Cît de atractiv este pentru investitorii străini?

În imagine: Ingrid Tersman, ambasadorul Suediei în RM

La o întîlnire cu jurnaliştii de acum 3 săptămîni, ministrul Economiei Valeriu Lazăr a subliniat că una dintre principalele preocupări ale acestei instituţii pe parcursul anului trecut a fost „crearea condiţiilor favorabile pentru mediul de afaceri din ţară”. Potrivit acestuia, tocmai „crearea unui mediu de afaceri prietenos, previzibil şi stabil” i-a asigurat ţării noastre un urcuş în clasamentele internaţionale privind situaţia mediului de afaceri. Îndeosebi, el a făcut referinţă la raitingul „Doing Business 2014”, conform căruia Republica Moldova a urcat cîteva trepte în clasamentul ce reflectă evoluţiile businessului mondial.

Dar, numai la 10 zile după aceste declaraţii optimiste, patetice ale ministrului Economiei, ca înadins, Ingrid Tersman, ambasadorul Suediei în RM, evidenţia în cadrul conferinţei „Climatul investiţional în Republica Moldova”, organizat de Banca Mondială, că „investitorii străini au nevoie de mai multă previzibilitate, transparenţă şi responsabilitate” din partea autorităţilor noastre. Ar reieşi că drept condiţie pentru a investi în economia noastră, oamenii de afaceri străini revendică soluţionarea unor deficienţe, pe care Valeriu Lazăr le prezintă ca pe nişte reuşite ale activităţii Ministerului Economiei condus de dumnealui!

Plus la acestea, ambasadorul suedez a criticat sistemul nostru de reglementare, pentru că se dovedeşte complicat , contradictoriu. Este de părere că şi administrarea fiscală trebuie să devină mai umană, să se orienteze spre nevoile contribuabililor. Ea a remarcat că se vede o voinţă din partea actualei conduceri a Serviciului Fiscal al ţării de a îmbunătăţi regimul de colectare a impozitelor. Dar, în acelaşi timp, se constată o rezistenţă faţă de respectiva tendinţă. De aceea, ambasadorul Suediei a considerat necesar să menţioneze că actuala conducere a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat necesită mai mult sprijin politic, pentru ca administrarea fiscală să înceteze să mai fie un obstacol în calea investiţiilor străine în ţara noastră, să pericliteze lărgirea, îmbunătăţirea mediului de afaceri din ţara noastră. Cu această ocazie, Ingrid Tersman ne-a avertizat că ţara noastră se confruntă cu două mari probleme care ar putea să afecteze punerea în aplicare a regimului de liber schimb cu Uniunea Europeană: domeniul justiţiei şi, desigur, administrarea fiscală.

În timp ce ministrul Economiei argumentează îmbunătăţirea mediului de afaceri din ţară prin saltul realizat în clasamentul „Doing Business 2014”, Abdoulaye Seck, managerul de ţară al Băncii Mondiale, dimpotrivă, ne reproşează că pe anumiţi indicatori, precum autorizaţii în construcţii , comerţul transfrontalier ce se conţin în această listă, Republica Moldova stă mai jos decît nivelul mediu pe glob, adică ocupă poziţia 150 din topul 190 de state. Iar în ce priveşte combaterea corupţiei, stabilitatea macroeconomică, sectorul financiar, instruirea şi competenţele autorităţilor cu funcţii de control situaţia, potrivit reprezentantului Băncii Mondiale, este de-a dreptul critică.

Lisa Kaestner, manager al Băncii Mondiale pentru climatul investiţional din Europa şi Asia Centrală, în genere, ne-a sfătuit să nu ne îmbătăm cu progresele din clasamentul „Doing Business”, ci să ne concentrăm pe eficientizarea dialogului dintre autorităţile statului şi sectorul privat. Cu cît acesta vi fi mai reuşit, cu atît mediul de afaceri va fi mai prietenos, mai atractiv pentru investitori.

Parcă dorind să comenteze declaraţiile lui Valeriu Lazăr, precum că Ministerul Economiei a elaborat maldăre de documente, cam 170 de acte decizionale, 71 proiecte de hotărîri de Guvern, 27 proiecte de legi, 10 documente de planificare strategică, managerul Băncii Mondiale a remarcat că din această perspectivă noi stăm bine. Problema ţării noastre, în viziunea Lisei Kaestner, este că aceste strategii, reforme se aplică foarte greu.

Melissa Recas, conducătorul unei echipe a Băncii Mondiale pentru dezvoltarea sectorului privat, recunoaşte progresele pe care le-a realizat ţara noastră în ultimii 10 ani, dar oricum nu renunţă să insiste că mai este mult de făcut pentru prosperarea mediului de afaceri din Republica Moldova. Ca şi Ingrid Tersman, ambasadorul Suediei în RM, ea constată că mediul de afaceri din RM este plin de incertitudini. Costurile tranzacţiilor comerciale sînt foarte mari, din care cauză profitabilitatea businessului se dovedeşte extrem de scăzut. Făcînd referinţă la un studiu realizat de către Banca Mondială, Melissa Recas a declarat că doar 23 de procente din companiile care au făcut investiţii în RM în perioada anilor 2003-2009 au devenit eficiente, adică au putut să obţină profit.

La fel, reprezentanta Băncii Mondiale a reiterat că cele mai problematice, ostile domenii pentru mediul de afaceri rămîn administrarea fiscală, vamală, obţinerea autorizaţiilor, politica concurenţială, accesul la finanţe, dreptul la proprietate, sectorul judiciar. Melissa Recas consideră că pentru Republica Moldova, spre deosebire de alte ţări din regiune, este mult mai important să rezolve aceste probleme, deoarece, în comparaţie cu acestea, are o piaţă mică, duce lipsă de resurse naturale.

Conducătorul echipei Băncii Mondiale pentru dezvoltarea sectorului privat spune că Guvernul RM face eforturi pentru eliminarea respectivelor probleme, argumentînd prin adoptarea Foii de parcurs pentru ameliorarea competitivităţii, Strategiei de reformă regulatorie, Strategia concurenţială. Însă, mai este nevoie de un angajament ferm al tuturor autorităţilor implicate în procesul de realizare a acestor reforme, de mai multă responsabilitate şi de un dialog mai eficient cu sectorul privat. Se cere mai multă voinţă politică, insistă Melissa Recas, pentru că în lipsa acesteia, nici cele mai bune sisteme de monitorizare, de responsabilizare nu vor da rezultatele aşteptate.

Vlad LOGHIN