Un fenomen considerat cîndva miraculos astăzi poate fi explicat în mod ştiinţific. Este vorba despre Fata Morgana, miraj optic produs în special în regiunile deşertului. El apare în cazurile în care raza de lumină de la un obiect trece spre ochiul celui ce-o observă prin nişte straturi de aer de diferite temperaturi şi densităţi, abătîndu-se de la direcţia iniţială.

În Sahara se observă anual circa 160 de mii de miraje. Au fost alcătuite hărţi speciale ale drumurilor de caravane, pe care sînt marcate locurile unde de obicei apar miraje: fîntîni, oaze, crînguri de palmieri, lanţuri de munţi. Mirajul poate fi periculos, în cazul în care drumeţii se iau după iluzia optică şi se abat de la drumul corect. Mirajul se observă şi uneori sus, pe boltă, nu doar în pustiu, ci şi în regiunile polare. La formarea mirajelor contribuie lipsa vîntului, ceea ce nu permite ca păturile de jos şi de sus ale atmosferei să se amestece.

Fenomenul optic a fost denumit "Fata Morgana", deoarece se credea că mirajul era provocat de farmecele vrăjitoarei malefice Morgana, regina din Avalon, sora legendarului rege Arthur. Expresia este de origine italiană, deoarece la început aşa a fost denumit mirajul văzut uneori la răsăritul Soarelui în strîmtoarea Messina din Sudul Italiei.