După o prăbuşire dezastruoasă vine o creştere încurajatoare

Investiţiile înseamnă pentru economia unei ţări cam ceea ce sînt hrana, aerul şi apa, luate împreună, pentru om. Or, în dependenţă de fluxul de bani care se îndreaptă spre dezvoltare se mişcă şi o economie. Aşa că creşterea investiţiilor realizate anul trecut de agenţii economici din Republica Moldova cu peste 20 miliarde de lei este un stimul destul de puternic pentru dezvoltarea economiei noastre. Mai ales că această injecţie financiară simţitoare vine după o prăbuşire usturătoare de peste 8 procente ,care s-a produs cu un an mai înainte. Ar mai fi de remarcat şi o altă semnificaţie a creşterii investiţiilor interne: reflectă o îmbunătăţire a situaţiei financiare a agenţilor economici din ţara noastră.

Încotro s-au îndreptat fluxurile suplimentare de bani generate de către întreprinderile şi organizaţiile din ţara noastră? Cea mai mare parte, mai mult de jumătate, cam în proporţie de 52,5 procente, s-a concentrat pe finanţarea lucrărilor de construcţii-montaj. Evaluate la aproape 9,7 miliarde lei, adică cu o creştere de aproape 2 procente faţă de anul trecut, acestea au contribuit la oprirea declinului din sfera construcţiilor din ţară. Amintesc că după o cădere îndelungată care a ţinut ani în şir după izbucnirea crizei mondiale ce a lovit Republica Moldova, anul trecut, acest sector a înregistrat pentru prima dată un progres.

De o creştere mult mai mare, de 4 procente, dublu faţă de sporul investiţiilor în construcţii, a beneficiat finanţarea achiziţiilor de utilaje, maşini şi mijloace de transport. Efectul acestor plasamente de bani se concretizează prin schimbarea, modernizarea uneltelor de muncă în sectorul real al economiei, care conduc la micşorarea costului de producţie, determinînd creşterea productivităţii muncii, scăderea consumului de energie. Deloc întîmplător, datele statistice arată că anul trecut reducerea consumul de energie pe ţară a cunoscut o scădere simţitoare.

Principalul investitor intern al ţării este sectorul privat. Agenţilor economici şi persoanelor fizice din acest domeniu le-au revenit 47,5 procente din volumul finanţărilor pentru dezvoltare. Beneficiind de o suplimentare considerabilă a propriilor venituri, reprezentanţii sectorului privat au fost în măsură să mărească volumul total al investiţiilor cu 3,4 procente. Aceasta, după ce doar cu un mai înainte suma de bani prevăzută de agenţii economici particulari pentru dezvoltare se micşorase tocmai cu 17 procente!

Desigur, pe fundalul înviorării activităţii investiţionale a sectorului privat, s-a micşorat ponderea banilor publici îndreptaţi spre dezvoltare. Deşi s-au alocat mai multe resurse bugetare în acest scop, cu aproape 6 procente faţă de anul anterior, totuşi ponderea acestora s-a îngustat cu patru procente.

Doar întreprinderile cu capital străin care activează pe teritoriul ţării noastre sînt mai ezitante în ce priveşte suplimentarea investiţiilor pentru dezvoltarea lor. Se vede că incertitudinea politică care a stăpînit o habă de vreme ţara noastră i-a determinat să fie mai prudenţi în ce priveşte politicile investiţionale.

Vlad LOGHIN