Războiul declanşat de Rusia în Ucraina a dus la pierderi economice masive pentru Kiev, care a pierdut 80% din veniturile sale vamale, iar veniturile din impozite au scăzut aproape la jumătate. Între timp, în a 50-a zi a conflictului, Rusia a luat ostatice echipajele a două nave din Mariupol, în timp ce crucişătorul său Moskva a suferit avarii grave în urma unui incendiu care a dus la detonarea muniţiei de la bord, scrie Adevărul.ro.

UPDATE 17.21 Rusia avertizează că va desfăşura arme nucleare în regiunea baltică dacă Suedia şi Finlanda vor adera la NATO.

„Ar putea să nu mai fie vorba despre nici un fel de statut non-nuclear pentru regiunea baltică, echilibrul trebuie restabilit”, susţine fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei.

Ministrul lituanian al Apărării, Arvydas Anusauskas, i-a dat replica Joi, afirmînd, într-o intervenţie la postul BNS, că Rusia deţine deja arme nucleare în regiunea baltică şi că acestea au fost desfăşurate în enclava Kaliningrad înainte de războiul din Ucraina.  UPDATE 17.17 Reţelele ruseşti de propagandă, atît cele din Ucraina, cît şi cele din Ungaria, insistă de mai mult timp pe o pretinsă dorinţă a etnicilor maghiari din Ucraina de a se reuni cu rudele lor din Ungaria.

În contextul războiului din Ucraina, mesajele în acest sens s-au înteţit. Dar oare au într-adevăr susţinere în realitate? Departe de război, în oraşul Ujhorod, în Vestul Ucrainei, oficialii guvernamentali sunt îngrijoraţi de intensificarea tensiunilor cu Ungaria. În pofida alăturării Ungariei la sancţiunile impuse de Uniunea Europeană (UE) împotriva Rusiei, a sprijinului umanitar important acordat pentru Vestul Ucrainei şi găzduirii a mii de refugiaţi ucraineni, refuzul ei de a furniza arme sau de a-şi pune la dispoziţie teritoriul pentru tranzitul de arme a transformat-o într-un inamic al administraţiei Zelenski, care consideră că prin această decizie nu face decît să-l „ajute pe Putin”.  

În discursul susţinut la Budapesta după victoria în alegerile legislative, realesul Viktor Orban a stîrnit zîmbete în rîndul mulţimii triumfătoare atunci cînd l-a numit pe Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski drept unul dintre duşmanii pe care i-a învins, alături de Bruxelles, George Soros şi lobbyul ONG-urilor internaţionale.

Dar aceasta nu a fost singura sa referire la Ucraina. Orban a ţinut totodată să transmită un mesaj special pentru minoritatea maghiară din Transcarpatia: „Nu vă fie teamă, staţi acolo, patria e cu voi”.

În condiţiile în care lumea descoperea crimele de război comise de ruşi la Bucea, nu era un moment oportun pentru un astfel de mesaj. Dar situaţia delicată a celor aproximativ 150.000 de etnici maghiari din Vestul provinciei ucrainene Zakarpatska - Transcarpatia pentru maghiari - constituie de mult timp o sursă de tensiuni între Budapesta şi Kiev.

Pe fundalul războiului, anxietăţile ucrainenilor cu privire la un potenţial iredentism maghiar au crescut, spre deliciul propagandiştilor ruşi, scrie jurnalistul britanic Aris Roussinos pentru portalul UrHed, fondat în 2017 de activistul politic conservator Tim Montgomerie.  

UPDATE 17.16 Liderul de la Kremlin încearcă să folosească stereotipurile, realitatea distorsionată şi trauma persistentă a ţării sale după cel de-Al Doilea Război Mondial pentru a-şi justifica invadarea Ucrainei.

Cu legi memoriale şi parade militare, preşedintele rus a modelat un mit al victoriei sovietice asupra Germaniei naziste în 1945. O bază pe care o foloseşte acum pentru a-şi califica inamicii drept neonazişti şi a-şi justifica expansionismul în Ucraina.  

Un argument de propagandă construit de la zero pe care preşedintele rus îl invocase cu cîteva zile înaintea lansării ofensivei, apoi din nou în ziua atacului. A scos de la naftalină un termen care a fost puţin auzit după 1945: „denazificare”. Insistînd pe comparaţia între Germania nazistă şi Ucraina lui Volodimir Zelenski, liderul de la Kremlin a mers pînă acolo încît a acuzat Kievul de „genocide“.

Dacă în Occident aceste referiri par cam anacronice, ele se înscriu în Rusia într-un cult al „marelui război pentru apărarea patriei“, cum este numit Al Doilea Război Mondial în ţară. O politică a memoriei care trece printr-o reabilitare a rolului lui Stalin (1878-1953) şi urmăreşte să refacă măreţia sovietică, a cărei armată a triumfat asupra celui mai mare rău al secolului al XX-lea, scrie nouvelobs.com.  

UPDATE 17.07 O echipă a trupelor speciale de intervenţie din Ucraina (SSO) a detonat un pod folosit de armata rusă spre Izium. Podul a fost detonat împreună cu utilajele, iar coloana ruşilor a fost distrusă, susţin forţele terestre ale Armatei ucrainene.

UPDATE 15.42 Armata rusă a înregistrat o nouă pierdere în rîndul comandanţilor. Denis Mejuev este cel de-al 40-lea ofiţer care a murit în cele 50 de zile de la demararea „operaţiunii speciale” din Ucraina. Rusia încă nu a confirmat moartea comandantului Brigăzii Motorizate Sevastopol.

UPDATE 14.35 Incendiul de la bordul crucişătorului de rachete dirijate Moskva a fost localizat şi exploziile de muniţie au fost oprite, a anunţat, Joi, Ministerul rus al Apărării, conform agenţiei de presă rusă TASS.

Anterior, crucişătorul de rachete dirijate Moskva al Flotei Mării Negre a suferit daune grave în urma exploziilor de muniţie, cauzate de un incendiu la bord, iar echipajul a fost evacuat, potrivit Ministerului rus al Apărării. Armata ucraineană susţine că nava a început să se scufunde după ce a fost lovită de rachete Neptune, relatează BBC.   UPDATE 14.07 Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, care nu a mai fost văzut în public de multă vreme, a avut un atac de cord masiv, relatează Leonid Nevzlin, un om de afaceri rus care locuieşte în Israel, citînd propriile sale surse din Moscova, transmite zn.ua.

„Şoigu este în afara jocului, poate că va deveni invalid dacă supravieţuieşte. A avut brusc un atac de cord masiv, este la terapie intensivă, conectat la aparate. Există zvonuri că atacul de cord nu ar fi putut avea loc din cauze naturale”, a scris el.  

Omul de afaceri a mai adăugat că în Rusia au fost arestaţi douăzeci de generali, care sunt suspectaţi de deturnare de fonduri alocate pentru pregătirea războiului din Ucraina. În special, aproximativ 10 miliarde de dolari alocaţi de Putin pentru pregătirea blitzkrieg-ului au dispărut.  

De asemenea, se pregăteşte un dosar împotriva fostului viceprim-ministru Arkadi Dvorkovici, care urmează să depună mărturie împotriva colegilor şi prietenilor.   „Surse din FSB spun că, dacă nu încheie o înţelegere privind ancheta, va fi transferat la centrul de arest preventiv Matrosskaia Tişina sau Lefortovo”, spune Nevzlin.   UPDATE 12.12 Ministerul ucrainean al Apărării susţine că aproximativ 300 de persoane au fost ţinute ostatice timp de patru săptămîni în subsolul unei şcoli din satul Iahidne, lîngă Cernihiv, Nordul Ucrainei, iar 18 dintre ele au murit în captivitate, conform BBC.

Ministerul ucrainean al Apărării a informat, printr-o postare pe Twitter, că trupele ruse au luat ostatici ucraineni din Iahidne, un sat la 140 de kilometri Nord de Cernihiv, şi că 18 persoane ar fi murit în timpul ocupaţiei ruse. Ministerul a inclus în Tweet o imagine a unui perete, despre care susţine că a fost folosită de ostatici pentru a ţine evidenţa zilelor în care au fost sechestraţi şi pentru a nota numele celor care se presupune că au murit.

Săptămîna trecută, corespondentul BBC Yogita Limaye a vizitat satul Iahidne, unde sătenii au vorbit despre suferinţa lor. La acea vreme, sătenii estimau că aproximativ 130 de oameni fuseseră înghesuiţi într-o încăpere de aproximativ 65 de metri pătraţi.

UPDATE 8.03 Ministerul ucrainean de Interne a anunţat că negociază pentru un schimb de prizonieri cu Rusia şi speră să-i readucă pe cei 169 de soldaţi capturaţi la Cernobîl.

Potrivit ministrului Afacerilor Interne Denis Monastirski, citat de Kiev Independent, forţele ruse au dus soldaţii în Rusia şi Belarus.

UPDATE 8.01 Oficialii americani au avut la nivel intern discuţii preliminare despre trimiterea unui membru de rang înalt al Administraţiei în Ucraina, potrivit unor surse citate de CNN.

Deşi este puţin probabil ca Preşedintele Joe Biden şi vicepreşedintele Kamala Harris să viziteze Kievul în curînd, oficialii au discutat despre trimiterea secretarului Apărării Lloyd Austin sau a secretarului de stat Antony Blinken. Dar o decizie este departe de a fi finalizată, iar vizita nu s-ar putea concretiza în cele din urmă.   UPDATE 7.57 ONU a anunţat, Miercuri, „4.521 de victime civile în Ucraina: 1.932 morţi şi 2.589 răniţi”, din 24 Februarie, asigurînd totuşi „că cifrele reale sunt mult mai mari”.

Organizaţia Naţiunilor Unite a subliniat dificultatea de a obţine informaţii din teren şi de a verifica evaluările deja stabilite, relatează AFP.

Ministerele Apărării ucrainene şi ruse indică în mod regulat numărul soldaţilor inamici ucişi, fără ca acest lucru să poată fi verificat dintr-o sursă independentă, subliniază AFP.  

Kievul a declarat Marţi că a ucis 19.600 de soldaţi ruşi de la începutul invaziei. Moscova, la rîndul ei, a susţinut, pe 25 Martie, că a ucis 14.000 de soldaţi ucraineni într-o lună.  

În ceea ce priveşte propriile pierderi militare, cele două ţări sunt mai discrete. După ce a tăcut mult timp, Rusia a precizat, pe 25 Martie, că a pierdut 1.351 de soldaţi de la începutul războiului.  

UPDATE 7.50 Preşedintele ucrainean Volodimi Zelenski a declarat, Miercuri seară, într-un nou discurs adresat naţiunii, că Rusia trebuie să încerce cu adevărat să caute pacea, altfel, ca urmare a acestui război, „va părăsi pentru totdeauna arena internaţională”.

El a mai spus că a discutat cu Preşedinţii Poloniei, Lituaniei, Letoniei şi Estoniei, dar şi cu Preşedintele american Joe Biden, cu care a convenit pentru un nou sprijin de 800 de milioane de dolari. Zelenski consideră că activitatea febrilă a forţelor ruse, care îşi intensifică luptele în direcţiile de Est şi de Sud, arată nesiguranţa lor.

UPDATE 04.15 Rusia a luat ostatice echipajele a încă două nave din Mariupol, a anunţat comisarul Radei Supreme pentru drepturile omului, Lyudmila Denisova, pe Facebook.

UPDATE 03.54 Rusia nu mai poate produce propriile rachete „hipersonice” Dagger. Şeful Centrului de Cercetări Militare şi Juridice, Alexander Musienko, a spus că Rusia este lipsită de posibilitatea de a continua programele pentru producţia de arme moderne, cum ar fi „Dagger” („Pumnalul” - sistemul rusesc de rachete hipersonice de aviaţie). 

UPDATE 03.10 Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse a raportat că, în urma unui incendiu la crucişătorul purtător de rachete „Moskva”, muniţia a detonat, iar nava a suferit avarii grave.

Echipajul a fost evacuat. Cauza incendiului este în curs de investigare. Autorităţile ucrainene au susţinut anterior că Moskva a luat foc după ce a fost lovită de rachete. „Rachetele Neptun care protejează Marea Neagră au cauzat pagube semnificative acestei nave ruseşti”, a declarat guvernatorul ucrainean al regiunii Odessa, Maxim Marcenko. De menţionat că nava fanion a Flotei sovietice din Marea Neagră din Al Doilea Război Mondial, distrugătorul „Moskva”, este pe fundul Mării Negre, fiind scufundat undeva la cîteva mile de Constanţa.

UPDATE 01.20 Serviciile secrete ucrainene au interceptat discuţiile unui soldat rus despre planurile de distrugere a oraşelor din Ucraina.

„Putin a spus să fie totul la nivel cu pămîntul”.

Ocupanţilor li s-a ordonat să distrugă oraşele ucrainene. Acest lucru se afirmă în interceptările conversaţiilor ocupanţilor ruşi, publicate de Direcţia Principală de Informaţii a Ministerului Apărării.

UPDATE 00.40 Rusia a pierdut peste 500 de tancuri în timpul invaziei Ucrainei, potrivit proiectului Oryx, care calculează pierderea confirmată de echipamente, pentru ambele părţi, folosindu-se de fotografii. 257 de tancuri au fost distruse, 9 avariate, 40 abandonate şi 200 capturate de Ucraina.