Austeritatea nu asigură creştere economică

Deşi reuniunea de săptămîna trecută a celor 27 de lideri de stat şi guvern din Uniunea Europeană nu a avut loc sub presiunea crizei financiare mondiale, atmosfera discuţiilor nu avea cum să fie una degajată, relaxată. Or, chiar Fondul Monetar Internaţional a declarat zilele acestea că stabilitatea economică a Uniunii Europene este încă supusă riscurilor.

Pe acest fundal, liderii europeni aveau de evaluat gradul de flexibilitate necesar pentru stabilizarea balanţelor bugetare şi relansarea creşterii economice, crearea locurilor de muncă, mai ales pentru tineri, pe fondul contestării sociale a austerităţii. Adică, de a găsi un compromis dintre cele două tabere, pe de o parte "tabăra austerităţii" condusă de Germania şi cancelarul conservator Angela Merkel, iar pe de cealaltă parte cea a flexibilităţii cu Franţa şi preşedintele său socialist Francois Hollande.

De altfel,  reuniunea conducătorilor de state din UE s-a desfăşurat pe fondul tensiunilor sociale şi politice, în special în statele cele mai lovite de criză, unde Europa se află în banca acuzaţilor. Bunăoară, la apelul sindicatelor europene, o adunare împotriva austerităţii a adunat la Bruxelles aproximativ 15 mi de persoane, în timp ce mii de studenţi manifestau la Madrid împotriva reducerilor bugetare în educaţie.

Ce au hotărît pînă la urmă liderii europeni? În primul rind ei au convenit să slăbească puţin regimul de austeritate. Astfel, participanţii la summit au aprobat un sistem de evaluare a bugetelor din punct de vedere structural, folosind un cod pentru acordarea unor ţări ca Franţa, Spania şi Portugalia a unei perioade de timp suplimentare pentru reducerea deficitelor bugetare. Totuşi, obiectivul principal rămîne echilibrarea bugetelor şi nu s-a vorbit despre programe mari de cheltuieli sau emisiuni de obligaţiuni. "Dacă este prea multă austeritate, va fi prea mult şomaj. Este nevoie de flexibilitate, dacă dorim să facem o prioritate din creşterea economică", a spus preşedintele francez Francois Hollande.

Întrucît declinul economic a devenit cea mai mare problemă a zonei euro, înlocuind criza datoriilor suverane, statele UE se văd nevoite să prelungească termenele de reducere a deficitelor. Totuşi, liderii europeni au ţinut să asigure investitorii că ajustarea bugetară va continua, dar într-o manieră diferenţiată, care să permită creşterea economică. "Susţin consolidarea, dar măsurile de ajustare bugetară nu trebuie să reprezinte un risc pentru creştere", a declarat premierul din Luxembourg, Jean-Claude Juncker.

Între timp, Comisia Europeană a anunţat că economia zonei euro se va contracta în acest an cu 0,3 la sută, după un declin de 0,6  la sută în 2012. Şomajul la nivelul regiunii va atinge 12,2 procente, cu un maxim de 27 procente în Grecia şi 26,9 procente în Spania.

Vlad LOGHIN