În România, limba română este vorbită diferit în funcție de regiunea unde este folosită. Avem o mulțime de dialecte și un român poate fi identificat după zona din care provine numai vorbind cîteva cuvinte. De exemplu, limba română vorbită în zona Moldovei are particularitățile ei, scrie SHTIU.RO.

Spre deosebire de munteni sau ardeleni, moldovenii vorbesc mult mai repede, astfel că aceștia au schimbat anumite vocale, iar astfel „carne” a devenit „carni”, „lapte” a devenit „lapți” și „legume” s-a transformat în „legumi”. Toate aceste transformări au venit din dorința de a vorbi „mai repede”.

O altă particularitate a graiului moldovenesc este palatalizarea consoanelor „ș” și „ț”, mai ales la pluralul cuvintelor terminate în „ş” sau „ţ”. Astfel, substantivul „ostaș” devine „ostaşî”. În plus, grupul „ce” (transcris fonetic „č”) este pronunțat ca un „ş” palatalizat – ce vrei? = şi vrei?

Dacă graiul ardelenesc a împrumutat, în timp, diverşi termeni de la diferite comunităţi, nu același lucru se poate spune și despre graiul moldovenesc vorbit în România. Totuși, limba moldovenească vorbită peste Prut a împrumutat o serie de cuvinte și expresii rusești.

10 expresii pe care le folosesc moldovenii, dar restul românilor nu le prea știu

Regionalismele reprezintă sarea și piperul oricărei limbi de pe planetă. Multe dintre cuvintele pe care le folosesc moldovenii nu sunt aceleași cu cele pe care le utilizează și oltenii sau muntenii, de exemplu. Expresiile din anumite zone ale țării sunt greu de înțeles de către populația aflată în altă regiune.

Așa cum spuneam mai sus, fiecare regiune din țară are regionalismele (fapt de limbă existent numai într-o anumită regiune, caracteristic numai pentru un anumit grai) sale și sunt înțelese, în special, de oamenii care trăiesc în acea zonă. Cu toate acestea, orice om poate folosi o expresie, neobișnuită pentru zona în care trăiește, dacă îi place și vrea să iasă din cotidian. Vă prezentăm mai jos 10 expresii care sunt utilizate de moldoveni și nu prea sunt înțelese de restul populației.

1. A se răslăghi/a se hodini – Această expresie înseamnă a se relaxa sau a se odihni.

2. Oleacă – Termenul înseamnă un pic, foarte puțin.

3. Dă-i foială! – Aceasta expresie se referă la faptul că persoana căruia i se adresează trebuie să fie mai energică, mai rapidă.

4. A-și băga crenjili – A interveni într-o situație în care nu este nevoie și a face lucrul și mai complicat.

5. Norodul mocnește – Se referă la faptul că populația este supărată.

6. A hămăi – Expresia semnifică a lătra sau a vorbi urît despre oameni.

7. A chica pe buși – Expresia se referă la o persoană care a rămas uimită, a rămas perplexă.

8. A traji o țîgară – Acest lucru semnifică a fuma o țigară.

9. Hăbăuc – Termenul desemnează o persoană zăpăcită, buimacă sau efectiv de-a dreptul… proastă.

10. A pune buza la prășît – Expresia desemnează o persoană care s-a supărat sau s-a bosumflat.

Limba română este plină de curiozități. Pe lîngă miile de cuvinte banale, pe care toată lumea le înțelege, sunt și destul de multe regionalisme, adică limitat la o anumită regiune.  De exemplu, în Ardeal, la pat se spune „futelniță” sau ”fuchelniță”.