Printr-o decizie a Organizaţiei Naţiunilor Unite, anul 2015 este declarat Anul Internaţional al Luminii. Inaugurarea lui oficială va avea loc în zilele de 19-20 ianuarie curent, la Paris, în cadrul unei Sesiuni ştiinţifice internaţionale de cel mai înalt nivel. La eveniment vor participa reprezentanţi ai ONU, UNESCO, ale statelor UE, peste 200 de laureaţi Nobel. Din partea ţării noastre este delegat academicianul Valeriu CANŢER, preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, preşedintele Societăţii de Fizică a Republicii Moldova, intervievat de jurnalişti înainte de plecare în Franţa.

– Care a fost motivaţia declarării anului 2015 – Anul Internaţional al Luminii?

– Era şi normal să fie aşa! Îmi amintesc acum 10 ani, la iniţiativa Societăţii Europene de Fizică şi a altor structuri ştiinţifice internaţionale, ONU a nominalizat anul 2005 – Anul Internaţional al Fizicii, adică pentru prima dată i-a fost acordat unui domeniu ştiinţific o semnificaţie de nivel mondial. De această dată fizicienii din lume au intervenit la ONU ca anul 2015 să fie nominalizat drept Anul Internaţional al Luminii. Argumentări sînt mai multe. În primul rînd, importanţa tehnologiei luminii trebuie să fie conştientizată şi apreciată de toată lumea, care astăzi este în topul dezvoltării. Nu toţi cunosc faptul că ştiinţa şi aplicaţiile luminii creează tehnologii noi care produc transformări radicale în diverse domenii ce ne ameliorează calitatea vieţii. De exemplu, tehnologiile bazate pe lumină au revoluţionat medicina, comunicaţiile, divertismentul şi cultura. Fără ele nu ar exista panourile solare, LED-urile, monitoarele computerelor sau ecranele telefoanelor, proiectoarele, laserele etc. Iată de ce coordonarea internaţională în acest domeniu va crea programe durabile pentru cooperarea savanţilor din diferite state. Totodată, prin diverse acţiuni ne propunem să sugerăm tinerilor ca să studieze ştiinţa prin intermediul luminii.

 În al doilea rînd, în anul 2015 vor fi marcate un şir de date jubiliare: 1000 de ani de la aşa numită optică arabă, cînd Ibn al-Haytham (Alhazen) a publicat cele şapte volume ale celebrului tratat de optică "Kitab al-Manazir" într-o perioadă de creativitate şi inovaţie, devenită şi recunoscută ca Epoca de Aur a Islamului; 200 de ani de la elaborarea teoriei luminii ca undă a lui Augustin-Jean Fresnel; 150 de ani de la lansarea faimoaselor ecuaţii fundamentale ale electromagnetismului de James Clerk Maxwell, prin care a realizat unificarea celor două cîmpuri – electric şi magnetic; 100 de ani de la publicarea teoriei relativităţii a lui Albert Einstein; 50 de ani de la descoperirea microundelor cosmice de fond de către Arno Penzias şi Robert Wilson.

În Anul Internaţional al Luminii, dialogul savanţilor se va desfăşura deschis, cu prezenţa mass-mediei şi susţinerea largă a opiniei publice, contribuind astfel la conştientizarea, la nivel global, a problemelor din domeniul energiei, educaţiei, agriculturii şi sănătăţii.

– Anul Internaţional al Luminii este o sărbătoare doar a fizicienilor?

– Desigur că nu! Este o sărbătoare a întregii comunităţi ştiinţifice, de fapt, o sărbătoare a civilizaţiei din întreaga lume. Este şi un motiv de bucurie sub aspect spiritual, fiindcă noţiunea de lumină este centrală în toate scrierile biblice din religia creştină şi nu numai. Ne-am aflat recent în sărbătorile de iarnă, inclusiv de Crăciun cu lumina naşterii lui Iisus Cristos. Eu îmi pun mari speranţe că acest an va aduce lumină şi ţării noastre, de care are mare nevoie. Mă refer la lumina care se asociază cu înţelepciunea, cu cunoaşterea; astăzi putem spune pe drept: cine are carte are lumină. În context, să ne amintim şi de înaintaşul nostru, Dimitrie Cantemir, care notase acum trei secole şi ceva: ştiinţa este făclia adevărului, deci iarăşi e vorba de lumină. De fapt, tot ce face ştiinţa, educaţia, la nivel de universitate, de şcoală, aduce lumină în viaţa noastră. Din motivul dat, dacă deschideţi calendarul de perete al Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare (anual edităm astfel de calendare), veţi citi de această dată sloganul: „În Anul Internaţional al Luminii să promovăm ştiinţa, cultura, arta şi educaţia de calitate”. Ni se pare că este o chemare înţeleaptă şi sperăm că noile organe de administrare ale Republicii Moldova, Parlamentul şi Guvernul (urmează să fie format), vor emana lumina respectivă în activitatea de guvernare a treburilor ţării care ne va duce pe calea cea dreaptă.

– Cînd vorbim de Anul Internaţional al Luminiice subînţelegem prin această noţiune – cunoaştere, înţelepciune, adevăr sau toate luate împreună?

– Lumina este una din cele mai enigmatice surse de energie. Nu în zadar am apelat la Biblie şi una din primele expresii, „Să fie lumină!”, a fost spusă nu în sens de lumină fizică sau cea care ţine de spectrul vizibil, ci ca să fie lumină în toată gama de frecvenţă (termen din electromagnetism), începînd de cele mai mari frecvenţe şi pînă la cele mai mici. Să fie lumină pe toate lungimile de undă, aş preciza eu, să fie lumină pe toate dimensiunile!

Lumina este un termen integrator a tot ce este adevărat, nou, a tot ce este curat. Aş zice că are un sens mai larg, de ansamblu.

– În ce măsură lumina este cercetată în Republica Moldova?

– Pînă a trece în revistă unele elemente de cercetări optice în R. Moldova să ne mai amintim o dată de cel care a pus bazele cercetării fizice şi astrofizice în spaţiul nostru basarabean – academicianul Nicolae Donici – în anul trecut am comemorat 140 ani de la naşterea lui. În esenţă, toate cercetările lui au fost legate de lumină, printre care şi una din cele mai enigmatice lumini – cea zodiacală. Odată cu constituirea primelor laboratoare de cercetare profesională de la noi, în anii `50-`60 ai sec. XX au demarat şi investigaţiile proprietăţilor optice ale materialelor, în special, ale semiconductorilor. Aceste cercetări complementate de studiul interacţiunii luminii cu nanostructurile şi nanomaterialele, de analiza fenomenelor de nanooptică şi fizică laser, de efecte optice în microcavităţi, continuă şi astăzi, dezvoltîndu-se atît în universităţi, cît şi în institutele de cercetări ale AŞM. Pot menţiona că interacţia luminii cu materia este studiată de academicienii S. Moscalenco, A. Simaşchevici, L. Culiuc, I. Tighineanu, profesorii universitari M. Caraman, N. Sîrbu şi mulţi alţii. Pe aria dată de cercetări avem rezultate cu recunoaştere internaţională. Cred că e suficient să nominalizăm rezultatele obţinute de acad. S. Moscalenco – polaritonii (o superpoziţie a luminii din material cu polarizarea) şi condensarea Boze-Einstein, care au pus bazele unui tip nou de lasere.

– Să revenim la evenimentul de semnificaţie mondială care va demara luni, 19 ianuarie, la Paris.

 – Mă simt onorat şi norocos să mă aflu printre cei 1200 de delegaţi, inclusiv peste 200 de laureaţi Nobel, care vor participa în cadrul unei sesiuni la inaugurarea Anului Internaţional al Luminii. Va fi prezent şi un număr impunător de oameni de cultură şi de artă de valoare. Prin aceasta se confirmă că Anul Internaţional al Luminii este un proiect educaţional interdisciplinar, dar si un proiect de comunicare a ştiinţei, la care si-au dat mîinile peste 100 de parteneri din 85 de state de pe toate continentele. La Paris, de fapt, va avea loc lansarea platformei internaţionale a acestui eveniment. Locul a fost ales de preşedintele Societăţii Europene de Fizică, John Dudley (îmi este un bun prieten), care realmente s-a afirmat drept unul din promotorii de bază al Anului Internaţional al Luminii.

Ne vom include la realizarea acestei idei şi la scară naţională atît pe linia Societăţii de Fizică, cît şi a altor societăţi de ştiinţă, cultură şi artă şi, de ce nu – şi pe linia institutelor de cercetări. Avem programate cîteva conferinţe internaţionale, devenite deja tradiţionale, dar cărora le vom da culoarea luminii acestui an – am deja înţelegeri cu cîţiva savanţi de talie internaţională din străinătate care vor participa la manifestările noastre ştiinţifice.

– Vă urăm mult succes!

Au dialogat Nicolae BECCIU
şi Tatiana ROTARU