Convinşi că toate bolile şi durerile noastre sunt provocate de curent, obişnuim să ne ferim de aerul condiţionat şi ferestrele deschise. De fapt, curentul este inofensiv.

Străinii iau peste picior teama de curent a românilor. La un asemenea caz face referire un articol din ziarul britanic Telegraph. Autoarea, Debbie Stowe, care a trăit în România, ia peste picior teama de curent a românilor.

"În România, cea mai mare ameninţare la adresa vieţii nu este sărăcia, încălzirea globală sau al-Qa'eda. Este aerul care se mişcă. Ventilatoarele, aerul condiţionat şi ferestrele deschise nu sunt metode utile de a genera o briză plăcută [...]. Sunt arme de distrugere în masă", spune jurnalista.

Ea povesteşte că, la serviciu, colegii români preferau să-şi petreacă cele opt ore scăldîndu-se în transpiraţie decît să deschidă un geam. Iar cu prietenul ei român a dus o serioasă muncă de convingere pentru a cumpăra un ventilator.

Cînd acestuia i s-a umflat o măsea, vina a căzut automat pe ventilator, deşi ar fi multe explicaţii pentru problemele stomatologice ale românilor: igiena precară - românii folosesc în medie jumătate de tub de pastă de dinţi pe an - calitatea proastă a pastei de dinţi în timpul comunismului, dieta bogată în zahăr, fumatul şi ideea că vizita la stomatolog este un moft, nu o investiţie în propria sănătate.

În acelaşi articol, jurnalista de la Telegraph spune că englezii caută să stea cît mai mult în curent atunci cînd este cald pentru a se răcori şi nu se îmbolnăvesc niciodată din cauza asta.

Curentul şi frigul nu te pot îmbolnăvi

Convinşi că toate bolile şi durerile noastre sunt provocate de curent, obişuim să ne ferim de aerul conditionat şi ferestrele deschise. De fapt, curentul este inofensiv.

Chiar şi specialiştii străini recunosc că frigul şi aerul condiţionat pot să contribuie la o răceală. Explicaţia lor: cînd treci brusc dintr-un mediu foarte cald într-unul rece, se produc anumite schimbări care sensibilizează organismul. Asta se întîmplă Iarna, cînd ieşi dintr-o casă bine încălzită în frigul de afară, sau Vara cînd treci rapid de la caniculă la o cameră cu aer condiţionat. Aerul condiţionat poate fi vinovat pentru răceli şi pneumonii pentru că un aparat prost întreţinut este casa perfectă pentru bacterii, virusuri şi ciuperci. Însa, curentul în sine nu ne poate îmbolnăvi, şi nici frigul.

Pentru toate bolile care sunt puse pe seama lor există explicaţii ştiinţifice. Răceala nu se face fiindcă ai ieşit din casă cu părul ud, ci se ia de la o persoană bolnavă, răceala fiind o infecţie virală foarte contagioasă. La fel şi gripa sau pneumonia.

Dacă te doare în gît, nu e de la îngheţata mîncată aseară, ci probabil că ai amigdalele inflamate, tot din cauza unui virus sau unei bacterii. Iar aşa-zisa "răceală la ovare" - în trecut medicii îi spuneau anexită, acum îi zic boală inflamatorie pelvină - nu are legătură cu faptul că te-ai aşezat pe o treaptă rece, ci este urmarea unei infecţii netratate, care a ajuns la ovare. Cît despre durerile de dinţi, explicaţii ar fi destule, începînd cu o banală carie şi terminînd cu o măsea de minte încăpăţînată.

Efectul nocebo

Şi totuşi, multora dintre noi li s-a întîmplat cel puţin o dată să răcească exact după ce au stat în curent sau în frig. Avînd în vedere că ni se vorbeşte despre pericolele curentului încă de la 2-3 ani, ar putea fi vorba despre efectul nocebo. Dacă nu ai auzit despre el, cu siguranţă ştii ce este efectul placebo: primeşti un medicament sau un tratament ineficient, care dă rezultate doar pentru că erai convins de eficacitatea lui.

Cu efectul nocebo este exact invers: un lucru inofensiv - în cazul nostru curenţii de aer - îţi face rău doar pentru că eşti convins de nocivitatea lui. O formă a efectului nocebo apare la bolnavii incurabili care îşi pierd viaţa la scurt timp de la diagnostic, nu pentru că boala ar fi atît de gravă, ci din convingerea că nu mai au scăpare.

Dacă cineva poate să moară din cauza efectului nocebo, putem trage concluzia că nu e imposibil să ai simptomele unei răceli, convins fiind că poţi răci de la curent.

Erika CHIVU