Netanyahu: ”Autoritatea Palestiniană nu va participa în nici un caz la guvernarea Fîşiei Gaza după război” 

Autoritatea Palestiniană (AP) nu va participa ”în nici un caz” la guvernarea Fîşiei Gaza după război, i-a spus premierul israelian Benjamin Netanyahu emisarului american Steve Witkoff (foto), aflat într-o vizită la Ierusalim, relatează AFP, potrivit News.ro. ”Premierul a precizat că Autoritatea Palestiniană nu va fi în nici un caz implicată”, a anunţat într-un comunicat biroul lui Netanyahu Marţi seara, în urma unei întîlniri între cei doi. Potrivit Planului Trump în vederea unei opriri a războiului din Fîşia Gaza, rolul Autorităţii Palestiniene, care a condus enclava pînă la preluarea controlului acesteia în 2007 de către mişcarea islamistă palestiniană Hamas, este vag. Administrarea acestui teritoriu palestinian urmează să fie încredinţată în mod tranzitoriu Comitetului Naţional de Administrare a Fîşiei Gaza (NACG), alcătuit din 15 membri palestinieni tehnocraţi, plasat sub autoritatea ”Consiliului Păcii” prezidat de către Donald Trump, pînă cînd Autoritatea Palestiniană, condusă în prezent de către preşedintele palestinian Mahmoud Abbas implementează un program de reformare. Planul Trump exclude, în schimb, orice rol al Hamasului şi altor facţiuni armate plaestineien în conducerea Fîşiei Gaza. ”Israelul nu va accepta folosirea unui simbol al Autorităţii Palestiniene, NCAG. Autoritatea Palestiniană nu va avea nici un rol în administrarea Fîşiei Gaza”, a subliniat Netanyahu.

Peskov a declarat că operaţiunea militară specială în Ucraina va continua atît timp cît Kievul nu acceptă condiţiile Kremlinului

Kremlinul a dat asigurări, Miercuri, că îşi va continua ofensiva în Ucraina, atît timp cît Kievul nu-i acceptă condiţiile, în timp ce oficiali ruşi, ucraineni şi americani participau la o nouă rundă de negocieri la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, relatează AFP. ”Atît timp cît regimul de la Kiev nu va lua decizia adecvată, operaţiunea militară specială va continua”, a declarat presei un purtător de cuvînt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. Kremlinul a anunţat că una dintre condiţiile ”foarte importante” este ca forţele ucrainene să se retragă din zone pe care le controlează în Dinbas, în Estul Ucrainei.

Preşedintele american Donald Trump a declarat, Marţi, că vrea ca omologul său rus Vladimir Putin ”să pună capăt războiului”, în urma acestor atacuri, care au vizat Kievul după cîteva zile de răgaz obţinut de către locatarul Casei Albe.

Acest atac rus, cu sute de drone şi cu rachete, a provocat noi întreruperi ale căldurii şi luminii la Kiev şi în mai multe oraşe ucrainene, în timp ce temperaturile noctune atingeau -20°C.

Atacuri israeliene au lăsat în urmă cel puţin 17 morţi în Fîşia Gaza

Cel puţin 17 persoane au fost ucise Miercuri în atacuri israeliene în Fîşia Gaza, a anunţat Apărarea Civilă palestiniană, iar Armata israeliană a declarat că aceste atacuri au avut loc în urma unor tiruri vizînd militari israelieni în care un ofiţer a fost rănit grav, relatează AFP. Violenţele sîngeroase continuă în Fîşia Gaza, în pofida unui acord încheiat la 10 Noiembrie de către Israel şi Hamas, pe care cele două părţi se acuză reciproc că-l încalcă. Armata israeliană a anunţat că a desfăşurat ”atacuri precise”, aeriene şi cu blindate, după ce ”terorişti au deschis focul” asupra unor militari israelieni şi au rănit grav un ofiţer. Acest incident a avut loc în Nordul Fîşiei Gaza, potrivit Armatei, în apropierea ”Liniei Galbene”, care marchează linia retragerii Armatei israeliene din mai puţin de jumătate din enclavă, potrivit prevederilor primei faze a Planului de pace al lui Donald Trump, care vizează să pună capăt războiului. Sîmbătă, cel puţin 32 de persoane au fost ucise în atacuri ale Armatei israeliene, potrivit Apărării Civile. Armata israelianăa a anunţat că a bombardat în urma unor încălcări ale armistiţiului. Atacurile de Miercuri au avut loc la două zile după redeschiderea, foarte limitată, a postului de frontieră Rafah, între Fîşia Gaza şi Egipt, care a permis trecerea cîtorva zeci de locuitori ai enclavei în ambele sensuri.

Preşedintele Finlandei: „Politica externă a actualei Administraţii americane se bazează pe o ideologie care intră în conflict cu valorile noastre”

Europa şi Finlanda trebuie să recunoască că Statele Unite se schimbă şi că ideologia Administraţiei americane din spatele politicii sale externe „intră în conflict cu propriile noastre valori”, a declarat Miercuri, în Parlament, preşedintele Finlandei, Alexander Stubb, considerat unul dintre liderii europeni apropiaţi de preşedintele Donald Trump, relatează Reuters. „Politica externă a actualei Administraţii americane se bazează pe o ideologie care intră în conflict cu valorile noastre”, a spus Alexander Stubb, dînd ca exemple ale acestor conflicte de valori subminarea de către SUA a ordinii internaţionale existente, acţiunile în afara instituţiilor internaţionale şi minimizarea importanţei Europei. „Trebuie să recunoaştem cu sinceritate că Statele Unite trec printr-o perioadă de schimbări. Abordarea lor faţă de aliaţi, precum şi modul în care îşi conduc politica externă, se schimbă”, a spus preşedintele finlandez, calificînd totuşi SUA drept „un aliat important”. Finlanda îşi va actualiza doctrina de politică externă şi de securitate pentru a reflecta schimbările din situaţia internaţională, a anunţat preşedintele Alexander Stubb, într-un discurs rostit în deschiderea sesiunii Parlamentului. Stubb a încercat să menţină relaţii strînse cu Trump pentru a-i solicita sprijinul pentru Ucraina şi pentru a consolida securitatea Finlandei ca vecină a Rusiei.

CE este acuzată de Comisia Juridică a Camerei Reprezentanţilor din SUA de interferenţe în alegerile din mai multe ţări europene

Comisia Juridică a Camerei Reprezentanţilor din SUA acuză Comisia Europeană (CE) de interferenţe în alegerile din mai multe ţări europene, între care şi România, începînd din 2023, susţinînd că aceasta a presat platformele online să cenzureze discursul politic. ”Iar noi documente, nepublice, aruncă îndoieli asupra acuzaţiilor privind interferenţa rusă care a făcut ca o instanţă din România să anuleze rezultatele alegerilor prezidenţiale din 2024 din ţară”, adaugă Comisia Juridică. ”Se pare că interferenţa în alegeri este ceva obişnuit pentru Comisia Europeană. Înaintea a cel puţin opt scrutinuri din şase ţări europene, înccepînd din 2023, Comisia s-a întîlnit cu reprezentanţii platformelor pentru a-i presa să cenzureze discursul politic în zilele dinaintea votului”, susţine Comisia Juridică a Camerei Reprezentanţilor, pe reţeaua X. Conform aceleiaşi surse, este vorba despre alegeri din Irlanda (2024 şi 2025), Franţa (2024), Ţările de Jos (2023 şi 2025), Slovacia (2023), România (2024) şi Moldova (2024). ”Iar noi documente, nepublice, aruncă îndoieli asupra acuzaţiilor privind interferenţa rusă care a făcut ca o instanţă din România să anuleze rezultatele alegerilor prezidenţiale din 2024 din ţară”, afirmă Comisia Juridică a Camerei Reprezentanţilor. Potrivit sursei citate, reprezentanţii TikTok au declarat Comisiei Europene că nu au găsit ”nici o dovadă” a unei campanii ruseşti coordonate pentru a-l impulsiona pe candidatul cîştigător Călin Georgescu – principala acuzaţie formulată de autorităţile romîne – şi că au informat autorităţile despre acest lucru. ”De atunci, relatările publice au arătat că presupusa campanie rusească pe TikTok a fost finanţată, de fapt, de un alt partid politic din România”, susţine Comisia Juridică a Camerei Reprezentanţilor.

CE respinge ca fiind absurde acuzațiile SUA privind influențarea alegerilor din România

Comisia Europeană (CE) respinge acuzațiile venite din partea SUA, potrivit cărora ar fi influențat alegerile din România prin presiuni asupra rețelelor sociale și a catalogat drept nefondate afirmațiile privind „cenzura” și ingerința electorală în scrutinele naționale ale statelor membre. Răspunsul vine după apariția unui Raport al Congresului SUA în care sunt aduse acuzații grave la adresa CE, susținînd că Executivul UE a intervenit în alegerile naționale ale unor state membre. Documentul, întocmit de Comisia Juridice a Camerei Reprezentanților, descrie o campanie de cenzurare a discursului american care ar fi fost desfășurată de CE pe parcursul unui deceniu. Raportul Congresului american acuză o imixtiune nepermisă în alegeri din mai multe țări, inclusiv România. În cazul României, documentul susține că alegerile prezidențiale din 2024 au fost influențate prin anularea primului tur și eliminarea unor candidați, favorizînd „candidatul preferat de establishment”. Totodată, Raportul afirmă că CE a exercitat presiuni asupra platformelor de social media pentru a cenzura conținut înainte de alegeri în România, Moldova, Slovacia, Olanda, Franța și Irlanda, ridicînd întrebări despre neutralitatea și limitele de acțiune ale CE în perioadele electorale.

SUA și Regatul Unit vor colabora strîns în baza militară strategică de pe insula Diego Garcia din arhipelagul Chagos

Premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele american Donald Trump au convenit să ”continue să colaboreze strîns”, cu scopul de a asigura funcţionarea bazei militare americano-britanice de pe Insulele Chagos, în urma unor tensiuni recente cu privire la acest subiect, anunţă Downing Street, relatează AFP, potrivit News.ro. Donald Trump a atacat aprig în ianuarie decizia Regatului Unit de a restitui Insulei Mauritius Insulele Chagos, un arhipelag situat la Oceanul Indian pe care se află această bază strategică. ”Liderii au căzut de acord ca Guvernele lor să contunue să colaboreze strîns pentru a garanta funcţionarea viitoare a bazei”, a anunţat Downing Street, în urma unei convorbiri la telefon a lui Starmer cu Trump. Potrivit unui acord semnat în Mai 2025, Regatul Unit restituie Insulele Chagos Mauritiusului, însă păstrează Insula principală Diego Garcia, printr-un contract de închiriere pe o perioadă de 99 de ani, cu scopul de a menţine această bază militară americano-britanică în această regiune strategică. ”Faptul că Regatul Unit abandonează un pămînt extrem de important este un act de MARE STUPIDITATE şi se adaugă unei foarte lungi liste de motive de securitate naţională pentru care Groenlanda trebuie să fie dobîndită”, denunţa în Ianuarie pe reţeaua sa, Truth Social, Donald Trump. Keir Starmer îi răspundea atunci că această schimbare a poziţiei viza ”să facă presiuni asupra sa şi a Regatului Unit” după ce, la fel ca alte ţări eurppene, şi-a exprimat susţinerea faţă de Groenlanda împotriva voinţei locatarului Casei Albe de a dobîndi acest teritoriu autonom danez arctic.

Italia a contracarat atacuri cibernetice ruseşti care vizau Jocurile Olimpice de Iarnă de la Milano Cortina

Tensiune la Jocurile Olimpice de Iarnă. Italia a dejucat o serie de atacuri cibernetice ruseşti asupra site-urilor legate de Jocurile Olimpice de Iarnă de la Milano Cortina, a anunţat Miercuri, ministrul Afacerilor Externe, Antonio Tajani, potrivit AFP, transmite News.ro. Anunţul a venit cu două zile înainte de ceremonia de deschidere a JO de Iarnă.

„Am dejucat un atac cibernetic care viza mai multe site-uri ale Ministerului Afacerilor Externe, începînd cu cel din Washington, precum şi anumite locuri legate de Jocurile Olimpice de la Milano Cortina, în special hoteluri din regiunea Cortina d'Ampezzo”, a precizat Tajani.

Femeile din Iran au primit permisiunea să conducă vehicule pe două roţi

Femeile din Iran pot de-acum să obţină un permis de conducere a vehiculelor pe două roţi, scrie presa iraniană, o măsură care pune astfel capăt unei ambiguităţi juridice privind conducerea motocicletelor şi scuterelor, relatează AFP. Codul Rutier nu le interzicea în mod explicit femeilor să conducă vehicule pe două roţi, însă, în practică, autorităţile nu le eliberau permise. Din cauza acestei ambiguităţi, motociclistele, tot mai numeroase în ţară, erau considerate în mod legal vinovate în cazul unui accident, chiar dacă erau victime. Prim-vice-preşedintele iranian, Mohammad Reza Aref, a semnat Marţi o rezoluţie, aprobată la sfîrşitul lui Ianuarie de către Consiliul de Miniştri, în vederea clarificării situaţiei, potrivit agenţiei iraniene de presă Ilna. Textul cu privire la vehicule pe două roţi obligă Poliţia Rutieră ”să asigure o formare practică candidatelor, să organizeze un examen sub supervizarea directă a Poliţiei şi să emită permise de conducere moto femeilor”, potrivit Ilna.

Kremlinul e sceptic față de afirmația lui Trump că India nu va mai cumpăra petrol rusesc

Kremlinul a transmis, Miercuri, că nu a văzut nimic nou într-un anunț al Indiei în care aceasta afirmă că își va diversifica sursele de aprovizionare cu energie, după ce președintele american Donald Trump a susținut, după convenirea unui acord comercial între SUA și India, că aceasta din urmă va opri achizițiile de petrol din Rusia, relatează Reuters, potrivit Agerpres. Ministrul indian al comerțului, Piyush Goyal, a declarat, Miercuri mai devreme, că India își va diversifica sursele de aprovizionare cu energie, cu scopul de garanta securitatea energetică a cetățenilor săi în contextul conjuncturii globale schimbătoare. Președintele american Donald Trump a anunțat Luni, după o convorbire telefonică cu premierul indian Narendra Modi, că Statele Unite au încheiat un acord comercial cu India și a susținut că aceasta din urmă s-a angajat să înceteze importurile de petrol rusesc și să cumpere în schimb mai mult petrol din SUA și chiar din Venezuela, țară al cărei sector petrolier Washingtonul încearcă să-l preia sub control după ce l-a capturat pe președintele Nicolas Maduro. Cel puțin pînă în prezent, oficialii indieni nu au confirmat public vreun angajament de oprire a importurilor de petrol rusesc în urma cererii lui Trump, care afirmă că dorește astfel să diminueze veniturile Rusiei pentru ca aceasta să nu-și mai poată finanța Armata în războiul din Ucraina. India este unul dintre cei mai mari cumpărători de petrol rusesc, motiv pentru care Trump i-a impus taxe vamale suplimentare de 25% pentru exporturile către SUA, taxe care vor fi eliminate în urma acordului comercial încheiat. Întrebat Miercuri despre acest subiect, purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că toată lumea știe că Rusia nu este singurul furnizor de petrol și produse petroliere al Indiei. ”India a importat mereu aceste produse și din alte țări. De aceea noi nu vedem nimic nou aici”, a adăugat oficialul rus, care anterior afirmase că Rusia nu a primit din partea Indiei nici o informare despre o suspendare a importurilor de petrol rusesc. Și Ministerul rus de Externe a transmis, tot Miercuri, că nu are nici un motiv să creadă că India și-ar fi reconsiderat abordarea față de importurile de petrol din Rusia în urma acordului comercial cu SUA.