Cancelarul Olaf Scholz, care încearcă să reducă numărul solicitanţilor de azil şi să stăvilească popularitatea în creştere pentru extrema dreaptă, a convenit, Marţi, cu şefii celor 16 landuri germane asupra unor politici mai dure în materie de migraţie, ceea ce pune capăt reglementărilor permisive din epoca predecesoarei sale în funcţie, Angela Merkel.

Decizia Guvernului german vine, pe de altă parte, la cîteva ore după ce Italia a dezvăluit propriul plan în materie de combatere a imigraţiei ilegale: va construi în Albania centre de primire a azilanţilor pentru cei care sosesc pe mare, o decizie care este intens criticată, relatează Reuters şi The Guardian.

Guvernul lui Olaf Scholz a convenit Marţi, după discuţii-maraton, asupra unor măsuri care să faciliteze deportarea migranţilor şi să facă, în primul rînd, din Germania o destinaţie mai puţin atractivă, în contrast puternic cu politica Berlinului, percepută ca fiind una a uşilor deschise, din timpul fostului cancelar Angela Merkel.

Uniunea Europeană încearcă să revizuiască normele privind azilul şi migraţia în cadrul blocului european pentru a reduce migraţia ilegală, iar ţările membre încearcă să încheie propriile acorduri, Roma anunţînd, de pildă, Lluni, că va construi centre în Albania pentru a găzdui migranţii pe mare care încearcă să ajungă în Italia.

Întîlnirea de la Berlin a lui Olaf Scholz cu liderii landurilor germane a avut ca scop obţinerea sprijinului acestora pentru măsuri mai restrictive şi abordarea nemulţumirii autorităţilor locale, care se plîng că fondurile publice sunt puţine şi infrastructura de care dispun este supraîncărcată.

Ca urmare, Guvernul lui Scholz a fost de acord să plătească landurilor şi municipalităţilor 7.500 de euro pentru fiecare refugiat, începînd de anul viitor, şi să facă o plată în avans de 1,75 miliarde de euro în prima jumătate a anului 2024.

Liderul landului central Hessa a estimat volumul total al ajutorului la 3,5 miliarde de euro.

Pe de altă parte, autorităţile germane urmează să economisească aproximativ 1 miliard de euro prin reducerea beneficiilor pentru solicitanţii de azil, de exemplu prin dublarea perioadei de timp pînă cînd aceştia trebuie să aştepte pentru a primi toate ajutoarele sociale.

Autorităţile locale discută despre reducerea ajutoarelor în bani acordate solicitanţilor de azil, despre care criticii spun că sunt trimise acasă sau folosite pentru a plăti traficanţii, şi înlocuirea lor cu altfel de beneficii materiale.

"Obiectivul nostru comun este de a împinge înapoi migraţia ilegală", a declarat Scholz, după ce a descris acordul la care a ajuns cu liderii landurilor drept un "moment istoric".

Verzii, care fac parte din coaliţia guvernamentală, au declarat că reducerea beneficiilor sociale echivalează cu a-i lăsa pe solicitanţii de azil să trăiască în sărăcie. "Acest lucru va creşte pur şi simplu tensiunile sociale şi va face ca integrarea să fie şi mai dificilă", a declarat, pentru Die Zeit, Julian Pahlke, expertul în migraţie al Partidului Verzilor.

Guvernul german a convenit, pe de altă parte, asupra unor modificări ale normelor existente pentru a permite solicitanţilor de azil să intre mai rapid în cîmpul muncii şi pentru a-i condamna pe traficanţii de persoane la pedepse mai mari cu închisoarea.

De asemenea, Guvernul federal a fost de acord să analizeze dacă procedurile de azil s-ar putea desfăşura în afara Uniunii Europene, deşi Scholz şi-a exprimat scepticismul cu privire la posibilitatea constituţională a acestui lucru şi nu crede că ţările terţe respective ar fi de acord.

Îngrijorarea cu privire la imigraţia ilegală în Germania a sporit pe măsură ce numărul celor care solicită azil a crescut, stimulat de cei un milion de refugiaţi ucraineni care au sosit în ţară, după ce Rusia şi-a început războiul, în Februarie anul trecut.

Aproximativ 230.000 de persoane au solicitat azil în Germania în primele nouă luni ale anului 2023, mai multe decît în întregul an 2022, deşi mult mai puţine decît în 2016-2017. Sunt persoane care sosesc, în principal din Siria, Afganistan şi Turcia.

Alternativa pentru Germania, de extremă dreapta, acum pe locul al doilea în sondajele de opinie la nivel naţional, în faţa tuturor celor trei partide din coaliţia de centru-stînga a lui Scholz, a fost primul partid care a exploatat preocupările legate de migraţie.

Scholz a declarat, luna trecută, în Parlament, că forţele democratice ale ţării trebuie să se unească pentru a aborda probleme precum migraţia, ca să contracareze aşa-numita ”Alternativă”, care este în realitate un comando pentru demolare.

Cabinetul de centru-stînga al lui Scholz a adoptat deja o lege care facilitează deportarea membrilor organizaţiilor criminale şi percheziţionarea locuinţelor migranţilor pentru a le stabili identitatea.

Cancelarul şi ministrul său de Interne, Nancy Faeser, au făcut lobby pe lîngă Guvernele africane pentru a ajunge la acorduri care să încurajeze migraţia legală şi să ajute la acoperirea deficitului de forţă de muncă al ţării, permiţînd în acelaşi timp Germaniei să trimită înapoi migranţii care sosesc ilegal.

Încercările UE de a înfiinţa centre de procesare a solicitărilor de azil în Africa de Nord, în urma crizei migraţiei din 2015, au eşuat din cauza unor probleme juridice, de securitate şi umanitare. Dar ideea a fost reluată în Europa, mai întîi de Marea Britanie, odată cu acordul cu Rwanda din 2022, iar, Luni, de Roma.

Premierul italian Giorgia Meloni a dezvăluit, Luni, un acord separat privind migraţia, care ar implica construirea de centre de primire în Albania pentru mii de persoane care sosesc pe mare. Marţi, Giorgia Meloni a declarat, pentru ziarul Il Messaggero, că aceste planuri ar putea servi drept "model de cooperare între ţările UE şi cele din afara UE".

Acordul lui Meloni ar avea ca rezultat iniţial centre de migraţie care vor găzdui aproximativ 3.000 de persoane, dar în cele din urmă vor procesa pînă la 36.000 de persoane pe an. Meloni spune că planul este necesar pentru a reduce sosirile de migranţi pe mare în Italia, care au crescut cu 65% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Înţelegerea lui Meloni cu omologul său albanez Edi Rama a provocat consternare în rîndul unor personalităţi de rang înalt din UE, susţine The Guardian. Persoane din interior au declarat, potrivit publicaţiei britanice, că Executivul european a fost anunţat cu doar "o oră înainte" despre acest acord.

Un oficial a descris-o ca fiind o mişcare "urîtă" din partea lui Meloni, care vine în ajunul negocierilor finale cu privire la reglementările privind migraţia, menite să ofere soluţii pentru Italia, Grecia şi alte ţări de frontieră care s-au confruntat cu creşteri mari ale migraţiei ilegale. Planul ei a fost comparat cu eforturile controversate ale Guvernului britanic de a trimite mii de solicitanţi de azil în Rwanda, eforturi îngreunate de obstacole juridice.

Un purtător de cuvînt al Comisiei Europene a declarat că a solicitat detalii din partea Italiei, dar a avertizat că Roma va trebui să se asigure că orice "aranjament respectă pe deplin legislaţia UE şi internaţională".

ONG-urile au criticat aspru planurile Italiei de a crea centre în Albania pentru a găzdui solicitanţii de azil. Comitetul Internaţional de Salvare a calificat acordul dintre Roma şi Tirana drept "o nouă lovitură" pentru solidaritatea UE. Directorul său principal pentru Europa a descris acest acord ca fiind "dezumanizant" şi a declarat că "toată lumea are dreptul fundamental de a solicita azil, indiferent de locul de unde provine sau de modul în care a ajuns".

"Cea mai recentă decizie a Italiei face parte dintr-o tendinţă îngrijorătoare care subminează acest drept, concentrîndu-se pe împiedicarea oamenilor de a ajunge în Europa, mai degrabă decît pe primirea lor cu demnitate şi respect", a spus oficialul.

Organizaţia Médecins Sans Frontières a declarat, la rîndul său, că acordul este "cu un pas mai departe" de acordurile anterioare încheiate între ţările UE şi Turcia, Libia şi Tunisia.

"Scopul nu mai este doar de a descuraja plecările, ci de a împiedica în mod activ ca persoanele care fug şi cele salvate pe mare să obţină un acces sigur şi rapid pe teritoriul european, ocolind astfel obligaţiile de protecţie şi salvare consacrate de dreptul internaţional şi de convenţiile europene", a precizat organizaţia într-un comunicat.

"Refuzul accesului pe teritoriul italian, gestionarea extrateritorială a cererilor de azil, aplicarea procedurilor accelerate la frontieră şi reţinerea persoanelor într-o ţară terţă reprezintă un nou atac la adresa dreptului la azil. Aceste iniţiative reproduc politicile de limitare şi descurajare care s-au dovedit a fi ineficiente pe termen lung, dar capabile să sporească suferinţa a mii de persoane", spune organizaţia Medici fără Frontiere.

Giorgia Linardi, purtător de cuvînt al ONG-ului de salvare Sea-Watch, a declarat că acest acord reprezintă "un nou atac frontal al Guvernului italian la adresa dreptului internaţional şi al UE în materie de azil, exploatînd dorinţa de recunoaştere internaţională şi fragilitatea ţărilor terţe pentru a se sustrage responsabilităţilor sale în materie de azil".