Cum s-ar simţi PL într-o alianţă cu comuniştii, sub patronajul PD?

Liberal-democraţii nu participă la negocierile pentru formarea noii majorităţi parlamentare. Ei au sugerat celor din Partidul Democrat, care au votat împreună cu stînga pro-rusă pentru debarcarea Guvernului, să fie pregătiţi „pentru orice scenariu – cu sau fără participarea PLDM la formarea noii alianţe”.

Duminică, PLDM şi-a convocat activiştii locali, pentru a se consulta cum să procedeze în continuare. Aceştia au exprimat opinii foarte diferite în privinţa strategiei de mai departe a PLDM, iar decizia finală urmează să o ia miercuri Consiliul politic naţional al formaţiunii. „Odată ce democraţii şi-au asumat această stare de haos, trebuie să fie pregătiţi, aşa cum au declarat-o public, pentru orice scenariu, cu sau fără participarea PLDM la formarea alianţei. Nu mai vreau să aud de democraţi deloc acum”, a menţionat vicepreşedintele PLDM, Valeriu Streleţ. „Partidul Democrat demult nu mai este un partid pro-european. Ei au scenarii deja pregătite. De data aceasta nu ne vom mai lăsa atraşi în capcana PD, iar PL este porta-voce a democraţilor”, a menţionat, la rîndul ei, Maria Ciobanu, deputat PLDM.

Maia Sandu, la cîrma PLDM?

Cu o zi înainte să fie demis din funcţia de premier, Streleţ a admis posibilitatea că s-ar putea retrage în general din politică, iar pe acest fundal a apărut supoziţia preluării conducerii PLDM de către ex-ministrul educaţiei Maia Sandu, apreciată pentru reputaţia sa ireproşabilă. Streleţ a declarat că pînă la finele anului va fi convocat congresul PLDM, la care va fi ales un nou preşedinte. Mai mult, el a admis posibilitatea ca liderul PLDM Vlad Filat (arestat recent sub acuzţia de implicare în devalizarea „Băncii de Economii”) să fie exclus din partid, dacă îi va fi dovedită vinovăţia.

Pe de altă parte, şeful interimar al PLDM a menţionat că în PLDM vor fi readuşi „mai mulţi colegi care, în ultimii ani, s-au îndepărtat de formaţiune”, fără a oferi, însă, nume. Iar unii analişti politici le-au sugerat PLDM-iştilor să înlocuiască nu doar liderul formaţiunii, ci şi toţi deputaţii asupra cărora planează suspiciuni de corupţie sau care pot fi şantajaţi cu dosare de către oligarhul din PD despre care se spune că şi-ar fi subordonat justiţia.

„Cîmpul politic autohton este compromis de la un capăt la altul. Aproape întreaga floră şi faună din spaţiul lui e pe cale de dispariţie. Izvoarele au secat, recolta, ce părea odinioară promiţătoare, s-a uscat”, conchide, în ultimul său editorial, publicistul Petru Bogatu. Potrivit lui, „apariţia unor lideri tineri şi neîntinaţi, fără legături cu clanurile oligarhice de la Chişinău, este inevitabilă. Astăzi, ca şi acum 8-10 ani, este momentul extrem de favorabil pentru afirmarea unor noi actori politici. Primii lăstari, de altfel, încep să răsară”. În opinia publicistului, protagonista cea mai vizibilă a noii clase politice este Maia Sandu care e simpatizată de alegătorii şcoliţi şi militanţi - adică de segmentul societăţii apt să inducă idei şi să provoace schimbări de mentalitate în mijlocul întregii populaţii. „Iată de ce Maia Sandu are pentru moment cele mai reale şanse să se posteze în fruntea forţelor politice pro-europene şi pro-atlantiste. Trambulină pentru lansarea ei poate fi PLDM, un alt partid de dreapta, o emanaţie politică a Platformei 'Demnitate şi Adevăr', o formaţiune nouă care ar asimila mai multe curente prooccidentale”, scrie Bogatu.

Anterior, într-un interviu acordat pentru DW, Maia Sandu a declarat că nu are bani pentru a construi un partid format din oameni cu trecut ireproşabil: „Construcţia unui proiect politic nou, format din oameni cu trecut ireproşabil, care au curajul să spună lucrurilor pe nume şi care au demonstrat un grad înalt de profesionalism, presupune costuri pe care nici eu, nici alţi potenţiali membri ai echipei nu ni le putem permite”, a menţionat Maia Sandu.

PD, unic centru de luare a deciziilor cu o cotă de cel mult 15% din electorat

În opinia jurnalistului moldovean, Ion Terguţă, „Partidul Democrat îşi doreşte un rol central sau poate unic în politica moldovenească”. El susţine că o nouă majoritate parlamentară „aşa cum a gîndit-o PD nu mai este posibilă” şi dacă PLDM decide să nu mai meargă la guvernare, „automat, PL este scos din joc sau este pus într-o situaţie extrem de dificilă, pentru că atunci PL-ul va trebui să justifice de ce se află într-o alianţă de guvernare împreună cu Partidul Comuniştilor”. Și ex-premierul moldovean Ion Sturza este de părere că viitoarea alianţă de guvernare de la Chişinău, orice configuraţie ar avea aceasta, va avea un singur centru de comandă şi a sugerat că „performanţa” se datorează PD.

Analistul politic moldovean, Igor Boţan, susţine că demiterea Guvernului Streleţ de către Parlament, pe data de 29 octombrie, a fost o reglare de conturi, iar analistul politic român, Iulian Chifu, este convins că prin demiterea Guvernului „drumul pro-european al Republicii Moldova a primit o lovitură puternică, poate chiar mortală”, clasa politică de la Chişinău manifestînd un comportament suicidar.

Europarlamentarul român, Monica Macovei, a criticat comportamentul politicienilor moldoveni, acuzîndu-i de iresponsabilitate şi că au pus în joc stabilitatea ţării. „Deputaţii Partidului Democrat, parte a Alianţei pentru Integrare Europeană şi a Guvernului, au votat, alături de comunişti şi socialişti, pentru demiterea Guvernului, implicit pentru instabilitatea politică a Moldovei”, a constatat Monica Macovei. Ea a sugerat politicienilor să instituie rapid un nou Guvern pro-european, care să asigure, totodată, independenţa Justiţiei, să nu mai „împartă politic funcţiile de conducere din Justiţie şi Procuratură şi să susţină o ofensivă anticorupţie imparţială, inclusiv la nivel politic”.

La rîndul său, europarlamentarul român, Siegfried Mureşan, a anticipat un scenariu trist şi o instabilitatea economică inevitabilă pentru Moldova – „stat care beneficiază de cele mai multe facilităţi din partea UE”: „Nu sînt îngrijorat de relaţia dinamică dintre Moldova şi UE. Sînt îngrijorat de semnalul pe care Moldova îl dă investitorilor, cum va reuşi să atragă investitorii, să înmulţească locurile de muncă... Partidul Democrat din Moldova nu mai este un partid pro-european, orice-ar zice”, a conchis Siegfried Mureşan.

Economia Moldovei, în regres de 15 luni

Într-un raport lansat luni, economiştii de la „Expert-Grup” atenţionează că întregul sistem democratic de guvernare din Republica Moldova este în prag de faliment, iar Executivul a ajuns „prizonierul aranjamentelor din afara clădirilor instituţiilor de stat”. Potrivit experţilor, economia moldovenească îşi continuă recesiunea. Pentru 2015, experţii estimează o scădere a PIB cu 2,5% (conform scenariului pesimist), principalele canale prin care se propagă criza economică fiind sectorul bancar, exporturile (care scad deja 15 luni consecutiv) şi scăderea dramatică a remitenţelor. Potrivit „Expert-Grup”, reducerea consumului şi criza economică contribuie la acumularea activelor toxice în sistem.

Ambasada SUA în Republica Moldova a difuzat o declaraţie în legătură cu ultimele evenimente politice de la Chişinău în care menţionează că intrigile fără sfîrşit dintre elitele politice afectează imaginea Moldovei. „Ambasada Statelor Unite ale Americii îndeamnă toate partidele politice din Moldova să înceapă să acţioneze în numele poporului Moldovei prin formarea rapidă a unui Guvern şi prin conlucrarea pentru implementarea imediată a reformelor”.

Și coordonatorul politicii externe europene, Federica Mogherini, a difuzat o declaraţie în care partidele din Moldova sînt îndemnate să formeze cît mai repede un Guvern „nou şi stabil” pentru că „situaţia actuală a Republicii Moldova este dificilă, economic, social, politic”. Federica Mogherini menţionează că noul Guvern de la Chişinău va trebui să lupte cu corupţia, să rezolve criza bancară şi, în acelaşi timp, să negocieze un acord cu Fondul Monetar Internaţional „crucial pentru a garanta stabilitatea macro-economică a ţării”.

(Articol preluat din Deutsche Welle)