Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat oamenilor de știință Syukuro Manabe, Klaus Hasselmann și Giorgio Parisi, a căror activitate a prezis schimbările climatice și a descifrat sistemele fizice complexe.

Giorgio Parisi va primi jumătate din acest premiu, pentru "descoperirea interacţiunii dintre dereglări şi fluctuaţii din sistemele fizice, de la scară atomică la scară planetară", iar Syukuro Manabe şi Klaus Hasselmann vor împărți cealaltă jumătate a premiului, fiind recompensaţi pentru "modelul fizic al climei Pămîntului, cuantificînd variabilele şi prezicînd în mod fiabil încălzirea globală", potrivit comunicatului oficial publicat de Comitetul Nobel.

Cei trei laureaţi din acest an au fost recompensaţi pentru studiile lor dedicate unor fenomene haotice şi aparent aleatorii. Syukuro Manabe şi Klaus Hasselmann au pus bazele înţelegerii noastre despre clima Pămîntului şi despre felul în care oamenii o influenţează. Giorgio Parisi a fost recompensat pentru contribuţii revoluţionare aduse teoriei materialelor dezordonate şi a proceselor aleatorii.

Sistemele fizice complexe sunt caracterizate prin caracterul aleatoriu şi dereglări, fiind dificil de înţeles. Premiile Nobel pentru Fizică din acest an recompensează noi metode concepute pentru a le descrie şi pentru a prezice comportamentele lor pe termen lung.

Un sistem complex de o importanţă vitală pentru omenire este clima Pămîntului. Syukuro Manabe a demonstrat că nivelurile crescute de dioxid de carbon din atmosferă conduc la temperaturi crescute la suprafaţa Terrei. În anii 1960, el a coordonat dezvoltarea modelelor fizice ale climei Pămîntului şi a fost prima persoană din lume care a explorat interacţiunea dintre balanţa radiaţiei şi transportul pe verticală al maselor de aer. Cercetările lui au stat la baza dezvoltării actualelor modele climatologice.

După aproximativ zece ani, Klaus Hasselmann a creat modelul care asociază vremea şi clima, răspunzînd astfel întrebării următoare: de ce modelele climatologice pot fi de încredere, în timp ce vremea este schimbătoare şi haotică? El a dezvoltat totodată metode de identificare a unor semnale specifice, unor amprente, pe care atît fenomenele naturale, cît şi activităţile umane le lasă asupra climei. Metodele sale au fost folosite pentru a dovedi că temperaturile tot mai mari din atmosferă sunt cauzate de emisiile de dioxid de carbon produse de către oameni.

În jurul anului 1980, Giorgio Parisi a descoperit tipare ascunse în materiale complexe dezordonate. Descoperirile lui reprezintă unele dintre cele mai importante contribuţii aduse teoriei sistemelor complexe. Ele fac posibilă înţelegerea şi descrierea multor materiale şi fenomene diferite şi aparent complet aleatorii, nu doar în fizică, ci şi în domenii diverse de cercetare, precum matematică, biologie, neurologie şi învăţare automată.

Sykuro Manabe, născut în 1931 în localitatea Shingu din Japonia, a obţinut diploma de doctorat la Universitatea Tokyo în anul 1957. A fost rectorul Catedrei de Meteorologie din cadrul Universităţii Princeton din Statele Unite.

Klaus Hasselmann s-a născut în 1931 în oraşul german Hamburg şi a obţinut doctoratul în 1957 la Universitatea Gottingen. A fost profesor la Institutul Max Planck pentru Meteorologie din Hamburg.

Giorgio Parisi s-a născut în anul 1948 la Roma. Şi-a obţinut doctoratul în 1970 la Universitatea Sapienza din Roma, unde a şi profesat.

În 2020, premiul Nobel pentru Fizică a fost atribuit cercetătorilor Roger Penrose, Reinhard Genzel şi Andrea Ghez pentru descoperiri făcute în domeniul găurilor negre din Univers.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul Economiei, premiile Nobel au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2021, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari).

După atribuirea Premiului pentru Medicină, decernat Luni cercetătorilor David Julius şi Ardem Patapoutian, şi a Premiului pentru Fizică, atribuit Marţi cercetătorilor Syukuro Manabe, Klaus Hasselmann şi Giorgio Parisi, sezonul Nobel din acest an va continua cu Premiul Nobel pentru chimie, pe 6 Octombrie, Premiul Nobel pentru Literatură, pe 7 Octombrie, şi Premiul Nobel pentru pace, pe 8 Octombrie. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în Memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 11 Octombrie.