Cu 2,4 milioane de locuitori, Moldova e cea mai fragmentată din Europa

* Marți, Parlamentul s-a reunit în sesiunea de Primăvară. Reuniunea a fost prilejuită de vizita oficială a președinților forurilor legislative din statele baltice, care au rostit în plen discursuri de solidaritate și sprijin pentru parcursul european al Moldovei, potrivit IPN. Președintele Legislativului, Igor Grosu, a deschis ședința, subliniind relația strînsă cu statele baltice și sprijinul constant oferit Chișinăului. Președintele Parlamentului Estoniei, Lauri Hussar, a felicitat Republica Moldova pentru progresele democratice și a anunțat deschiderea Ambasadei Estoniei la Chișinău. Astfel, Estonia devine al 18-lea stat membru UE cu prezență diplomatică completă în Moldova. Președinta Saeimei Letoniei, Daiga Mieriņa, a vorbit despre importanța identității naționale și a limbii, precum și despre beneficiile economice ale integrării europene, menționînd accesul la piața unică de 450 de milioane de consumatori și creșterea nivelului de trai. Ea a încurajat autoritățile de la Chișinău să continue reformele în pofida dificultăților. Juozas Olekas, șeful Legislativului lituanian, a reiterat că Lituania a fost prima țară care a recunoscut independența Republicii Moldova în 1990. Totodată, el a vorbit despre evoluția economică a țării sale după aderarea la UE. „Cînd Lituania a început negocierile de aderare, ne confruntam cu dificultăți similare celor pe care le aveți astăzi. Moldova și Ucraina trebuie să facă parte din familia europeană, iar Lituania va fi un avocat neobosit al acestui proces”, a subliniat oficialul.

* Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a avut o întrevedere cu președinții Parlamentelor din Estonia, Letonia și Lituania. Potrivit unei postări publicate de șeful Executivului, discuțiile au avut loc în contextul vizitei oficialilor baltici la Chișinău, aceștia venind „pentru a spune într-o singură voce că viitorul Republicii Moldova este în marea familie europeană”. Premierul a subliniat că Republica Moldova și statele baltice sunt legate atît de „aceeași memorie a trecutului sovietic dureros”, cît și de „aceeași alegere curajoasă pentru un viitor european, construit pe libertate, democrație și solidaritate”.

* PSRM are în vedere înaintarea unei moțiuni de cenzură pentru demiterea Cabinetului de Miniștri al premierului Alexandru Munteanu, învestit pe 1 Noiembrie anul trecut. Intenția a fost anunțată de liderul formațiunii, deputatul Igor Dodon, într-o conferință de presă pe 2 Februarie. „În cîteva săptămîni, vom propune colegilor să semnăm o moțiune de cenzură, să vină întregul Guvern, în fruntea cu domnul Munteanu. Considerăm că Guvernul nu a făcut față crizelor și așteptările, la nivelul destul de înalt, pe care le-au creat în momentul numirii” , a declarat Igor Dodon. PSRM mai trebuie să găsească nouă semnături. Moțiunea de cenzură poate fi inițiată dacă cel puțin o pătrime din deputați, adică minimum 26 din cei 101 parlamentari, semnează documentul.

* Numărul raioanelor din Republica Moldova va fi redus semnificativ , iar structura administrației publice locale urmează să fie reorganizată în profunzime, a declarat secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. În prezent, 320 de Primării sunt implicate în procesul de amalgamare voluntară, considerînd Guvernul principal instrument pentru consolidarea capacităților locale și accelerarea dezvoltării comunităților. „Trebuie să avem mai puține raioane. Numărul raioanelor și al Consiliilor raionale va scădea semnificativ. Totodată, mandatul acestora va trebui regîndit și mai clar spre dezvoltare regională, suport pentru Primării și implementarea proiectelor regionale, inclusiv cu finanțare europeană”, a declarat Alexei Buzu. Cu o populație de aproximativ 2,4 milioane de locuitori, Republica Moldova rămîne una dintre cele mai fragmentate țări administrative din Europa, cu aproape 900 de Primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă.

* PSRM a anunțat inițierea unei campanii naționale de amplasare a bannerelor cu mesaje anti-unire. Liderul formațiunii, Igor Dodon, a declarat că în mai multe localități din țară vor fi afișate mesaje precum „Republica Moldova este Patria noastră” și „Republica Moldova nu este România”. Igor Dodon susține că evenimentele din anul 1918 nu ar fi reprezentat o unire, ci o anexare, și acuză actuala guvernare că ar încerca să lichideze statalitatea Republicii Moldova. „Am trecut odată prin experiența stăpînirii jandarmilor pe teritoriul nostru, care în 1918 au trecut Prutul, au subordonat cu arme populația, iar toate înțelegerile Sfatului Țării privind autonomia au fost neglijate în mod obraznic. Nu ne dorim asemenea umilințe nici pentru noi, nici pentru copiii noștri. (…) Vrem să fim țară, nu marginea cuiva”, a declarat Dodon. Liderul PSRM a mai precizat că, în cazul în care va fi necesar, partidul pe care îl conduce ar putea desfășura și alte acțiuni, pe lîngă amplasarea bannerelor în întreaga Republică Moldova.

* Vice-prim-ministrul și ministrul de Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, s-a aflat într-o vizită de lucru la Bruxelles în perioada 2-4 Februarie. Scopul vizitei a fost „aprofundarea dialogului în contextul procesului de aderare a Republicii Moldova la UE, cu accent pe cooperarea în domeniul politicii externe, securității și apărării”. În cadrul întîlnirilor cu membrii Comisiei Europene, a fost abordată și problema „sprijinului acordat de UE, inclusiv prin Planul de creștere economică al Republicii Moldova”. Vizita lui Popșoi la Bruxelles a inclus întîlniri cu Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Andrius Kubilius, comisar european pentru apărare și spațiu, Pedro Lurti, șeful de Cabinet al președintelui Consiliului Uniunii Europene, Thérèse Blanchet, secretari generali ai Consiliului UE și ai Serviciului European de Acțiune Externă, Belén Martínez Carbonell, director general pentru Apărare și Spațiu la Comisia Europeană, Timo Pesonen și Camille Grand, secretar general al Asociației Industriilor Aerospațiale și de Apărare. Agenda vizitei a mai inclus și discuții la Parlamentul European cu vicepreședinții Victor Negrescu și Nicolae Ștefănuță, președinții Comisiilor pentru Afaceri Externe, Securitate și Apărare, precum și ai Scutului European al Democrației, David McAllister, Marie-Agnès Strack-Zimmermann și Nathalie Loiseau, cu copreședinții Comisiei de Cooperare Parlamentară Republica Moldova-UE, Siegfried Mureșan, și ai Adunării Parlamentare a Parteneriatului Estic (EURONEST), Serghei Lagodinschi. (M.C.)