Preşedintele rus Vladimir Putin intenţionează să creeze un coridor terestru pînă în Transnistria şi de aceea va recurge la toate mijloacele, inclusiv la o lovitură de stat militară în Ucraina sau la provocarea unor revolte la Kiev, a opinat fostul preşedinte al Georgiei, Mihail Saakaşvili, într-o declaraţie făcută miercuri seara la postul de televiziune ucrainean Kanal5.

«Acum el are un plan - noi capete de pod la Debalţevo (nod strategic ce leagă regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk), apoi crearea unui coridor prin Volnovaha pînă în Crimeea.

Apoi, dacă totul va merge conform planului, va încerca să înainteze spre Odesa, să ajungă în Basarabia (ucraineană), iar, mai apoi, în Transnistria (Republica Moldova). Ca în cele din urmă, să unifice acest coridor», a afirmat Saakaşvili, citat de agenţia de presă Unian.

El a subliniat că Putin va utiliza toate pîrghiile pentru a realiza o lovitură de stat militară sau tulburări majore la Kiev, urmărind destrămarea statului ucrainean.

O opinie similară a fost exprimată anterior de primul ministru ucrainean Arseni Iaţeniuk.

Într-o primă etapă, potrivit acestuia, acţiunile preşedintelui rus au vizat anexarea Crimeii; a doua etapă urmăreşte crearea unui conflict îngheţat în Donbas, iar etapa a treia ar putea fi crearea unui «coridor» prin Odesa spre Transnistria.

Fostul lider georgian consideră că Occidentul l-ar putea opri pe Putin prin livrarea urgentă de echipamente militare letale către Ucraina şi îngheţarea conturilor personale ale preşedintelui rus şi ale persoanelor din anturajul său.

În acest context, ambasadorul SUA la NATO, Douglas Edward Lute, a declarat miercuri că Washingtonul dispune de dovezi incontestabile că trupele ruse acţionează în estul Ucrainei din aprilie, cînd au început confruntările între armata ucraineană şi rebelii separatişti.

Experţii militari ruşi joacă un rol de comandă şi control în acest conflict şi manevrează echipamente militare sofisticate, care nu sînt la îndemîna separatiştilor neinstruiţi, a spus el înainte de o reuniune la Bruxelles a miniştrilor apărării din ţările NATO.

Forţele ruse sînt reprezentate pe teritoriul Ucrainei şi prin trupe, dar şi prin personal operativ al serviciilor de informaţii. Unii ofiţeri de informaţii poartă uniforma armatei ruse, alţii însă sînt îmbrăcaţi în civil, a mai afirmat Douglas Edward Lute. Ambasadorul SUA la NATO a susţinut totodată că, în luna august a anului trecut, Rusia a efectuat o intervenţie militară directă în estul Ucrainei, trimiţînd atunci batalioane întregi ale armatei regulate.

Kerry a sosit la Kiev, livrările de arme în centrul discuţiilor

Secretarul de stat american John Kerry a sosit joi la Kiev pentru a discuta problema eventualelor livrări de arme americane pentru Ucraina, arme solicitate de mai mult timp de guvernul prooccidental ucrainean pentru a face faţă luptelor cu separatiştii proruşi din estul separatist, informează AFP.

În cadru vizitei sale, John Kerry a purtat convorbiri cu preşedintele Petro Poroşenko, cu premierul Arseni Iaţeniuk, cu ministrul de externe Pavlo Klimkin, precum şi cu reprezentanţi ai conducerii parlamentului.

Deplasarea secretarului de stat american la Kiev intervine pe fondul escaladării tensiunilor în estul Ucrainei, numărul civililor ucişi crescînd în mod dramatic în ultimele săptămîni. În ultimele 24 de ore, 14 civili au fost ucişi în regiune, după cum au anunţat surse locale.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko declara marţi că "nu are nicio îndoială" că SUA va livra arme Ucrainei pentru a ajuta armata acestei ţări să lupte împotriva separatiştilor, autorităţile de la Kiev sperînd ca un anunţ în acest sens să intervină cu ocazia vizitei de joi a secretarului de stat american în capitala ucraineană.

Rusia a livrat separatiştilor armament greu

Alianţa Nord-Atlantică dispune de dovezi că Rusia a livrat separatiştilor proruşi din estul Ucrainei o mare cantitate de armament greu, a declarat miercuri un ofiţer de rang înalt din cadrul NATO, citat sub rezerva anonimatului de Interfax.

Potrivit sursei menţionate, este vorba în special de tancuri, artilerie, sisteme de rachetă, sisteme de apărare antiaeriană. «Este clar că este un sprijin direct al Rusiei pentru separatişti», a afirmat ofiţerul NATO în cadrul unei conferinţe de presă.

El a adăugat că sute de militari ruşi se află în estul Ucrainei şi că importante forţe şi arme sînt concentrate de-a lungul graniţei cu Ucraina. «Aş vrea să cred că Rusia înţelege faptul că prezenţa de trupe ruseşti în estul Ucrainei destabilizează situaţia în regiune. Acest conflict trebuie rezolvat pe cale diplomatică», a subliniat sursa NATO.

În cadrul conferinţei de presă, reprezentantul Alianţei a prezentat fotografii făcute din satelit în vara anului 2014 pentru a demonstra creşterea cantităţii de echipamente militare ruseşti la graniţă, precum şi imagini video cu atacuri asupra poziţiilor ucrainene de pe teritoriul Rusiei în aceeaşi perioadă.

În context, ofiţerul blocului nord-atlantic a ţinut să precizeze că NATO, ca organizaţie, nu va acorda ajutor armatei ucrainene, adăugînd însă că, unele ţări, membre ale Alianţei, sprijină Ucraina, prin furnizarea de echipamente şi mijloace de comunicare. «Fiecare ţară ia propria sa decizie. NATO nu poate furniza şi nu va furniza armament. Însă, dacă o ţară vrea să facă acest lucru, este decizia ei», a afirmat el.

Interfax aminteşte că autorităţile de la Moscova au respins în repetate rînduri declaraţiile despre prezenţa de trupe ruse pe teritoriul Ucrainei.

NATO îşi întăreşte capacităţile în Est

NATO va decide consolidarea prezenţei sale pe flancul său estic, prin aprobarea creării unei noi forţe de 5.000 de militari şi a şase "centre de comandă", ca răspuns la "agresiunea" Rusiei în Ucraina, a indicat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, citat de AFP.

«Avem de luat decizii importante. Decizii cu privire la modul în care putem consolida apărarea noastră colectivă», a afirmat Stoltenberg, la sosirea la reuniunea de la Bruxelles a miniştrilor apărării din ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

La summitul NATO din septembrie din Ţara Galilor, şefii de stat şi de guvern au decis consolidarea capacităţilor de apărare ale Alianţei după anexarea Crimeii de către Rusia, urmată de intervenţia sa în estul Ucrainei. Reuniunea miniştrilor apărării din ţările membre ale NATO are ca scop concretizarea acestui angajament.

"Acesta este un răspuns la acţiunile agresive ale Rusiei, care a încălcat dreptul internaţional şi a anexat Crimeea", a afirmat Stoltenberg. "Vom decide mărimea şi componenţa noii forţe, numită «vîrf de lance», şi ne vom asigura ca aceasta să poată fi desfăşurată în cîteva zile», a explicat el. Această forţă urmează să fie compusă din «5.000 de persoane» şi să fie declarată operaţională în 2016.

Miniştrii apărării din ţările NATO urmează, de asemenea, să aprobe crearea a «şase centre de comandă» în Europa de est, unde îngrijorările faţă de acţiunile Moscovei sînt reale. Este de aşteptat ca acestea să fie înfiinţate în cele trei Ţări Baltice (Estonia, Letonia şi Lituania), în Polonia, România şi Bulgaria.

Sursa: Agerpres