Autor: Iurie ROŞCA

Gînditorul ortodox Aleksandr Dughin, în emisiunea lui din 27 iulie, a expus tot ce este cu adevărat important pentru societatea noastră, dar și în egală măsură pentru România. Niciodată pînă acum nimeni dintre intelectualii ruși n-a exprimat mai exact și mai lapidar esența problemelor poporului nostru și n-a propus cheia pentru rezolvarea lor. În ultimii ani, personal, am scris o multitudine de articole în limbile română și rusă anume în același spirit. Anume pe o astfel de undă s-au desfășurat toate întîlnirile profesorului Dughin la Chișinău, în cadrul cărora am vorbit de o manieră perfect complementară despre felul în care vedem relațiile dintre Moldova și Rusia. Tocmai de aceea am și tradus patru dintre cărțile lui, subliniind în prefețele la aceste lucrări esența unei noi viziuni asupra relațiilor moldo-ruso-române.

Dughin propune societății noastre, clasei politice și tuturor celor care iubesc cu adevărat Patria noastră să-și concentreze gîndurile și voința asupra necesității de a face un salt paradigmatic, să depășească vechile calapoade și să urce la un cu totul alt nivel de înțelegere a problemelor profunde ale societății noastre în actualul context global. Cea mai puternică voce a gîndirii filosofice și politice din Rusia de azi ne atrage atenția asupra faptului că e nevoie să renunțăm cît mai urgent la nișa primitivă și confortabilă, în care s-a împotmolit societatea noastră în ultimul sfert de veac. Și anume se impune renunțarea la divizarea în tabere beligerante de adepți ai Rusiei și ai României.

Potrivit acestei logici, dacă nutrești simpatie pentru Rusia, atunci în mod obligatoriu trebuie să fii românofob, și viceversa, dacă ești românofil, atunci ești în mod automat rusofob. Într-adevăr, perioada post-sovietică a trecut sub semnul confruntării pe subiecte identitare, sub semnul bătăliilor pentru denumirea limbii. Aș vrea să subliniez și cu această ocazie: în urma unei experiențe istorice dramatice, în societatea noastră s-au statornicit două denumiri ale aceluiași fenomen lingvistic, moldovenească și română. Această realitate n-ar trebui să mai fie privită în spirit conflictual, ci în unul complementar, fiecare avînd deplina libertate să utilizeze formula ce îi este mai pe plac. Dughin are perfectă dreptate și atunci cînd vorbește despre ignoranța multor patrioți de meserie de talie locală sau prieteni de serviciu ai Rusiei, care, prezentînd România pe post de ”dușman extern”, doar dăunează procesului de ameliorare a relațiilor noastre cu Rusia.

Evident, avem nevoie de o Idee Națională ca forță unificatoare. Am scris și am vorbit în spațiul public de nenumărate ori despre asta. Iar pentru elaborarea și afirmarea reușită a Ideii Naționale avem nevoie de un efort intelectual cu totul special. Mulți dintre noi abia urmează să descopere atît de originala și atît de bogata cultură, filosofie și tradiție religioasă română, deosebit de apropiată tuturor moldovenilor. Moldovenii (indiferent de originea lor etnică), românii și rușii sunt părți organice ale civilizației ortodoxe, bizantine, răsăritene. Și cu cît mai repede vom reuși să ne tratăm cu toții de virusul liberal, cu cît mai curînd vom putea să dezrădăcinăm, să stoarcem din noi înșine sindromul de imitatori ai modului de gîndire și ai modelului de organizare occidental, globalist și atlantist, cu atît mai ușor ne va fi să recăpătăm esența noastră civilizațională autentică.

Anume Moldova trebuie să devină o punte de aur între culturile rusă și cea română. Anume noi suntem vital cointeresați de comunicarea, schimburile culturale și dialogul spiritual între Moscova și București prin intermediul Chișinăului. Chiar dacă astăzi frații noștri români se mai află sub ocupația militară, politică, economică și, ceea ce e deosebit de grav, axiologică sau valorică a imperiului american global. Asta nu schimbă esența lucrurilor. Celebrul sociolog român Dimitrie Gusti definea astfel de fenomene drept ”conflict dintre stat și națiune”. Pseudo-elitele vîndute, mercenarii centrelor de influență planetară nu exprimă, ci violează interesele naționale ale românilor. Situația de la Chișinău, ca de altfel și de la Kiev, este una identică.

Astăzi misiunea adevăraților patrioți ai Moldovei, României și Rusiei constă în demascarea ordinii mondiale și a viziunii asupra lumii impuse din exterior, în apelul la adevăratele noastre valori tradiționale, religioase și culturale, care ne unesc în cel mai firesc mod în rezistența în fața hegemoniei americane și a rețelei sale sub forma unor agenți de de influență de la Fundația Soros și altor elemente subversive, care s-au oploșit în diverse ONG-uri, în instituții culturale sau mediatice, impunîndu-ne o agendă străină intereselor noastre. Și nu e nimic nou în această situație: un dușman comun întotdeauna solidarizează. Iar dușmanul nostru, al moldovenilor, al românilor, al rușilor, este unul: corporatocrația americană, sforarii politicii mondiale, rechinii capitalismului speculativ, cămătăresc, care împing toate popoarele lumii în prăpastie.

Dughin: ”Astăzi Moldova are nevoie, întîi de toate, de idee. O idee independentă, ortodoxă, pur moldovenească. Un popor există acolo unde există un Stat puternic sau o filosofie profundă și originală. Este mai bine cînd sunt prezente ambele elemente. Dar dacă lipsesc și unul, și altul, atunci și poporul își va înceta existența”.

Încă o dată: anume despre asta strig din toate puterile în articolele mele. Trebuie să renunțăm la complexul de inferioritate în raport cu Rusia și cu România, fără a aluneca spre aroganță sau provincialism opac. Trebuie să conștientizăm și să definim esența identității noastre colective unice, atît de apropiate de identitatea românească, dar și de cea rusă. Trebuie să ne debarasăm definitiv de clișeele ideologice sovietice pe segmentul politic de stînga și să renunțăm la clișeele istorice românești, care își au originea în ideile Iluminismului și ale Revoluției Franceze (răspîndite în spațiul românesc în secolul XIX) pe segmentul de dreapta.

Dughin și aici are dreptate: să ne orientăm spre niște repere culturale de anvergura unor gînditori ca Lucian Blaga, Mircea Eliade, Nae Ionescu și mulți alți exponenți de marcă ai identității românești. Aceștia reprezintă o valoare perfect comparabilă cu gînditorii ruși ai aceleiași perioade. Un adevărat intelectual moldovean este cel care e în stare să manifeste aceeași curiozitate nestăvilită, admirație și recunoștință față de valorile culturii române și ruse. Într-adevăr, suntem foarte apropiați de români. Și totuși suntem puțin diferiți. Ca mentalitate, coduri culturale, experiență istorică și viziune asupra lumii. Suntem de asemenea foarte aproape de ruși. Și totuși rușii din Moldova sunt ai noștri, moldoveni de origine rusă, care își au aici mormintele înaintașilor, cărora li s-au născut copii anume pe acest pămînt, care respiră ca și moldovenii același aer, care beau aceeași apă și își iubesc la fel de mult Patria noastră comună.

Prietenul meu Aleksandr Dughin își încheie articolul și luarea de cuvînt pe video cu un gînd deosebit de important: ”În Moldova merită să fie adunat laolaltă tot ce unește Rusia profundă și ortodoxă și România profundă. Trebuie să se recurgă nu la separări, ci la unirea, reînvierea și afirmarea celor mai înalte orizonturi ale înrudirii spirituale ale popoarelor ortodoxe. Iar în acest proces sunt de prisos doar provocatorii liberali pro-occidentali. E suficient să îi scoatem din joc și totul ne va reuși”. Adică, a sosit momentul cînd trebuie să punem capăt amarului experiment istoric din ultimul sfert de veac și să ne ridicăm pe noi culmi de înțelegere a realităților noastre. În caz contrar, continuînd să ne războim între noi pentru denumirea limbii sau pentru unul dintre cele două popoare frățești, vom rămîne niște unelte oarbe în mîinile elitelor globale, care aplică eternul principiu imperial ”Împarte și stăpînește!” Nu avem nevoie de experiența tragică a Ucrainei, unde ortodocșii, fiind posedați de ură reciprocă, se ucid între ei.

Astăzi nu mai există stanga și dreapta, există doar patrioți cu preferințe ideologice diferite, care au datoria să renunțe la obișnuitele tipare ideologice și propagandistice. Iar orice politician care tinde să devină președinte al Moldovei, așa cum menționează pe drept cuvînt Dughin, are șansa să învingă doar dacă se va pătrunde de propria misiune istorică cu totul aparte de factor unificator al societății. Avem nevoie de lideri înțelepți, maturi și curajoși.

Poporul nostru nu dorește să se alipească sau să se dizolve în interiorul altor state. Știm cum să realizăm principiul autoguvernării naționale și statale, unul sacru pentru noi. Independența noastră, suveranitatea de stat reprezintă niște valori netrecătoare. Nu suntem apendicele altor state și nici o eroare istorică. Suntem capabili să preluăm tot ce e mai bun de la frații noștri. Însă rolul de ”frate mai mic”, de margine, de fundătură este unul inacceptabil. Iar criza de azi reprezintă doar un prilej extraordinar să ne tratăm de maladiile colective, să ne punem pe picioare, să ne descovoiem spatele și să privim cu alți ochi lumea din jur.