SUA resping cele "zece afirmaţii eronate" ale lui Putin privind Ucraina

Departamentul de Stat american a denunţat poziţia susţinută de Vladimir Putin în dosarul ucrainean făcînd referire la Dostoievski, pentru a respinge punct cu punct cele "zece afirmaţii eronate" ale liderului rus.

"Rusia spune poveşti false pentru a justifica acţiunile ilegale în Ucraina, iar lumea nu a mai mai văzut o ficţiune atît de surprinzătoare din momentul în care Dostoievski a scris «Doi plus doi egal cinci reprezintă, uneori, un lucru încîntător»", afirmă diplomaţia americană, care citează o frază din romanul "Însemnări din subterană" al scriitorului rus.

Departamentul de Stat enumeră cele zece afirmaţii ale lui Vladimir Putin, "justificînd agresiunea rusă în Ucraina, alături de fapte pe care acesta le ignoră sau le deformează".

Astfel, în timp ce preşedintele Vladimir Putin asigură că în Crimeea nu sînt prezenţi soldaţi ruşi, ci "grupuri de autoapărare ale cetăţenilor", Departamentul de Stat răspunde că "sînt dovezi clare care sugerează că forţele de securitate ruse se află la conducerea trupelor antiucrainene foarte organizate din Crimeea". În plus, Departamentul de Stat arată că aceste trupe "conduc maşini înmatriculate în Rusia şi se prezintă ca fiind militari ruşi cînd sînt întrebaţi de presa internaţională sau de soldaţii ucraineni".

De asemenea, Washingtonul respinge afirmaţiile lui Vladimir Putin privind "criza umanitară" şi miile de refugiaţi care fug din Ucraina spre Rusia, dar şi pe cele referitoare la ameninţările vizîndu-i pe etnicii ruşi din Ucraina sau la adresa bazelor militare ruse şi, în egală măsură, atacurile vizînd bisericile şi sinagogile din sudul şi estul Ucrainei.

Parlamentul este "cea mai reprezentativă instituţie din Ucraina", asigură Washingtonul, care respinge astfel acuzaţiile preşedintelui Vladimir Putin că Legislativul de la Kiev este "sub influenţa extremiştilor şi a teroriştilor".

"Unele dintre grupările ultranaţionaliste de extremă dreapta au fost implicate în ciocnirile cu forţele de ordine" în timpul manifestaţiilor care au precedat demiterea fostului preşedinte Viktor Ianukovici, dar nu sînt reprezentate în Parlamentul de la Kiev, subliniază Departamentul de Stat.

Ucraina îşi consolidează securitatea instalaţiilor nucleare

"Acţiunile ilegale ale forţelor armate ruse pe teritoriul ucrainean (...) reprezintă o gravă ameninţare la adresa securităţii Ucrainei, cu consecinţe potenţiale asupra infrastructurilor nucleare", scrie Igor Prokopciuk într-o scrisoare la care AFP a avut aces. "În aceste circumstanţe, autorităţile competente ucrainene depun toate eforturile posibile pentru a garanta securitatea fizică" a instalaţiilor nucleare ucrainene, "inclusiv printr-o consolidare a protecţiei fizice a celor 15 unităţi aflate în serviciu în patru instalaţii", se arată în această scrisoare adresată directorului AIEA Yukiya Amano.

Potrivit ambasadorului, "consecinţele unei utilizări a forţei de către Federaţia Rusiei" împotriva fostei republici sovietice "sînt imprevizibile". "O serie de eforturi ale Guvernului ucrainean în vederea stabilirii de contacte bilaterale cu Guvernul rus nu au fost, pînă în prezent, luate în considerare", afirmă Prokopciuk . El i-a cerut lui Yukiya Amano să "ridice de urgenţă problema securităţii nucleare pe lîngă autorităţile ruse".

Rusia "nu va permite o baie de sînge" în Ucraina

"Nu vom permite o baie de sînge în Ucraina. Nu vom permite niciun atentat la viaţa şi sănătatea cetăţenilor din Ucraina, nici împotriva ruşilor din Ucraina", a declarat şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, într-o conferinţă de presă cu omologul său spaniol Jose Manuel Garcia-Margallo. Ministrul rus a reafirmat că Moscova nu are "nicio autoritate" asupra "forţelor de autoapărare" mobilizate în Crimeea. "Sînt forţe de autoapărare formate de locuitorii din Crimeea şi nu avem nicio autoritate asupra lor. Nu primesc niciun ordin din partea noastră", a declarat Lavrov, întrebat dacă Rusia îşi va retrage forţele din Crimeea.

Rusia controlează două baze de lansare a rachetelor din Crimeea

În cele două cazuri, de la Fiolent, în apropiere de Sevastopol, şi Eupatoria, în vestul peninsulei Crimeea, operaţiunea a avut loc fără focuri de armă, dar reprezintă o amplificare a tensiunilor în confruntarea dintre forţele ruse şi ucrainene din regiune. Pînă acum, soldaţii ruşi încercuiau bazele ucrainene, dar fără a intra în aceste locuri.

La Fiolent, membri forţelor ruse şi manifestanţii proruşi au intrat în baza aflată în apropiere de portul Sevastopol, care găzduieşte Flota Mării Negre, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului Apărării din Crimeea, Volodimir Bova. "Soldaţii ruşi se află în interiorul unităţii, dar nu au făcut altceva decît să blocheze accesul la partea în care se află rachetele", a explicat el. "Sînt rachete în această bază, dar soldaţii sînt dezarmaţi", a adăugat el.

La Eupatoria, forţele ruse au intrat în bază luată cu asalt marţi seară de soldaţi şi manifestanţii proruşi, dar rachetele şi arsenalul strategic au fost evacuate în prealabil.

Comandamentul şi centrul de control al bazei rămîn sub control ucrainean, a precizat purtătorul de cuvînt al armatei, Oleksei Mazepa.

Unitatea a fost atacată marţi seară de zeci de soldaţi ruşi sprijiniţi de manifestanţi, care le-au cerut ucrainenilor să suţină autorităţile proruse din republica autonomă. Crimeea se află practic de cîteva zile sub controlul forţelor ruse.

Preşedintele rus Vladimir Putin a dezminţit însă prezenţa armatei ruse în regiune, făcînd referire la grupuri de "autoapărare" şi explicînd că oricine poate obţine cu uşurinţă uniforme ale armatei ruse.

La rîndul său, secretarul de Stat american John Kerry a denunţat, la Kiev, "un act de agresiune" din partea Rusiei şi a apreciat că Moscova încearcă să obţină "un pretext" pentru "invadarea" Ucrainei.

Pe de altă parte, oficiali din Statul Major al armatei ucrainene au declarat pentru agenţia Interfax-Ucraina că forţele ruse mobilizate în Crimeea nu fac parte doar din Flota rusă a Mării Negre, ci şi din unităţile aflate în Cecenia sau în regiunea Krasnodar, pe coasta rusă a Mării Negre.

H. Clinton: Intervenţia rusă aminteşte de operaţiunile lui Hitler

Fostul secretar de Stat american Hillary Clinton a comparat intervenţia rusă în Crimeea cu invaziile naziste practicate de Adolf Hitler la sfîrşitul anilor 1930 în ţări europene, inclusiv în România, conform unui interviu acordat publicaţiei americane Press Telegram. "Dacă aceste operaţiuni vă par cunoscute acest lucru se întîmplă pentru Hitler proceda la fel la sfîrşitul anilor 1930. Despre toţi germanii, etnicii germani, care erau în ţări precum Cehoslovacia, România şi alte locuri, Hitler spunea că nu sînt trataţi cum ar trebui, că trebuie să meargă să îi protejeze", a spus Hilary Clinton. "Cînd preşedintele rus Vladimir Putin se gîndeşte la Ucraina el o consideră parte a Rusiei", a explicat fostul secretar de Stat american.

Emisarul ONU renunţă la misiunea în Crimeea

Emisarul special ONU în Crimeea, Robert Serry, a pus capăt misiunii sale diplomatice după ce a fost ameninţat de indivizi înarmaţi şi sechestrat scurt timp, în Simferopol. "Domnul Serry este bine. Va lua avionul spre Kiev", a declarat un oficial diplomatic olandez. Robert Serry, emisarul Naţiunilor Unite în regiunea autonomă ucraineană Crimeea, a fost ameninţat de indivizi înarmaţi şi a revenit nevătămat la hotel, a confirmat un oficial ONU de rang înalt. "În faţa sediului Forţelor navale, domnul Serry a fost acostat de indivizi înarmaţi care l-au ameninţat şi i-au cerut să părăsească Crimeea", a declarat Jan Eliasson, adjunctul secretarului general ONU, aflat în vizită la Kiev.

Kievul a reacţionat faţă de scrisoarea lui Ianukovici

Guvernul ucrainean a reafirmat miercuri că Viktor Ianukovici nu mai este preşedintele legitim al ţării şi că numai Parlamentul poate să ceară ajutorul militar al Rusiei, reacţionînd faţă de o scrisoare care i-ar fi fost adresată de către fostul preşedinte ucrainean lui Vladimir Putin.

Ambasadorul Rusiei la ONU Vitali Ciurkin a citit luni, într-o şedinţă a Consiliului de Securitate, o scrisoare prezentată ca fiind din partea lui Viktor Ianukovici, datată la 1 martie, în care acesta cerea Rusiei să intervină militar în Ucraina, care se află, în opinia sa, "pe marginea războiului civil".

Într-o scrisoare datată la 4 martie şi adresată membrilor Consiliului de Securitate, după care AFP a obţinut o copie, ambasadorul ucrainean la ONU Iuri Sergheiev subliniază că Ianukovici, destituit de către Parlament şi refugiat în Rusia, "nu mai este preşedintele legitim al Ucrainei".

În plus, se subliniază în scrisoare, numai Parlamentul "are puterea exclusivă să adopte o decizie cu privire la pătrunderea unor forţe militare străine pe teritoriul Ucrainei". Scrisoarea citează, în acest sens, articolul 85, paragraful 23, din Constituţia ucraineană.

"Ca atare, cererea domnului Viktor Ianukovici adresată preşedintelui rus (Vladimir Putin) de a folosi forţe militare (ruse) în Ucraina nu poate să fie considerată o cerere oficială din partea Ucrainei", se conchide în scrisoare.

Potrivit depeşei citite de către Ciurkin luni, Ianukovici i-a cerut lui Putin să "utilizeze forţele armate ale Federaţiei Rusiei pentru a restabili ordinea, pacea şi stabilitatea şi a apăra populaţia din Ucraina".

Ianukovici a făcut, pe 28 februarie, declaraţii complet diferite, într-o conferinţă de presă susţinută în Rusia, la Rostov-pe-Don, în apropiere de frontiera ucraineană. "Orice acţiune militară în situaţia actuală este inacceptabilă. Nu intenţionez să cer un ajutor militar", declara el atunci, în Rusia, unde a fugit din Ucraina.

NATO sporeşte cooperarea cu Ucraina

Alianţa Nord-Atlantică a decis intensificarea cooperării cu Ucraina şi suspendarea unor iniţiative comune cu Rusia, anunţă secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen. "Am plasat cooperarea NATO-Rusia sub revizuire", a anunţat Rasmussen după reuniunea NATO-Rusia desfăşurată la Bruxelles. "Aceste măsuri transmit un mesaj clar Rusiei - acela că trebuie să detensioneze situaţia din Ucraina", a apreciat el.

Am suspendat pregătirea "primei misiuni comune NATO-Rusia", adică cea privind escortarea navei americane care transportă arme chimice siriene pentru a fi distruse. Cu toate că Rusia nu va mai participa la această operaţiune, procesul de "distrugere a armelor chimice nu va fi afectat", a precizat Rasmussen.

"În acelaşi timp, vrem să lăsăm o portiţă deschisă pentru dialog" şi sîntem "pregătiţi să menţinem reuniunile" Consiliului NATO-Rusia la nivel de ambasadori, a dat asigurări el. În paralel, am hotărît să "sporim parteneriatul şi cooperarea cu Ucraina, în vederea susţinerii reformelor democratice", a anunţat secretarul general al NATO. NATO va ajuta Kievul să-şi modernizeze armata, a adăugat el.

Întrebat în legătură cu o eventuală aderare a Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică, Rasmussen a declarat că "ucrainenii sînt cei care trebuie să decidă viitorul relaţiei lor cu NATO". Reuniunile dintre Ucraina şi NATO s-au succedat în ultimele zile, dar cele două părţi nu au purtat discuţii cu privire la un posibil "rol operaţional" al Alianţei Nord-Atlantice.

Ambasadorul rus la NATO, Aleksandr Gruşko, a considerat că această acţiune "demonstrează că mentalitatea Războiului Rece primează în continuare" la NATO.

Rasmussen a spus că "speră că diplomaţia va deschide calea unei soluţii poltice şi durabile în criza din Crimeea" şi că "exercitarea unor presiuni" asupra Rusiei ar putea fi utilă.

Consiliul NATO-Rusia a fost creat în 2002 pentru a favoriza cooperarea dintre cei doi parteneri "într-o serie de domenii de interes comun", precum gestionarea crizelor sau lupta împotriva terorismului şi pirateriei.

Sursa: Mediafax