pentru Justiţie Didier Reynders, în legătură cu o presupusă spălare de bani prin achiziţionarea de bilete de loterie, considerînd că orice comentariu în acest stadiu ar fi "prematur", relatează agenţiile EFE şi DPA. "Nu ne vom pronunţa asupra anchetei. Este ceva apărut în presă, dar noi nu avem mai multe informaţii", a declarat o purtătoare de cuvînt a Comisiei Europene, Paula Pinho. Un alt purtător de cuvînt al Comisiei, Balazs Ujvari, a spus, la rîndul său, că Executivul comunitar este pregătită să colaboreze cu autorităţile belgiene dacă acestea îl contactează.

Deşi mandatul său de comisar european a încetat, Didier Reynders beneficiază în continuare de imunitate, adică el poate fi investigat şi interogat, dar nu poate fi arestat. Acelaşi purtător de cuvînt al Comisiei Europene a explicat faptul că această imunitate este guvernată de un protocol, anexat la Tratatul UE, ce reglementează privilegiile şi imunitatea membrilor Executivului comunitar. Imunitatea, a precizat el, priveşte actele efectuate în cadrul "calităţii oficiale" de comisar, aşadar este legată de activitatea sa în respectiva funcţie şi este menţinută chiar şi după ce a părăsit postul de comisar european. Pentru a-i fi ridicată imunitatea, este necesară o decizie a Colegiului comisarilor, a mai precizat purtătorul de cuvînt al Comisiei.

Acesta din urmă a menţionat, de asemenea, că Comisia Europeană şi Consiliul UE (statele membre) se pot adresa Curţii de Justiţie a UE (CJUE), în legătură cu foşti membri ai Executivului comunitar, în cazul încălcării de către aceştia a obligaţiilor impuse de Tratatul UE. CJUE mai poate, în astfel de cazuri, să ia decizii cum ar fi, de pildă, anularea dreptului la pensie sau la alte avantaje de care beneficiază foştii comisari europeni.

Didier Reynders, politician liberal belgian care pînă Sîmbăta trecută a fost comisar european pentru Justiţie, poziţie din care superviza respectarea statului de drept în ţările UE, a fost audiat, Marţi, de Poliţia belgiană, în legătură cu o anchetă privind presupuse fapte de spălare de bani săvîrşite prin intermediul unor bilete de loterie.

Poliţia belgiană l-a interogat şi i-a percheziţionat Marţi două locuinţe. Potrivit publicaţiei Le Soir, ancheta în acest caz a început încă de anul trecut, în urma unei plîngeri depuse de autorităţi belgiene care au detectat tranzacţii suspecte pentru o sumă "relativ mare" la achiziţionarea electronică de bilete de loterie. Radio-televiziunea belgiană VRT a reamintit că nu este prima dată cînd Reynders este cercetat pentru spălare de bani, un astfel de dosar fiind deschis, de asemenea, pe numele său în urmă cu cinci ani, dar în final a fost clasat din lipsă de probe.

Ministrul ungar de Externe a declarant că apărarea colectivă a NATO nu trebuie sacrificată pentru o ţară terţă

Apărarea colectivă a NATO nu ar trebui sacrificată sau pusă în pericol pentru nici o ţară terţă, a declarat, Miercuri, ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, la Bruxelles, după o reuniune a omologilor săi din statele membre ale Alianţei, transmite MTI. "Aşadar, este îmbucurător că nu a fost luată nici o decizie de invitare a Ucrainei să se alăture Alianţei de apărare, pentru că aceasta ar putea duce la un al treilea război mondial", a afirmat Szijjarto, într-o conferinţă de presă.

Ministrul ungar a mai spus că argumentul potrivit căruia Ucraina luptă pentru libertatea şi democraţia europene este "incredibil de orb". Ucraina "luptă pentru propria libertate (şi) suveranitate ceea ce ar trebui aplaudat, dar nu confundat cu ideea că ei luptă pentru alţii", a adăugat Peter Szijjarto. ”Ideea că Ucraina ca parte a NATO ar creşte securitatea Europei este absurdă”, a afirmat el, adăugînd că Ungaria priveşte orice astfel de invitaţie ca un risc de război între NATO şi Rusia. Referitor la articolul 10 din Tratatul de la Washington conform căruia state ce pot contribui la securitatea NATO pot fi invitate să adere la Alianţă, Peter Szijjarto a spus că, "în mod clar, acesta nu e cazul acum cu Ucraina".

În opinia sa, Administraţia americană aflată la final de mandat şi ”politicieni pro-război din Europa au lansat încă un atac pentru a face imposibil un acord de pace după 20 Ianuarie (cînd va avea loc instalarea preşedintelui republican Donald Trump la Casa Albă, ). Peter Szijjarto a mai afirmat că mai mulţi miniştri au cerut ca Ucraina să coboare vîrsta de recrutare în Armată, ceea ce însă ar duce la "o recrutare şi mai crudă şi la moartea şi mai multor tineri ucraineni pe front". Potrivit ministrului ungar, la reuniune s-a sugerat, de asemenea, că NATO ar trebui să instruiască şi înarmeze noi recruţi ucraineni. Astfel de propuneri, care includ livrări suplimentare de arme, ar prelungi războiul, ar risca o nouă escaladare şi ar cauza şi mai multe decese, a afirmat el.

În ce priveşte argumentul că nu ar trebui purtate negocieri de pace acum întrucît situaţia actuală a Ucrainei pe cîmpul de luptă este nefavorabilă, ministrul a arătat că situaţia "se deteriorează constant", iar o lipsă de recunoaştere a acestei stări de fapt alimentează iluziile ucrainenilor. A vorbi despre victoria pe cîmpul de luptă nu ar face decît să "amăgească şi înşele oamenii", a adăugat el. Peter Szijjarto a insistat, pe de altă parte, că Ungaria este un "aliat de încredere" care îşi respectă angajamentele faţă de NATO, cheltuind mai mult de 2% din PIB pentru apărare, în timp ce peste 1.000 de militari ungari servesc în diferite misiuni ale Alianţei.

Vorbind despre "linii roşii", el a afirmat că NATO nu trebuie să fie parte beligerantă în războiul Ucraina-Rusia şi trebuie să evite un conflict direct cu Rusia. Potrivit lui Szijjarto, reuniunea de la Bruxelles a confirmat că "liderii pro-război rămîn decişi, orbiţi şi (...) terifiaţi de ceea ce se va întîmpla după 20 Ianuarie". "Lecţia ce trebuie trasă este că misiunea de pace trebuie amplificată, canalele diplomatice şi de comunicare păstrate deschise şi opţiunea obţinerii unei păci rapide menţinută", a conchis şeful diplomaţiei ungare. 

Secretarul american de stat consideră că Ucraina trebuie să ia decizii grele pentru a mobiliza noi soldaţi

Ucraina trebuie să decidă asupra mobilizării de noi soldaţi pentru a face faţă războiului cu Rusia, a declarat, Miercuri, secretarul american de stat Antony Blinken, potrivit Reuters. "Ucraina are de luat decizii grele pentru a face o nouă mobilizare, dar sunt decizii necesare", a remarcat Antony Blinken, după o reuniune a miniştrilor de Externe din statele NATO. "Este un lucru esenţial, întrucît chiar dacă sunt bani, chiar dacă sunt muniţii, pe linia frontului trebuie să fie oameni care să se opună agresiunii ruse", a explicat şeful diplomaţiei americane.

Un alt oficial al Administraţiei americane a declarat, săptămîna trecută, că Ucraina nu mobilizează suficienţi soldaţi noi care să înlocuiască pierderile pe cîmpul de luptă şi a cerut Kievului să reducă vîrsta de mobilizare de la 25 la 18 ani, astfel încît să asigure efectivele necesare pe front în războiul cu Rusia, ale cărei trupe mai numeroase şi mai bine echipate înaintează în Estul Ucrainei şi recuperează din terenul pierdut în regiunea rusă de graniţă Kursk.

Războiul lansat de Rusia prin invazia asupra Ucrainei, în Februarie 2022, are caracteristicile unui conflict de uzură sîngeros, în care ambele tabere suferă mari pierderi umane dificil de înlocuit şi pe care le păstrează secrete. În timp ce Rusia încearcă în continuare să se limiteze la voluntariat, Ucraina a adoptat măsuri stricte de mobilizare care au condus la numeroase tentative de fugă din ţară, la coruperea unor responsabili şi la acţiuni de recrutare forţată, în care ofiţerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale. În plus, circa 60.000 de soldaţi ucraineni au dezertat de la începutul acestui an.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a promulgat, în luna Mai, un pachet legislativ ce înlesneşte procedurile pentru încorporare şi înăspreşte pedepsele împotriva celor care încearcă să se sustragă şi a redus atunci vîrsta de mobilizare de la 27 la 25 de ani. Armata ucraineană desfăşoară în prezent un program prin care încearcă să mobilizeze 160.000 de noi soldaţi pentru a-şi susţine efectivele diminuate şi epuizate, dar problema este departe de a fi soluţionată, sistemul de recrutare fiind considerat corupt şi ineficient.