Deputaţii din Parlamentul prorus al Crimeei au adoptat marţi o declaraţie de independenţă faţă de Ucraina, o etapă prealabilă referendumului, care să permită alipirea acestei regiuni la Rusia. "O declaraţie de independenţă a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol" a fost adoptată de 78 din totalul de 81 de deputaţi prezenţi, potrivit unui comunicat al acestui Parlament, considerat ilegal de autorităţile de la Kiev.

Ianukovici afirmă că se va întoace la Kiev

Viktor Ianukovici a declarat marţi că este "preşedintele legitim al Ucrainei" şi a asigurat că se va întoarce în curînd la Kiev, într-o conferinţă susţinută la Rostov-pe-Don, în Rusia.

"Imediat ce vor permite circumstanţele - sînt sigur că nu trebuie să mai aştept mult - voi reveni cu siguranţă la Kiev", a declarat preşedintele demis în februarie, după trei luni de manifestaţii soldate cu circa 100 de morţi. "Vreau să amintesc că rămîn preşedintele legitim al Ucrainei şi şeful armatei", a adăugat el. "Mă adresez comunităţii internaţionale: nimeni nu are dreptul de a susţine o lovitură de stat", a declarat Ianukovici, calificînd noua putere prooccidentală drept o "clică" formată din "ultranaţionalişti şi neofascişti".

El nu s-a referit la referendumul prevăzut pentru duminică pentru ralierea Crimeei la Rusia şi chiar a părut în discordanţă cu poziţia rusă. "Actele voastre au avut drept consecinţă detaşarea Crimeei, faptul că chiar sub ameninţarea armelor populaţia din sud-est (majoritar rusofonă) cere să fie respectată şi să i se respecte drepturile", a declarat el, adresîndu-se noii puteri. "Vom depăşi aceste tulburări (...). Ţara va reacţiona şi îşi va regăsi unitatea", a declarat el, în timp ce conducerea rusă, care a trimis mii de persoane în Crimeea, a părut să sprijine perspectiva unei divizări a ţării şi a declarat că Ianukovici nu mai are un viitor politic.

Reuniunea Consiliului de Securitate ONU soldată cu eşec

Membrii occidentali ai Consiliului de Securitate au încercat luni, în contextul apropierii referendumului din Crimeea, să intensifice presiunile asupra Rusiei, însă Moscova rămîne inflexibilă, au anunţat diplomaţii. Cea de a cincea reuniune a Consiliul de Securitate ONU pe tema crizei ucrainene a fost solicitată de ambasadorul Ucrainei, Iuri Sergheev.

Cei 15 membri ai Consiliului s-au reunit din nou, luni după-amiază, la New York, pe tema crizei din Ucraina. "Situaţia se agravează în fiecare zi (...). Există un sentiment de urgenţă", a declarat pentru presă ambasadorul francez, Gérard Araud, la finalul celei de a cincea reuniuni din ultimele zece zile.

Regiunea ucraineană prorusă Crimeea va organiza duminică un referendum pe tema eventualei uniri cu Rusia. Kievul şi ţări din Occident denunţă acest referendum, pe care îl consideră nelegitim.

O eventuală anexare a Crimeei de către Rusia ar fi "periculoasă", a avertizat Araud. "Această reuniune este un apel la Rusia să nu meargă în această direcţie şi să nu înceapă negocieri", a adăugat el. "Vrem să evităm cel mai periculos scenariu", a continuat el. Dar, în pofida presiunii occidentale, "ruşii nu arată niciun semn că sînt pregătiţi să ne asculte", a precizat Araud. În cadrul reuniunii, a anunţat el, ambasadorul rus, Vitali Ciurkin, a reiterat că Moscova "îşi va asuma responsabilitatea istorică" faţă de Crimeea.

Potrivit ambasadorului britanic, Mark Lyall Grant, Sergheev a spus din nou că referendumul este nelegitim, iar "majoritatea ţărilor membre ale Consiliului" au fost de acord. "Nu poate exista un referendum echitabil şi liber cînd Crimeea este ocupată de trupele ruse", a afirmat Mark Lyall Grant. Apreciind că situaţia "s-a degradat periculos", el şi-a exprimat dorinţa pentru "detensionare şi (trimiterea unor) observatori internaţionali". Însă, întrebat în legătură cu poziţia rusă, el a recunoscut că aceasta a rămas la fel de inflexibilă. Totuşi, "există o presiune crescută şi o izolare tot mai mare a Rusiei", a subliniat ambasadorul britanic.

Consiliul de Securitate nu a reuşit pînă în prezent să adopte o poziţie comună pe tema crizei ucrainene. Rusia, membră permanentă a Consiliului, dispune de un drept de veto şi poate bloca toate luările de poziţie ale Consiliului de Securitate.

Kievul a cerut opinia Comisiei de la Veneţia

Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a declarat pentru Gîndul că a fost informat luni de noii lideri ucraineni că au solicitat Comisei de la Veneţia, prin intermediul Consiliului Europei, să emită o opinie privind caracterul legal al unui eventual referendum de secesiune în Crimeea. Informaţia i-a a fost confirmată luni ministrului Corlăţean şi de către secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, precum şi de ministrul de Externe al Austriei, Sebastian Kurz, ţară care prezidează Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei. Se aşteaptă ca pronunţarea Comisiei de la Veneţia să vină în zilele următoare, înaintea referendumului din Crimeea, anunţat pentru 16 martie.

Peninsula ucraineană Crimeea este controlată de la sfîrşitul lui februarie de forţe ruse care şi-au consolidat zi după zi poziţia. Parlamentul prorus al Crimeei a prevăzut organizarea la 16 martie a unui referendum, considerat ilegal de către Kiev, privind o alipire a peninsulei la Rusia.

Ucraina speră să semneze un acord cu UE

Ucraina speră să semneze pe 17 sau 21 martie partea politică a unui acord de asociere cu Uniunea Europeană (UE), a declarat duminică ministrul interimar ucrainean de Externe Andrii Deşciţa. "Acordul politic de asociere ar putea să fie semnat la 17 sau 21 martie", a declarat Deşciţa într-un interviu pentru postul de televiziune 1+1.

O reuniune a miniştrilor de Externe este prevăzută pe 17 martie. Data de 21 martie este a doua zi a unui summit al şefilor de stat şi guvern din UE. Anunţul apare în contextul în care peninsula ucraineană Crimeea se află, de la sfîrşitul lui februarie, sub controlul forţelor ruse.

Autorităţile ucrainene au renunţat, la sfîrşitul lui noiembrie, să semneze un acord de asociere, aflat în pregătire de trei ani, declanşînd o mişcare de contestare fără precedent care a condus la o baie de sînge, la Kiev. Peste 100 de persoane au fost ucise. Viktor Ianukovici a fost destituit de facto din funcţia de preşedinte al ţării de către Parlament la sfîrşitul lui februarie.

Elveţia a blocat averile altor nouă ucraineni

Elveţia a anunţat blocarea averilor şi conturilor bancare altor nouă ucraineni suspectaţi de atingeri aduse drepturilor omului şi deturnare de fonduri, inclusiv averea lui Viktor Ianukovici, un fiu al fostului preşedinte care are acelaşi prenume ca tatăl său. Printre celelalte persoane vizate de ordonanţa federală elveţiană se află şi fiul fostului premier Mikola Azarov, Oleksii.

Numele lui Oleksandr Iakimenko, fostul şef al serviciilor ucrainene de securitate, Artem Pcionka, fiul fostului procuror general ucrainean, şi a doi foşti consilieri ai lui Viktor Ianukovici se află de asemenea pe lista de nouă persoane stabilită de către autorităţile elveţiene. Elveţia a adoptat deja măsuri privind blocarea averilor altor ucraineni, la sfîrşitul lui februarie.

Confederaţia helvetică a decis să blocheze averile şi resursele economice ale lui Viktor Ianukovici şi fiului său Aleksandr, alături de cele aparţinînd altor 18 foşti oficiali, inclusiv 11 foşti miniştri. Valoarea fondurilor nu a fost divulgată.

În cazul în care averile sînt de origine ilicită, ele vor fi restituite Ucrainei, a precizat Guvernul elveţian. Este necesar, însă, ca mai întîi fostul preşedinte şi anturajul său să fie condamnaţi penal în acest sens. Elveţia s-a declarat pregătită să colaboreze îndeaproape cu autorităţile ucrainene, cu scopul de atinge acest obiectiv cît mai rapid posibil.

Criza din Crimeea este un test pentru Europa

Premierul britanic David Cameron a apreciat, într-un interviu pentru ediţia de marţi a cotidianului german Bild, că situaţia tensionată din Crimeea "este un test pentru Europa".

"Criza din Crimeea este, cu siguranţă, un test pentru Europa. Da, sîntem alături de poporul ucrainean şi dreptul lor de a-şi decide viitorul. Şi nu, nu vom accepta ca Rusia să încalce suveranitatea Ucrainei (...). Sîntem uniţi, împreună, pentru drepturile Ucrainei! Vom impune sancţiuni dure dacă Moscova nu îşi schimbă direcţia", a spus Cameron. De asemenea, premierul britanic a condamnat cu vehemenţă acţiunile Rusiei în Crimeea, pe care le-a calificat drept o "încălcare a dreptului internaţional".

Cameron, care a inaugurat duminică seara, împreună cu Angela Merkel, cel mai mare salon high-tech, Cebit, la Hanovra (nord), a lăudat eforturile cancelarului german în vederea soluţionării crizei ucrainene. "Face o muncă fanastică!", a declarat el. În plus, el a apreciat că Germania, în calitate de putere dominantă în Europa, cu o economie puternică şi o reţea diplomatică solidă, joacă un rol major în criza ucraineană.

Întrebat de Bild în legătură cu comparaţia făcută recent de fostul şef al diplomaţiei americane Hillary Clinton între Vladimir Putin şi Adolf Hitler, David Cameron s-a arătat sceptic, apreciind că paralele istorice sînt uneori inutile.

Fostul secretar de Stat american Hillary Clinton a comparat intervenţia rusă în Crimeea cu invaziile naziste de la sfîrşitul anilor 1930 în ţări europene, inclusiv în România, într-un interviu acordat publicaţiei americane Press Telegram.

Parisul ameninţă din nou Moscova cu sancţiuni

Ministrul francez de Externe Laurent Fabius a ameninţat din nou Rusia, marţi, cu sancţiuni, poate "încă de săptămîna aceasta", în cazul în care nu răspunde propunerilor occidentale privind o "dezescaladare" în Ucraina.

"Le-am trimis prin intermediul (secretarului de Stat american) John Kerry o propunere ruşilor" în vederea unei "dezescaladări", a declarat Fabius pentru postul de radio France-Inter, fără să precizeze în ce constă această propunere. "Nu au răspuns încă. Dacă răspund pozitiv, John Kerry va merge la Moscova, iar în acel moment sancţiunile nu vor fi imediate. Dacă nu răspund sau dacă răspund negativ, va exista o serie de sancţiuni, care pot să fie adoptate încă de săptămîna aceasta", a subliniat el. Aceste sancţiuni "vor consta în blocarea averilor personale ale unor ruşi sau ucraineni şi în sancţiuni privind călătoriile, în domeniul vizelor", a precizat ministrul francez.

Statele Unite au acuzat luni Rusia că nu ţine cont de propunerile prezentate săptămîna trecută de către John Kerry omologului său rus Serghei Lavrov, menite să calmeze conflictul din Ucraina. O purtătoare de cuvînt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki, a refuzat să ofere detalii despre lista completă a acestor "idei".

Lavrov a anunţat luni că Rusia îşi va prezenta "propriile propuneri", fără să ofere alte detalii, dar a părut că îndepărtează principiul creării unui grup de contact, reclamat de către cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele american Barack Obama. În propunerile occidentalilor, "totul era formulat în sensul unui pretins conflict între Rusia şi Ucraina", a declarat Lavrov, insistînd asupra faptului că noile autorităţi ucrainene sînt rezultatul unei "lovituri de stat".

Şeful diplomaţiei franceze a reafirmat că referendumul prevăzut duminică în Crimeea cu privire la o eventuală alipire a acestei peninsule ucrainene Rusiei este "ilegal". "Singurul vot legitim are loc la 25 mai pentru (alegerea) preşedintelui Republicii în Ucraina", a subliniat el. Fabius a insistat totodată asupra faptului că Guvernul ucrainean are "toată legitimitatea".

Avioane NATO vor survola România

Avioane militare NATO vor survola România şi Polonia pentru operaţiuni de recunoaştere în cadrul crizei din Ucraina, anunţă Alianţa Nord-Atlantică, citată de AFP. "Consiliul Nord-Atlantic a decis luni trimiterea unor zboruri de recunoaştere Awacs deasupra Poloniei şi României", a declarat un oficial NATO. "Aceste zboruri vor spori capacitatea de supraveghere a situaţiei din Ucraina şi vor avea loc doar deasupra teritoriului ţărilor NATO", precizează oficialul citat. Avioanele cu tehnologie Awacs pot supraveghea spaţiul aerian pe o rază mai largă decît radarele amplasate la sol. "Este vorba de o misiune de rutină deasupra ţărilor membre NATO", a precizat diplomatul citat, admiţînd că NATO nu anunţă de obicei aceste misiuni în public. Avioanele cu tehnologie Awacs vor decola de la baza Geilenkirchen (Germania) şi din Waddington (Marea Britanie).

Sursa: Mediafax