SUA s-au opus, prin veto, la Consiliul de Securitate, unei rezoluţii ce chema la o încetare imediată a focului în Gaza

Statele Unite ale Americii au blocat, Miercuri, încă o dată, în Consiliul de Securitate al ONU, adoptarea unei rezoluţii constrîngătoare ce chema la o încetare imediată a focului în Fîşia Gaza, transmit dpa şi Reuters. Adjunctul ambasadorului SUA la ONU, Robert Wood, s-a opus prin veto, Miercuri, adoptării rezoluţiei. Toate celelalte state membre ale Consiliul de Securitate au votat favorabil. Textul, care fusese prezentat de toţi cei zece membri nepermanenţi ai Consiliului de Securitate, cerea o ”încetare a focului imediată, necondiţionată şi permanentă şi, separat, eliberarea ostaticilor din Fîşia Gaza”.

După săptămîni de negocieri şi modificări la cererea SUA, s-au menţinut dezacorduri în ce priveşte textul final. Înaintea votului, un oficial american de rang înalt le-a declarat reporterilor, sub rezerva anonimatului, că SUA vor susţine doar o rezoluţie care cere în mod explicit eliberarea imediată a ostaticilor ca parte a unei încetări a focului. 

Ministrul israelian de Externe vrea ca țara sa să aibă libertate de acţiune împotriva Hezbollah, în cazul unui acord de încetare a focului în Liban

Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, a declarat că orice acord de încetare a focului în Liban ar trebui să permită ţării sale să aibă "libertate de acţiune" împotriva mişcării islamiste Hezbollah, relatează AFP.

"În orice acord pe care îl încheiem, va trebui să ne păstrăm libertatea de acţiune în cazul unor încălcări" ale prevederilor acordului, a declarat Gideon Saar, la Ierusalim, într-un discurs adresat ambasadorilor străini, în timp ce emisarul special al preşedintelui american, Amos Hochstein, era aşteptat în Israel pentru a discuta o propunere de armistiţiu prezentată de SUA.

"Din păcate, Libanul este un stat eşuat. Dar nu putem plăti cu securitatea noastră, cu securitatea cetăţenilor noştri, preţul lipsei lor de suveranitate sau a concesiilor asupra suveranităţii lor", a spus Saar. "Va trebui să putem să acţionăm la timp, înainte ca problemele să apară", a adăugat el.

Mai devreme, la Beirut, emisarul american Amos Hochstein a menţionat "progrese suplimentare", după a doua sa întîlnire, în doua zile, cu preşedintele Parlamentului libanez, Nabih Berri, care asigură legătura cu mişcarea Hezbollah, susţinută de Iran.

Hochstein încearcă să obţină acordul ambelor părţi pentru un plan american care prevede încetarea focului şi retragerea forţelor israeliene din Liban, în baza rezoluţiei 1701 a ONU, care a pus capăt precedentului război dintre Israel şi Hezbollah, în 2006.
La rîndul său, Israelul, care insistă că orice eventual acord trebuie să garanteze îndepărtarea Hezbollah de la graniţa dintre Israel şi Liban, oscilează asupra unui acord de încetare a focului.

Trump îl nominalizează pe unul dintre fidelii săi în postul de ambasador la NATO

Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, care şi-a înmulţit ameninţările la adresa NATO de-a lungul campaniei sale electorale, a anunţat, Miercuri, că îl numeşte pe locotenentul său Matthew Whitaker în postul crucial de ambasador la Alianţa Nord-Atlantică, relatează AFP.

"Matt este un războinic puternic şi un patriot loial", a spus preşedintele ales, citat într-un comunicat. ”El se va asigura că interesele Statelor Unite sunt promovate şi apărate”, a spus Donlad Trump.

Declaraţiile lui Donald Trump despre NATO sunt analizate în mod special de cînd republicanul a ameninţat, în Februarie, că nu va mai garanta protecţia ţărilor membre dacă acestea nu vor aloca un buget suficient pentru apărarea lor.

”Matthew Whitaker va pune America pe primul loc”, a promis Donald Trump. ”El va consolida relaţiile cu aliaţii noştri din NATO şi va rămîne ferm în faţa ameninţărilor la adresa păcii şi stabilităţii”, a adăugat preşedintele ales.

Născut în 1969, Matthew Whitaker este cunoscut pentru că a fost procuror general interimar în timpul primului mandat de preşedinte al lui Donald Trump, o poziţie în care a fost acuzat de către democraţi că se află sub comanda miliardarului republican.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a felicitat pe Donald Trump după alegerea sa, promiţînd să menţină Alianţa unită.

"Conducerea sa va fi din nou un element cheie în a menţine puternică Alianţa noastră. Aştept cu nerăbdare să lucrez din nou cu el pentru a promova pacea prin consolidarea NATO", a spus Mark Rutte, într-un comunicat.  

Ministrul chinez al Apărării nu a vrut să aibă o întrevedere cu şeful Pentagonului, în marja unei reuniuni ASEAN

Ministrul Apărării al Chinei, Dong Jun, a refuzat o întîlnire cu şeful Pentagonului, Lloyd Austin, în marja unei reuniuni a ASEAN-Plus (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est) în Laos, o decizie pe care responsabilul american a considerat-o ”nefericită”, transmite Reuters.

Reuniunile multilaterale ale responsabililor naţionali de securitate din Asia au fost folosite în trecut pentru întîlniri între oficiali ai Apărării americani şi chinezi, însă China a declinat o solicitare de întrevedere din partea lui Austin în marja reuniunii miniştrilor Apărării din ASEAN-Plus în această săptămînă.

”Este un fapt nefericit. Afectează regiunea pentru că regiunea vrea într-adevăr să ne vadă, doi jucători semnificativi în regiune, două puteri semnificative, vorbind unul cu celălalt”, le-a spus Austin reporterilor.

”Nu cred că aceasta are vreun fel de implicaţii pentru viitor. Cred doar că este ceva ce ei au ales să facă în acest moment din timp şi doar ei pot explica de ce au ales să nu profite de o bună ocazie”, a adăugat ministrul american.

Austin şi omologul său chinez Dong s-au întîlnit în acest an în marja unei conferințe pe teme de securitate în Singapore, reiterîndu-şi viziunile diferite asupra Taiwanului şi a altor subiecte, dar subliniind necesitatea de a menţine deschise comunicaţiile între cele două Armate.

Preşedintele chinez Xi Jinping a promis, Sîmbătă, în ultima sa întîlnire cu preşedintele american Joe Biden, că va coopera cu viitoarea Administraţie Trump.

În premieră, Armata ucraineană a lansat rachete britanice Storm Shadow asupra Rusiei 

Ucraina a lansat, în premieră, asupra teritoriului rus rachete britanice Storm Shadow, a relatat, Miercuri, agenţia Bloomberg, preluată de Reuters, citînd un oficial occidental neprecizat.

Un purtător de cuvînt al premierului britanic Keir Starmer a declarat că biroul acestuia nu va comenta relatări ce privesc chestiuni operaţionale militare.

Marea Britanie a furnizat deja Ucrainei rachete cu lansare aeriană Storm Shadow, similare rachetelor franceze SCALP, de asemenea oferite Kievului de Franţa, care au o rază de acţiune de 550 de kilometri. Forţele aeriene ucrainene le-au lansat pînă în prezent asupra unor ţinte din Crimeea şi din celelalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia, folosind avioane de atac de concepţie sovietică Sukhoi SU-24, modificate de specialiştii occidentali pentru a purta rachete de acest tip.

Guvernul britanic a precizat, în trecut, că permite Ucrainei să folosească aceste rachete doar în interiorul graniţelor ucrainene recunoscute internaţional, dar în ultima vreme a exercitat presiuni asupra SUA să ridice restricţiile de folosire a armamentului oferit Kievului, astfel încît să poată fi lovite ţinte în profunzimea teritoriului rus.

În cele din urmă, preşedintele american Joe Biden, aflat la final de mandat, a decis să dea curs cererii insistente a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a ridica aceste restricţii asupra folosirii rachetelor ATACMS, rachete cu lansare terestră care au o rază de acţiune de 300 de kilometri.

După unda verde primită de la Washington, Ucraina a folosit Marţi, în premieră, astfel de rachete într-un atac asupra unei instalaţii militare în regiunea rusă de graniţă Briansk. Potrivit Moscovei, antiaeriana rusă a doborît cinci din cele şase rachete ATACMS lansate în acest atac. 

Şeful AIEA apreciază pasul făcut de Iran în privinţa stocului său de uraniu înalt îmbogățit

Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a salutat un angajament "concret" al Iranului, după ce Teheranul a pus în aplicare măsuri pentru a opri extinderea stocului său de uraniu înalt îmbogăţit, relatează AFP, potrivit Agerpres.

"Cred că este un pas concret în direcţia bună şi este în premieră", a declarat el, pentru presă, în prima zi a Consiliului guvernatorilor AIEA, la Viena.

"Aici avem un fapt care a fost verificat de inspectorii noştri", a adăugat el, făcînd referire la cererea ţărilor occidentale pentru acţiuni şi nu doar vorbe.

Potrivit unui raport AIEA, experţii săi au putut observa la siturile nucleare Natanz şi Fordo că "Iranul a început să pună în aplicare pregătiri menite să stopeze creşterea stocului său de uraniu îmbogăţit la 60%".

Acest prag este aproape de cel de 90% necesar pentru fabricarea unei bombe atomice. Teheranul neagă că ar avea astfel de ambiţii militare şi îşi apără dreptul la utilizarea energiei nucleare în scopuri civile.

Teheranul a început, treptat, să nu îşi mai respecte obligaţiile sale nucleare ca represalii la retragerea Statelor Unite, în 2018, din acordul internaţional privind programul nuclear iranian, încheiat cu trei ani mai devreme la Viena.

Deşi Grossi a recunoscut că mai sunt "multe de făcut" pentru îmbunătăţirea cooperării după ani de tensiuni, el a subliniat că este foarte "important că, pentru prima dată, Iranul a luat o nouă direcţie (...) şi a spus 'OK', ne oprim".

Potrivit şefului AIEA, Iranul nu a pus "nici o condiţie", dar "nu poate fi exclus" că va reveni asupra angajamentului său dacă rezoluţia va fi adoptată.

Șeful Pentagonului spune că, pentru a combate o schimbare de tactică a trupelor ruse, sunt indispensabile mine antipersonal pentru Ucraina

Decizia Statelor Unite de a furniza mine antipersonal Ucrainei se explică printr-o schimbare de tactică a Rusiei pe cîmpul de luptă, de folosirea tot mai mult a infanteriei, a declarat secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, transmite AFP, potrivit Agerpres.

”Forţele lor mecanizate nu mai sunt în frunte. Ei avansează pe jos astfel încît să se apropie şi să facă lucruri pentru a le deschide calea forţelor mecanizate”, a spus Austin, în faţa reporterilor, în timpul unei vizite în Laos, ţară mult timp devastată de acest tip de armament.

”Ucrainenii au nevoie de lucruri care pot să-i ajute să încetinească acest efort din partea ruşilor”, a adăugat şeful Pentagonului, într-un context în care înaintarea trupelor ruse se accelerează în Estul Ucrainei.

Decizia americană cu privire la minele antipersonal a intervenit la cîteva zile după ce Washingtonul a dat undă verde Ucrainei pentru a lovi în teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de fabricaţie americană.

Ea a fost imediat criticată de grupuri de apărare a drepturilor omului, din cauza riscurilor implicate pentru civili.

Campania internaţională pentru interzicerea minelor (ICBL), grup deţinător al unui Premiu Nobel pentru Pace, a declarat că ”se va strădui să obţină ca Statele Unite să revină asupra deciziei lor”.

În 2022, preşedintele american Joe Biden declarase că va interzice în principiu utilizarea lor. SUA nu sunt însă semnatare ale tratatului ONU de interzicere a minelor antipersonal. Potrivit lui Austin, minele ce vor fi furnizate de SUA sunt nepersistente, adică sunt dotate cu un dispozitiv de autodistrugere sau dezactivare după ce li se descarcă bateria, ceea ce ar limita, în teorie, riscurile pentru civili.

Administraţia Biden a fost criticată într-un mod similar pentru că furnizase arme cu submuniţii Ucrainei.

Minele antipersonal sunt dispozitive explozive care continuă să ucidă şi să mutileze oameni mult timp după încheierea conflictelor.

Papa Francisc a fost solicitat de către preşedintele Iranului ca să îşi folosească influenţa pentru a opri războiul în Orientul Mijlociu

Preşedintele Iranului, Masud Pezeshkian, i-a cerut Papei Francisc să îşi folosească influenţa asupra Guvernelor creştine pentru a opri războiul din Orientul Mijlociu, a relatat, Miercuri, agenţia de ştiri semioficială iraniană Fars, citată de Reuters.

"Încurajaţi liderii mondiali, în special Guvernele creştine, să prevină continuarea agresiunilor făcute de regimul criminal israelian", a spus preşedintele Pezeshkian, în ceea ce Fars a descris ca fiind un mesaj adresat Papei.

Mesajul a fost transmis de o delegaţie iraniană care a participat la un eveniment de dialog religios organizat la Vatican, se arată pe site-ul Guvernului iranian.

Teheranul şi Sfîntul Scaun se bucură de relaţii diplomatice oficiale din 1954, iar liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a transmis, în 2022, un mesaj Papei Francisc lăudînd "poziţiile sale privind consolidarea relaţiilor dintre islam şi creştinism".
Săptămîna trecută, Papa Francisc a sugerat că întreaga comunitate globală ar trebui să analizeze dacă nu cumva campania militară a Israelului în Fîşia Gaza reprezintă un genocid al poporului palestinian, în unele dintre cele mai explicite critici ale sale de pînă acum la adresa comportamentului Israelului în războiul său de peste un an.

Israelul spune că acuzaţiile de genocid la adresa sa pentru campania pe care o desfăşoară în Fîşia Gaza sunt nefondate şi că vînează doar Hamas şi alte grupări armate susţinute de Iran.

Preşedintele Pezeshkian a adăugat că Teheranul este gata să se angajeze într-un dialog constructiv cu Vaticanul pentru a promova pacea şi dreptatea în lume.

Papa Francisc, liderul Bisericii Catolice de 1,4 miliarde de membri, este de obicei atent să nu susţină vreo parte în conflictele internaţionale şi să evidenţieze detensionarea, dar el şi-a intensificat recent criticile la adresa comportamentului Israelului în războiul acestuia împotriva Hamas. 

Președintele turc și-a manifestat îngrijorarea față de o escaladare în conflictul dintre Moscova şi Kiev

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, s-a declarat, Miercuri, îngrijorat de o posibilă ''escaladare'' în conflictul dintre Rusia şi Ucraina, după ce Statele Unite au autorizat Kievul să folosească rachete de producţie americană cu rază lungă de acţiune ATACMS, pentru a lovi în interiorul teritoriului rus, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Erdogan a calificat drept o ''mare eroare'' unda verde dată de Washington pentru utilizarea rachetelor americane în teritoriul rus.

''Această decizie a lui Biden va antrena nu doar o escaladare a conflictului, dar şi o reacţie mai puternică din partea Rusiei'', a declarat şeful statului turc, pentru jurnalişti, la bordul avionului care îl aducea în ţară, după participarea la Summitul G20 de la Rio de Janeiro.

''Toate acestea ar putea conduce regiunea şi lumea pe marginea unui nou război de amploare'', a adăugat el, care şi-a exprimat totuşi speranţa că Moscova şi Kievul ”nu vor ceda în faţa provocărilor”.

Moscova a promis un răspuns ''adecvat'' la atacul efectuat împotriva teritoriului său de către Ucraina cu rachete americane ATACMS, apreciind că se intră într-o ''nouă etapă'' a conflictului cu Kievul.

Principalele motive de îngrijorare pentru cetăţenii UE sunt securitatea frontierelor şi terorismul 

Războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei este considerat o ameninţare semnificativă de către cetăţenii Uniunii Europene, însă migraţia ilegală şi terorismul cauzează o îngrijorare chiar mai mare, indică un sondaj de opinie publicat Miercuri, relatează DPA, potrivit Agerpres.

Studiul, comandat de Fundaţia Bertelsmann, arată o diversitate de opinii despre modul în care este percepută pacea.

Dintre cei peste 26.000 de participanţi la sondaj, 25% au spus că securitatea disfuncţională a frontierelor este principalul lor motiv de îngrijorare, în timp ce 21% s-au declarat cel mai mult îngrijoraţi de atacuri teroriste.

Atacurile cibernetice sunt considerate cea mai mare ameninţare de către 19% dintre cei intervievaţi, iar 18% se tem de un atac extern şi 17% de infracţionalitatea organizată.
În Germania, 23% dintre respondenţi au menţionat terorismul ca cea mai mare ameninţare pentru pace în Europa, un răspuns influenţat probabil de atacul terorist comis în August la Solingen, oraş din landul german Renania de Nord-Westphalia. Atacul, atribuit unui bărbat sirian şi revendicat de gruparea jihadistă Stat Islamic, s-a soldat cu trei morţi.

Ancheta sociologică mai arată diferenţe regionale majore în privinţa motivelor de îngrijorare. În Polonia, ţară ce are frontieră comună cu Ucraina, 29% dintre cei intervievaţi sunt de părere că cea mai mare ameninţare pentru pace în Europa o reprezintă un atac militar, opinia împărtăşită de numai 16% dintre spanioli.

Sondajul a fost realizat de agenţia pentru studierea opiniei publice Latana în Septembrie 2024, pe un eşantion de 26.454 de persoane din UE. Marja de eroare a fost de +/- 0,8 puncte procentuale.

Înfiinţată în 1977, Fundaţia Bertelsmann realizează periodic studii despre educaţie, democraţie, societate, sănătate, cultură şi ştiinţă.