Agenţia Naţională de Securitate (NSA) a detectat, Primăvara trecută, dovezi ale unui apel telefonic neobişnuit între o persoană asociată cu serviciile secrete străine şi o persoană apropiată lui Donald Trump, potrivit avocatului unui denunţător informat cu privire la existenţa apelului, relatează The Guardian.

Situaţia extrem de delicată, care a tulburat Washingtonul în ultima săptămînă, a fost adusă la cunoştinţa directoarei serviciilor secrete naţionale (DNI), Tulsi Gabbard, dar, în loc să permită oficialilor NSA să distribuie informaţiile mai departe, ea a dus o copie pe hîrtie a informaţiilor secrete direct şefului de Cabinet al preşedintelui, Susie Wiles, a declarat avocatul Andrew Bakaj.

La o zi după întîlnirea cu Wiles, Gabbard a cerut NSA să nu publice raportul de informaţii. În schimb, ea a instruit oficialii NSA să transmită detaliile strict secrete direct la biroul ei.

Detaliile acestei discuţii între Gabbard şi NSA au fost dezvăluite direct ziarului Guardian şi nu au fost raportate anterior. Nici Wiles nu a primit raportul de informaţii.

„Această poveste este falsă. Fiecare acţiune întreprinsă de DNI Gabbard s-a încadrat în totalitate în autoritatea sa legală şi statutară, iar aceste încercări motivate politic de a manipula informaţii strict secrete subminează munca esenţială de securitate naţională desfăşurată zilnic de marii americani din comunitatea de informaţii", a declarat un secretar de presă al biroului directorului serviciilor naţionale de informaţii (ODNI).

„Aceasta este încă o încercare de a distrage atenţia de la faptul că atît inspectorul general al comunităţii de informaţii din era Biden, cît şi cel numit de Trump au constatat deja că acuzaţiile împotriva DNI Gabbard sunt nefondate”, se mai arată în declaraţie.

La 17 Aprilie, un denunţător a contactat biroul inspectorului general, susţinînd că Gabbard a blocat transmiterea unor informaţii secrete de înaltă importanţă, potrivit lui Bakaj, care a fost informat cu privire la detaliile legate de apelul telefonic extrem de sensibil semnalat de NSA. Denunţătorul a depus o plîngere oficială cu privire la acţiunile lui Gabbard la 21 Mai, a spus Bakaj.

Timp de opt luni, raportul de informaţii a fost ţinut sub cheie, chiar şi după ce informatorul a insistat să dezvăluie detalii Comisiilor de informaţii ale Congresului.

Inspectorul general interimar Tamara A Johnson a respins plîngerea la sfîrşitul unei perioade de examinare de 14 zile, scriind într-o scrisoare din 6 Iunie adresată denunţătorului că „inspectorul general nu a putut stabili dacă acuzaţiile par credibile”.

Scrisoarea stipula că denunţătorul putea să-şi prezinte preocupările în faţa Congresului, numai după ce primea îndrumări de la DNI cu privire la modul de procedare, avînd în vedere natura extrem de sensibilă a plîngerii.

Independenţa biroului de supraveghere ar putea fi compromisă, au afirmat legislatorii, de cînd Gabbard l-a numit pe unul dintre principalii săi consilieri, Dennis Kirk, să lucreze acolo la 9 Mai, la două săptămîni după ce denunţătorul a contactat pentru prima dată linia telefonică directă a inspectorului general.

Biroul lui Gabbard a emis prima sa recunoaştere publică a plîngerii extrem de sensibile într-o scrisoare adresată legislatorilor Marţi, la o zi după ce Wall Street Journal a relatat despre raportul clasificat. Aceasta a fost postată pe contul X al ODNI, incluzînd afirmaţii că inspectorul general nu o informase pe Gabbard cu privire la obligaţiile sale de a transmite plîngerea Congresului.

Bakaj a declarat că biroul ODNI a invocat diverse motive pentru întîrzierea comunicării informaţiilor, printre care clasificarea strict secretă a plîngerilor, închiderea Guvernului din Toamnă şi faptul că inspectorul general al comunităţii de informaţii nu a informat-o pe Gabbard cu privire la obligaţiile sale de raportare.

Doi avocaţi şi doi foşti profesionişti din domeniul informaţiilor, care au analizat detaliile incidentului şi plîngerea ulterioară împărtăşită cu Guardian, au identificat ceea ce consideră a fi o serie de anomalii procedurale, care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care Gabbard a gestionat informaţiile naţionale şi divulgarea informaţiilor de către denunţător, care a fost raportată inspectorului general ca o chestiune de „preocupare urgentă”.

Membrii „bandei celor opt”, un grup de lideri ai Senatului şi Camerei Reprezentanţilor care au acces la informaţii clasificate din partea Executivului, au primit, Marţi seara, o versiune puternic cenzurată pentru examinare. Aceştia nu au ajuns la un consens cu privire la legalitatea conduitei lui Gabbard, precum şi la credibilitatea plîngerii denunţătorului.

Doi legislatori republicani au respins credibilitatea acesteia şi au susţinut comportamentul lui Gabbard, printre care senatorul din Arkansas Tom Cotton, care a declarat, pe X, că „DNI a luat măsurile necesare pentru a se asigura că materialul a fost tratat şi transmis în mod corespunzător, în conformitate cu legea”.

Dar democraţii au ridicat semne de întrebare cu privire la întîrziere. „Legea este clară: atunci cînd un denunţător depune o plîngere şi doreşte să o prezinte în faţa Congresului, Agenţia are la dispoziţie 21 de zile pentru a o transmite”, a declarat senatorul Mark Warner din Virginia, democratul cu cea mai mare vechime din Comisia de informaţii a Senatului, într-o conferinţă de presă, Joi. „Această plîngere a denunţătorului a fost depusă în Mai. Noi nu am primit-o decît în Februarie.”

Warner a afirmat că întîrzierea de cîteva luni reflectă efortul de a „îngropa plîngerea”.