Comisia Europeană a recepționat un raport care solicită o mai bună coordonare a contraspionajului în interiorul UE

În fața creșterii atacurilor ''hibride'', fostul președinte finlandez Sauli Niinisto se pronunță pentru crearea unui serviciu de cooperare în materie de informații în interiorul Uniunii Europene (UE), într-un raport transmis Comisiei Europene, relatează AFP, scrie Agerpres.

În acest document dedicat consolidării apărării europene, Sauli Niinisto insistă pe ”'creșterea semnificativă a activităților răuvoitoare pe teritoriul UE, a activităților hibride din ce în ce mai agresive, în particular ale Rusiei”. Pentru a face față acestui fenomen, fostul șef al statului finlandez cere ''consolidarea graduală a structurilor de informații din UE''. Între statele membre, ''trebuie să existe încredere unii în alții", a subliniat el în fața presei, la Bruxelles.

Ca primă etapă, raportul elaborat de Sauli Niinisto sugerează consolidarea structurii europene actuale de analiză a informațiilor, SIAC, cu personal și competențe suplimentare. Propunerea privind un ''serviciu cu normă întreagă'' de cooperare ar fi pusă pe masa discuțiilor într-o a doua etapă, în legătură cu statele membre pe acest subiect sensibil.

Sauli Niinisto ar dori să fie dezvoltată o adevărată ''cultură a contraspionajului'' în interiorul Uniunii Europene. În raport, el subliniază că ''actori răuvoitori'' pot în prezent să ''exploateze divergențele'' existente între legislațiile și practicile din cele 27 de state membre în materie de contraspionaj. Niinisto solicită o armonizare a regulilor contra activităților clandestine. De exemplu, ar trebui ca un spion ostil al unei țări străine expulzat dintr-un stat membru să nu poată fi retrimis ulterior într-o altă țară europeană.

În urmă cu jumătate de an, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a mandatat pe fostul președinte finlandez să elaboreze acest raport privind apărarea și securitatea europene, în special în contextul războiului din Ucraina. 

Ambasada SUA de la Budapesta a găzduit reuniunea diplomaților NATO pentru a discuta politica de "neutralitate economică" a Ungariei

Ambasadori și atașați militari ai statelor NATO la Budapesta s-au întîlnit, Miercuri, la Ambasada SUA în capitala ungară, pentru a discuta politica de "neutralitate economică" a Ungariei, inclusiv legăturile acesteia cu Rusia și China, a anunțat Ambasada americană, potrivit Reuters. Întîlnirea a avut loc cu o zi înainte ca ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, să susțină un discurs la o conferință de securitate în capitala belarusă Minsk, la care, printre alți participanți, se numără și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

Premierul conservator ungar Viktor Orban, care încearcă să atragă în Ungaria fabrici de producție de vehicule electrice și baterii din China, a afirmat că țara sa, membră a NATO și a UE, nu dorește să fie captivă nici unui bloc și intenționează să-și mențină relațiile comerciale atît cu Rusia și China, cît și cu partenerii săi occidentali, în cadrul unei strategii de "neutralitate economică".

Ambasada SUA a afirmat că, la întîlnirea desfășurată Miercuri, au fost discutate "aspectele de securitate" ale acestei politici, ambasadorul american David Pressman criticînd din nou legăturile Guvernului ungar cu Rusia și China. "Politica recent anunțată de neutralitate economică a Ungariei și dependențele sale tot mai mari față de Moscova și Beijing au implicații de securitate pentru Statele Unite și interesele euro-atlantice. Am apreciat oportunitatea de a discuta noua politică a Ungariei cu aliații noștri'", a declarat Pressman, potrivit unui comunicat.

După acest anunț, șeful de Cabinet al premierului Orban a spus că i-a sugerat ambasadorului american "să studieze volumele comerciale dintre SUA și China, întrucît acestea au crescut masiv". 

Zelenski este contrariat de scurgerea unor informații în presă legate de cererea lui de rachete Tomahawk de la SUA

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a dat de înțeles, într-un mesaj video publicat Miercuri, că a cerut Statelor Unite în "planul de victorie" în războiul cu Rusia să furnizeze Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune Tomahawk, după o informație, în acest sens, scursă în presă, transmite Reuters.

Zelenski le-a prezentat, luna trecută, aliaților săi, mai întîi SUA, apoi Marii Britanii, Franței, Germaniei și Italiei acest plan, din care a prezentat apoi unele elemente generale într-un discurs în Parlamentul de la Kiev. Planul pleacă de la presupoziția unei înfrîngeri totale a Rusiei în război, obiectiv considerat nerealist de unii oficiali americani, și a fost primit cu reticență de aliații occidentali. Documentul cuprinde, în principal, cererea ca Ucraina să primească mai multe arme, inclusiv să fie instalat pe teritoriul său un "pachet de descurajare non-nucleară", să fie admisă în NATO și să poată lovi teritoriul rus cu rachetele occidentale cu rază lungă de acțiune.

"Cînd multe țări încep să sprijine planul de victorie, vedeți ce se întîmplă acum în presă, ei spun că Ucraina a cerut multe rachete, precum Tomahawk, etc., dar aceasta este o informație confidențială între Ucraina și Casa Albă. Cum să înțelegem aceste mesaje ?", a spus Zelenski, Miercuri, după apariția acestei informații în presă. "Deci, asta înseamnă că între parteneri nu mai există lucruri confidențiale", a mai comentat președintele ucrainean, care precizase în acel discurs în fața Parlamentului de la Kiev că planul pe care l-a prezentat aliaților cuprinde și anexe secrete.

Reacția sa acum survine după ce publicația americană New York Times a scris, citînd un responsabil american de rang înalt, că Zelenski a cerut rachete Tomahawk, cerere despre care respectivul responsabil a estimat că este complet nerealizabilă.

Aceste rachete au o rază de acțiune de 2.500 de kilometri, iar includerea lor în ajutorul militar american oferit Ucrainei ar fi aproape sigur considerată de Rusia o acțiune de escaladare. De altfel, președintele rus Vladimir Putin a declarat deja că o decizie favorabilă solicitării Kievului de a lovi teritoriul rus cu rachete occidentale ar însemna implicarea directă a țărilor NATO în conflictul din Ucraina.

Peste 14 milioane de dolari au fost investiți indirect în campania electorală americană de corporații europene

Corporații europene au canalizat indirect fonduri de circa 14,3 milioane de dolari către campaniile principalelor două partide americane înaintea alegerilor prezidențiale și legislative care au loc pe 5 Noiembrie în SUA, potrivit postului Euronews, citat de agenția EFE, potrivit Agerpres. Din aceste fonduri, canalizate prin intermediul unor grupuri de lobby precum PAC (Political Action Comittee), circa 56% au fost destinate republicanilor și circa 44% democraților. Aceste cheltuieli au mers mai degrabă către candidații pentru Congres decît pentru cei prezidențiali, semnalează Euronews, care a obținut datele de la organizația Open Secrets, ce urmărește sursele fondurilor cu care sunt finanțate campaniile politice în SUA. Deși legislația americană interzice companiilor străine să contribuie direct în campaniile electorale, această restricție poate fi ocolită cu ușurință prin implicarea filialelor americane ale acestor companii în crearea unor comitete de acțiune politică.

Euronews publică și o listă cu 20 de corporații europene cu contribuțiile cele mai consistente, primele două fiind UBS Americas (UBS AG), filiala băncii elvețiene de investiții UBS, cu 1,4 milioane de dolari, și T-Mobile USA, filiala companiei germane Deutsche Telekom, cu 888.500 de dolari. Analiza Euronews arată în total 143 de companii din 13 țări europene, dintre care 10 membre ale UE, care au investit în campania electorală americană prin intermediul PAC.

Directoare pentru investiții si strategie a Open Secrets, Sarah Bryner, precizează că aceste comitete de acțiune politică sunt un instrument esențial de lobby, dar nu îndeajuns de puternic pentru a influența rezultatele alegerilor, iar obiectivele urmărite de companiile care finanțează astfel indirect politicieni americani sunt mai mult de natură economică decît politică. 

Kremlinul acuză tratamentul aplicat jurnaliștilor ruși care vor să relateze alegerile din SUA

Kremlinul a denunțat ceea ce consideră a fi un tratament "inacceptabil" aplicat unei echipe de jurnaliști ruși care a mers în Statele Unite pentru a relata despre alegerile prezidențiale de săptămîna viitoare, relatează Reuters. Presa rusa a relatat că jurnaliști de la grupul media Izvestia au fost audiați timp de zece ore, iar unuia dintre ei i s-a anulat viza și a fost expulzat. Autoritățile americane nu au oferit pentru moment nici o declarație în legătură cu acest subiect.

Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova va încerca să obțină mai multe informații despre incident. ”Însă o astfel de atitudine față de jurnaliști, desigur, nu pun într-o lumină bună autoritățile americane, mai ales după ce jurnaliștii au îndeplinit toate formalitățile și procedurile și au obținut toate aprobările de intrare în țară”, a spus el. Peskov a adăugat că acest comportament al SUA "contrazice, probabil, principiile libertății presei și, desigur, pentru noi, acest lucru este inacceptabil". Jurnaliștii lucrau pentru grupul media Izvestia, care deține posturi de televiziune și un ziar.

Purtătoarea de cuvînt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că Rusia va oferi un "răspuns adecvat".

Moscova s-a plîns frecvent în legătură cu interzicerea unor servicii de știri ruse de către țările occidentale și le-a acuzat că impun restricții jurnaliștilor săi. La rîndul său, Washingtonul a acuzat Rusia că folosește mass-media de stat pentru a se amesteca în alegerile din Statele Unite și din alte părți.

ONG-ul Reporteri fără Frontiere, cu sediul în Franța, clasează Rusia pe locul 162 din 180 de țări în ceea ce privește libertatea presei.

Printr-o ultimă lege, Israelul împiedică SUA să înființeze la Ierusalim un Consulat pentru palestinieni

Parlamentul israelian (Knesset) a adoptat preventiv o lege care împiedică Statele Unite să înființeze, la Ierusalim, un Consulat care să le acorde servicii palestinienilor, transmite agenția israeliană TPS. Noua lege, aprobată cu un vot de 29 la 7, prevede că nu vor fi înființate Consulate noi la Ierusalim, în timp ce Guvernul încurajează statele să stabilească Ambasade în acest oraș. Legea nu va afecta Consulatele ce funcționează în prezent la Ierusalim.

”În mandatul anterior, a fost nevoie să amenințăm cu demisia din Guvern pentru ca acesta să oprească o tentativă americană de a stabili un Consulat pentru palestinieni în Ierusalimul de Est și a submina statului Ierusalimului unit drept capitala Israelului. Începînd de astăzi, nu mai există nici un motiv de a face presiuni asupra statului Israel. Este, pur şi simplu, interzis prin lege”, a scris pe X unul din co-inițiatorii legii, Ze'ev Elkin, din Noua Speranţă.

În urma semnării Acordurilor de la Oslo în 1993, Consulatul a evoluat într-o Ambasadă de facto a SUA pentru palestinieni, scrie TPS. În 2018, președintele american Donald Trump a recunoscut Ierusalimul drept capitala Israelului și a mutat acolo Ambasada SUA. Serviciile consulare pentru israelieni și palestinieni au fost transferate la Ambasadă. Într-o retrogradare a relațiilor SUA cu Autoritatea Palestiniană de la Ramallah, Unitatea pentru afaceri palestiniene a Consulatului, care răspundea în Departamentul de Stat de relația diplomatică cu Autoritatea Palestiniană, a fost, de asemenea, comasată în cadrul Ambasadei.

Partidul Democrat consideră Consulatul drept o etapă cheie în resetarea relațiilor americano-palestiniene, iar oficiali israelieni sunt îngrijorați că, dacă va aleasă președinte, Kamala Harris ar putea încerca să redeschidă Consulatul. Criticii afirmă că funcționarea unui Consulat pentru palestinieni la Ierusalim încalcă suveranitatea Israelului, re-divizează Ierusalimul și răsplătește intransigența palestiniană. Problema este complicată și mai mult de faptul că sediul Consulatului este situat pe o arteră din centrul Ierusalimului, în jumătatea vestică a orașului.

Numeroase state mențin deja Consulate și misiuni diplomatice la Ramallah, în Cisiordania. Majoritatea țărilor nu recunosc Ierusalimul drept capitala Israelului și își mențin Ambasadele la Tel Aviv. Numai SUA, Guatemala, Honduras, Kosovo și Papua-Noua Guinee au în prezent Ambasade la Ierusalim.

Pentru prima dată, Zelenski a sugerat un armistițiu parțial cu Rusia în fața reticenței Occidentului la cererile sale

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sugerat în mod deschis, pentru prima dată de la începutul războiului, posibilitatea de a negocia un armistițiu parțial cu Rusia pentru a reduce intensitatea conflictului, în fața reticenței generale față de "planul său pentru victorie", în care solicită asistență militară urgentă pentru a forța Rusia să negocieze o pace care să nu implice cedarea teritoriului ucrainean, relatează EFE, potrivit Agerpres.

"Noi nu le atacăm infrastructura energetică, iar ei nu o atacă pe a noastră. Ar putea duce acest lucru la încheierea fazei fierbinți a războiului? Cred că da", a declarat Zelenski săptămîna trecută, în cadrul unei întîlniri cu jurnaliștii. Potrivit presei anglo-saxone din această săptămînă, care citează surse apropiate de dosar, reprezentanți ucraineni și ruși ar fi inițiat deja contacte pentru o astfel de încetare a atacurilor reciproce asupra obiectivelor legate de sistemul energetic, ceea ce ar oferi Kievului asigurarea că va putea face față Iernii fără alte bombardamente asupra centralelor sale electrice și ar pune capăt distrugerii rafinăriilor rusești de către dronele ucrainene.

Discuțiile pentru un armistițiu la acest capitol ar viza reluarea unui proces care a început deja în Vară cu medierea Qatarului, care continuă să faciliteze contactele între cele două tabere beligerante, și care a fost subminat, așa cum s-a spus atunci, de începerea în primele zile ale lunii August a operaţiunii transfrontaliere ucrainene în regiunea rusă Kursk, unde Kievul controlează o parte din teritoriu.

Garantarea securităţii energetice este unul dintre cele zece puncte ale aşa-numitei "formule de pace ucrainene", un document alcătuit din zece propuneri, printre care şi solicitarea ca Rusia să se retragă din toate teritoriile pe care le ocupă în Ucraina. Proiectul cu această "formulă de pace" a fost discutat în cadrul unui prim summit internaţional desfăşurat în Iunie în Elveţia.

Problema securităţii energetice (în special cea nucleară) a fost, împreună cu cererea de a permite libertatea de navigaţie în Marea Neagră şi Marea Azov pentru a garanta exporturile de alimente, unul dintre cele trei puncte incluse în comunicatul final semnat de aproximativ 80 de ţări şi organizaţii internaţionale. Al treilea punct aprobat de semnatari a fost cel care propunea eliberarea tuturor prizonierilor de război de ambele părţi şi returnarea către Ucraina a adulţilor aflaţi în captivitate în Rusia şi a copiilor deportaţi sau strămutaţi.

Pentru a monitoriza trupele Nord-coreene, Coreea de Sud ia în calcul dislocarea unei echipe de observatori militari în Ucraina

Coreea de Sud ia în considerare trimiterea unei echipe de observatori militari în Ucraina, pentru a monitoriza şi a analiza preconizata desfăşurare de trupe Nord-coreene de către Rusia în zona de conflict, a anunţat un oficial al Preşedinţiei de la Seul, citat de Reuters. Cel puţin 11.000 de soldaţi Nord-coreeni au fost trimişi în Rusia şi peste 3.000 dintre ei au fost mutaţi aproape de linia frontului, a declarat acest oficial presei, sub rezerva anonimatului.

Phenianul ar putea învăţa lecţii valoroase de la trupele sale angajate în luptă şi din experienţa participării lor într-un război modern, ajutînd Rusia, ceea ce constituie o ameninţare militară directă la adresa Coreei de Sud, a declarat oficialul. "Prin urmare, este de datoria noastră să analizăm şi să monitorizăm activităţile trupelor Nord-coreene împotriva aliatului nostru Ucraina," a adăugat el. Aliaţii Kievului au condamnat pe scară largă această desfăşurare de trupe Nord-coreene.

Autorităţile Sud-coreene şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la ceea ce Rusia ar putea oferi la schimb Phenianului. Coreea de Nord va fi probabil recompensată de către Moscova cu tehnologie militară şi civilă, în timp ce se pregăteşte să lanseze un satelit spion şi să-şi modernizeze capacităţile ICBM (rachete balistice intercontinentale), a declarat responsabilul Preşedinţiei de la Seul.

Soldaţii Nord-coreeni au fost încorporaţi în unităţi militare ruse şi au primit uniforme ruseşti pentru a încerca să-şi ascundă identitatea, a declarat responsabilul Preşedinţiei de la Seul, adăugînd că probleme precum barierele lingvistice ar putea încetini intrarea lor în luptă. Pentagonul a estimat că 10.000 de soldaţi Nord-coreeni au fost desfăşuraţi în Estul Rusiei pentru instrucţie, faţă de o estimare de 3.000 de soldaţi Miercurea trecută, notează Reuters. 

La somația Armatei israeliene, locuitorii din Baalbeck au început să părăsească în masă orașul

Locuitorii din Baalbeck părăseau în masă Miercuri acest oraş milenar din Estul Libanului, după o somaţie de evacuare lansată de Armata israeliană, a relatat corespondentul AFP de la faţa locului, scrie Agerpres. Armata israeliană le-a cerut locuitorilor din Baalbeck şi din mai multe aşezări din jur să evacueze zona, anunţînd că urmează să poarte operaţiuni militare împotriva unor instalaţii ale mişcării Hezbollah.
Aceasta este pentru prima dată cînd întreg oraşul Baalbeck şi împrejurimile sale sunt vizate de un ordin de evacuare de la începutul loviturilor israeliene intensive asupra Libanului la 23 Septembrie. Maşini ale Apărării Civile au străbătut oraşul, care adăposteşte un sit din patrimoniul UNESCO, chemîndu-i la megafoane pe locuitori să plece, a constatat corespondentul AFP. Într-o atmosferă de panică, locuitorii părăseau în grabă oraşul, în maşini încărcate cu saltele, fără a şti încotro să meargă.

Cel puţin 60 de persoane au fost ucise Luni în mai multe raiduri israeliene asupra Estului Libanului, a indicat Ministerul Sănătăţii libanez. Raidurile au lovit 12 localităţi din regiunea Baalbeck şi Valea Bekaa, fiefuri ale Hezbollah. Mai mult de 1.750 de persoane au fost ucise de loviturile israeliene în Liban începînd din 23 Septembrie, potrivit unui bilanţ alcătuit de AFP pe baza datelor Ministerului Sănătăţii de la Beirut.

Parchetul georgian a deschis o anchetă cu privire la presupusa falsificare a alegerilor

Parchetul georgian a anunţat, Miercuri, deschiderea unei anchete pentru "presupusa falsificare" a alegerilor legislative, convocînd-o pe preşedinta prooccidentală a ţării, Salome Zurabişvili, pentru a detalia acuzaţiile de fraudă împotriva partidului de guvernămînt, cîştigător declarat al scrutinului, potrivit AFP, scrie Agerpres. Acest anunţ survine la patru zile după alegerile legislative în această fostă republică sovietică din Caucazul de Sud, care au fost marcate de "nereguli", potrivit opoziţiei.

Conform rezultatelor oficiale, partidul Visul Georgian, aflat la putere din 2012 şi acuzat de detractorii săi de derivă autoritară pro-rusă, a revendicat victoria la scrutin.
"Parchetul georgian a deschis o anchetă privind presupusa falsificare a alegerilor legislative", a anunţat acesta într-un comunicat. "Este posibil ca şefa statului să deţină probe despre eventuala falsificare a alegerilor", se mai spune în comunicatul Parchetului.
Kremlinul a respins "acuzaţii nefondate" şi orice fel de ingerinţă a Rusiei în procesul electoral în Georgia. O voce discordantă în cadrul Uniunii Europene, premierul Ungariei, Viktor Orban, apropiat de Vladimir Putin, a felicitat Visul Georgian pentru victoria în alegeri, pe care le-a calificat drept "libere şi democratice", în cursul unei vizite întreprinse Luni şi Marţi la Tbilisi. Acest sprijin puternic a iritat Bruxellesul în condiţiile în care Ungaria deţine în prezent Preşedinţia semestrială, prin rotaţie, a Consiliului UE.

Visul Georgian este acuzat de opozanţii săi că îndreaptă ţara spre Moscova şi o îndepărtează de obiectivul, înscris în Constituţie, de a adera la UE şi NATO.