Preşedinte al CC al PDM, Al. Tănase, îl pune la punct pe ambasadorul american

Autor: Kurt SOLOVIOV

De cînd Comitetul Central (CC) al PDM a decis că sora-fiică de matrapazlîcuri politice şi lovituri de stat, Curtea Constituţională (CC), trebuie să execute ordinul de înlăturare a lui Vlad Filat din cursa pentru desemnarea candidaturii la şefia Guvernului, asistăm la cel mai deşănţat circ al justificărilor. Decizia din 22 Aprilie este ruşinos de dubioasă din motive greu de enumerat în totalitate din cauza multitudinii lor.

În primul rînd este politicianul ratat Ghimpu, care s-a dovedit că ştia despre cum va decide CC. Mai apoi, avem constatarea d-lui William H. Moser, ambasadorul SUA în Republica Moldova, care a spus: „Într-o societate democratică se presupune ca instituţiile publice să acţioneze într-un mod transparent şi în interes public. Decizia în felul în care a fost emisă ridică semne de întrebare privitor la integritatea şi independenţa sistemului judiciar din Moldova şi puterea acelei instituţii democratice. 

Statele Unite sunt îngrijorate de orice decizie judecătorească care pare să se bazeze pe afirmaţii nefondate şi zvonuri în examinarea sesizărilor prezentate în faţa acesteia.  Plus de aceasta, decizia Curţii Constituţionale lasă deschisă posibilitatea ca Curtea să judece integritatea altor nominalizări şi altor funcţionari bazîndu-se pe informaţie nefondată.  Acest fapt nu este compatibil cu principiile unui stat de drept în societăţile democratice, care se bazează pe un proces echitabil”, a mai declarat ambasadorul american.

Împotriva tuturor evidenţelor, „ultra-politizatul” deja preşedinte al CC, Al. Tănase, a făcut-o lată de tot în ultima lui luare de poziţie, preluată excesiv de „media plahoitniciană”.

Este CC organism suprem de urmărire penală şi instanţă morală supremă?

Al. Tănase ne demonstrează că CC nu se ghidează după prevederile Constituţiei şi ale legilor complementare sau ajutătoare, ci după materiale informative furnizate de către serviciile abilitate.

Iată ce spune: „Curtea a făcut trimitere la un act juridic emis de Parlament – textul moţiunii de cenzură în baza căruia a fost demis Guvernul. Adiţional, Curtea a obţinut informaţii oficiale de la organele de urmărire penală, pentru a se convinge că motivele invocate în moţiunea de cenzură se bazează pe fapte. Rezonabilitatea motivelor invocate în moţiune a fost confirmată şi de faptul că acuzaţiile de corupţie nu au condus la iniţiativa premierului de suspendare din funcţie a celor vizaţi", a declarat Tănase.

„Informaţii oficiale de la organele de urmărire penală”, după cum spune Tănase, adică de la CNA şi Procuratură controlate de Plahoitniuc. Sună interesant în gura lui asta, nu? Ignorarea de către CC a prezumţiei de nevinovăţie, asta în favoarea admiterii unor bănuieli susceptibile de a fi fost fabricate la comanda lui Plahoitniuc, se vede în afirmaţia lui Tănase, care este sigur că „rezonabilitatea motivelor invocate în moţiune” este valabilă doar pentru că Filat nu i-a demis pe cei bănuiţi, nu au fost dovediţi a fi vinovaţi de „anchetatorii lui Plahotniuc”.

Obsedat fiind de propria-i importanţă, Tănase, ca şef al „CC-ul plahoitnuccian”, face constatări, asemenea „trepăduşului de presă” care-i taică-său, C-tin Tănase, erijîndu-se într-un fel de arbitru naţional al tuturor celor întîmplate în activitatea Parlamentului, Guvernului, Preşedinţiei. CNA etc.

Bănuită temeinic fiindu-i subordonarea politică, atitudinile lui Tănase seamănă mai curînd celor de tip interlop, căci iată ce spune acest îmbuibat: „Întreaga societate a asistat la adevărate tentative de obstrucţionare a activităţii organelor de urmărire penală, precum solicitarea demisiei directorului CNA sau impunerea interdicţiei acestuia de a asista la şedinţele Guvernului. Aceste acţiuni au generat pierderea încrederii Parlamentului faţă de actualul Guvern”, a decis Tănase.

Dolofanul terorist constituţional Al.Tănase n-are putinţa să ne răspundă onest la două chestiuni extrem de murdare: 1) Ce caută ex-liberalul Victor Popa în grupul judecătorilor CC care au analizat o solicitare pe care tot el o semnase şi în calitate de petent? 2) Cum se poate explica mizeria expunerii asupra examinării unei sesizări suplimentare depusă, în secret, de un singur om, „grobianul deputat” Valeriu Munteanu, în numele unor semnatari inexistenţi, care au şi contestat acest lucru? Culmea este că sesizarea suplimentară viza declararea neconstituţionalităţii desemnării lui Filat ca premier de către şeful statului!

Plînge puşcăria şi după Tănase!

Plahoitniuc, treacă-meargă, el este un puşcăriabil de mare calibru, un individ pasibil de cazarea în puşcăriile a trei ţări – Anglia, Cipru şi R. Moldova –, iar acest lucru poate fi determinat de următoarele mişcări, maşinaţiuni politice aflate în fierbere. El, de bine de rău, îşi poate lua cu el şi paza de corp în închisoare ca să-l apere de fierbinţelile erotice din sălile de duş, dar ce vor face subalternii lui zeloşi?

Subordonarea politică, la comandă, a unei instanţe naţionale supreme, aşa cum este CC, este o crimă anticonstituţională, de stat, extrem de gravă, mai ales că deciziile pronunţate au fost în favoarea unei grupări oligarhice vinovate de subminarea economiei naţionale, atentat la siguranţa naţională a ţării etc.

În viitorul stat de drept care va fi R. Moldova, unor oameni ca Tănase şi complicilor lui le este sortit să li se facă fundul arşice prin puşcării. Dovezile în favoarea condamnării lor şi le scot singuri la iveală!

„Depoziţia” unui martor la „proces”

Din partea Preşedinţiei, la şedinţa de judecată din 22 Aprilie 2013 a CC, a fost şi  Ion Păduraru, secretarul general al Aparatului Preşedinţiei. Vă oferim doar cîteva extrase din ce a declarat acesta din timpul dubioaselor dezbateri sau depoziţii:

„Curtea Constituţională, prin lege este obligată să se conducă de principiul legalităţii. În şedinţa de judecată din 22 Aprilie 2013, preşedintele CC, dl Al. Tănase, mi-a făcut o observaţie subtilă, precum că la CC nu e ca în instanţele de judecată şi nu ar trebui să apelez la reguli de procedură generală. Procedura jurisdicţiei constituţionale ar fi alta...”, afirmă Păduraru şi, printre altele, mai spune: „...Procesul s-a redus, în mare parte, la întrebări şi declaraţii pur politice şi părtinitoare, atît din partea unuia dintre semnatarii sesizării, cît şi din partea judecătorilor A. Tănase şi V. Popa. Ba mai mult, judecătorul V. Popa s-a postat şi în rol de ”martor al acuzării”, polemizînd cu subsemnatul despre ce şi cum s-a petrecut la consultările purtate de preşedintele RM cu fracţiunea PL”, a declarat Păduraru. 

În continuare, reprezentantul prezidenţial, vorbind despre încălcările de procedură, spune că „demolatoare pentru hotărîrea discutată, se înscrie admiterea spre examinare a cererii depuse ad-hoc privind constituţionalitatea a două decrete prezidenţiale cu titlu de simplă completare a sesizării iniţiale”. „Noi am cerut înregistrarea şi examinarea acestei ”completări” drept sesizare (sesizări) separată de cea de interpretare a normelor constituţionale, deoarece este vorba de cereri absolut noi şi diferite, precum şi de proceduri noi. Mai mult, preşedintelui RM nici nu i-a fost comunicată această sesizare ca parte în proces, deşi Curtea este obligată prin lege să o facă”, dezvăluie Păduraru.

Tot acesta, referindu-se la atribuţiile CC, afirmă următoarele: Curtea Constituţională a mai recurs la o practică anticonstituţională atunci cînd a ajuns la concluzia că V. Filat este ”un prim-ministru care a tolerat în componenţa Guvernului miniştri suspecţi de corupţie, în privinţa cărora a fost iniţiată urmărirea penală, manifestă o sfidare a principiilor statului de drept şi denotă o lipsă evidentă de integritate, devenind în acest mod incompatibil cu funcţia deţinută. Înalta Curte nu are atribuţii de a verifica integritatea şi stările de incompatibilitate a persoanelor concrete”, conchide reprezentantul preşedintelui Timofti.

Potrivit legislaţiei, Comisia Naţională de Integritate (CNI) ”…constată nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi privind incompatibilitatea, sesizînd organele competente în vederea atragerii persoanelor respective la răspundere disciplinară sau, după caz, în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestora”, explică Păduraru.

Potrivit spuselor acestuia, „Ceea ce a scris Curtea Constituţională în ultima sintagmă la paragraful 116 din Hotărîrea vizată este chiar bună. Citez: ”… Curtea îşi rezervă dreptul de a examina în ultimă instanţă şi cu mare atenţie toate actele date în competenţa sa prin art. 135 din Constituţie, ce vizează înlăturarea din/numirea în funcţii publice a persoanelor suspectate de acte de corupţie”.

În continuare, Ion Păduraru, secretarul general al Aparatului Preşedinţiei, jurist cu experienţă, avocat şi fost ministru al Justiţiei, mai declară: „Ținînd cont de redacţia largă a art. 135 din Constituţie, ne putem aştepta ca Înalta Curte să se transforme într-un fel de salvator naţional, adică o combinaţie între o secţie de cadre, cu elemente de instanţe de judecată, cu atribuţii de CNI, CNA, procuratură şi ultimă instanţă la tot. Lipseşte un detaşament de destinaţie specială instituit pe lîngă Înalta Curte, care ar acţiona întru executarea hotărîrilor date de ea, a căror colaboratori ar purta haine de camuflaj cu nuanţe bordo, cu inscripţie pe spate ”CC” sau ”Speţnaz constituţional”, concluzionează Ion Păduraru.

În cazul CC, ne întrebăm retoric, putem vorbi despre o „tentativă de lovitură de stat legalizată” în favoarea lui Plahoitniuc? Putem crede că aşa şi este, fie şi luîndu-ne doar după constatările ambasadorului american sau cele ale „martorului la proces” Ion Păduraru!