Peste 180.000 de persoane au manifestat Duminică în Franţa, dintre care 105.000 la Paris, ''pentru Republică, împotriva antisemitismului'', după creşterea numărului de acte ostile evreilor de la masacrele comise de Hamas în Israel la 7 Octombrie şi riposta militară în Gaza. A fost desfăşurată o mare forţă de Poliţie, cu peste 3.000 de poliţişti şi jandarmi, transmite France Presse.

”O Franță în care concetățenii noștri evrei se tem nu este Franța''. Într-o ţară cu cea mai mare comunitate evreiască din Europa (aproximativ 500.000 de persoane), şeful statului, Emmanuel Macron, a dat tonul înainte de manifestația de la Paris, organizată la apelul preşedinţilor Adunării Naţionale şi Senatului, Yael Braun-Pivet şi Gerard Larcher, şi care a reunit aproximativ 105.000 de persoane, potrivit Prefecturii. Peste 70 de mitinguri fuseseră, de asemenea, anunţate în provincie.

''Pentru Republică, împotriva antisemitismului'': în spatele acestei banderole, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului au deschis marşul între Adunare şi Senat, alături de prim-ministrul Elisabeth Borne, al cărei tată evreu a fost deportat, şi de foştii preşedinţi Francois Hollande şi Nicolas Sarkozy.

''Polemicile nu trebuie să murdărească această iniţiativă inovatoare", a declarat Yael Braun-Pivet, referindu-se în special la prezenţa liderilor partidelor de extremă dreapta, printre care Marine Le Pen de la Rassemblement national (Adunarea Naţională, RN) şi Eric Zemmour de la Reconquete (Recucerirea). O parte a stîngii radicale franceze a boicotat evenimentul pentru a protesta faţă de participarea extremei drepte.

''Suntem exact acolo unde trebuie să fim", a replicat Marine Le Pen.

Un grup de activişti ai unei organizaţii evreieşti de stînga, Golem, a încercat să se opună participării ei, fiind reţinuţi rapid de Poliţie.

Preşedintele Consiliului Reprezentativ al Instituţiilor Evreieşti din Franţa (Crif), Yonathan Arfi, a apreciat "faptul că francezii au reacţionat în mod popular". Cu toate acestea, el a considerat că prezenţa şefului statului, care s-a alăturat "în spirit", ar fi făcut ca evenimentul să fie "şi mai istoric".

Potrivit autorităţilor, actele antisemite au explodat în Franţa – peste 1.000, un record – de la începutul războiului dintre Israel şi Hamas.

În ajunul marşului, Emmanuel Macron a deplîns ''resurgenţa insuportabilă a antisemitismului dezlănţuit'', făcînd apel la unitatea Franţei în faţa unui fenomen ''odios''.
Dar prezenţa extremei drepte a dat naştere unei lupte politice acerbe.

Purtătorul de cuvînt al Guvernului, Olivier Veran, a văzut "indecenţă" în participarea RN al lui Marine Le Pen, "un partid politic creat de moştenitorii lui Vichy", regimul de colaborare cu naziştii al mareşalului Petain.

Este atît de greu să ne detaşăm de subiectul care ar trebui să ne unească?, a replicat Le Pen.

În timp ce a fost absentă de la marşul de la Paris, La France insoumise (Franţa nesupusă, LFI, stînga radicală) a lui Jean-Luc Melenchon, acuzată de ambivalenţă în privinţa antisemitismului, a participat la alte manifestaţii Duminică.

Partidele de stînga Europa Ecologistă – Verzii, partidele socialiste şi comuniste au ales să se afişeze în spatele unui banner comun "împotriva antisemitismului şi a tuturor celor care urăsc şi rasiştilor" pentru a izola extrema dreaptă, care a mărşăluit în spatele convoiului.